COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 27.5.2020
COM(2020) 442 final
COMUNICARE A COMISIEI
Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa
UN BUGET AL UE CARE CAPACITEAZĂ PUTEREA DE ACȚIUNE A PLANULUI DE REDRESARE PENTRU EUROPA
1.Un buget al UE ambițios și inovator pentru redresarea europeană
Comisia a prezentat un plan ambițios și cuprinzător, menit să asigure redresarea europeană. Acesta se bazează pe solidaritate și echitate și este profund ancorat în principiile și valorile comune ale Uniunii. Planul stabilește modalitățile prin care economia europeană poate fi relansată, poate deveni mai echitabilă, mai rezilientă și mai durabilă pentru generațiile viitoare și cum se pot impulsiona tranziția verde și cea digitală.
Pandemia de COVID-19 a afectat întregul teritoriu al Uniunii până în cele mai mici colțuri și întreaga lume deopotrivă. Cu toate acestea, de la un stat membru la altul există diferențe considerabile în ceea ce privește impactul economic și social al pandemiei și capacitatea de a absorbi șocul și de a răspunde la acesta. Această situație riscă să creeze divergențe nefaste între economiile statelor membre și pune o presiune foarte mare asupra pieței unice. Europa are nevoie de un răspuns coordonat, care să fie rapid, ambițios și direcționat astfel încât să răspundă nevoilor celor mai acute.
Realizarea planului de redresare va necesita investiții publice și private masive. Sunt necesare măsuri ferme de răspuns la aceste nevoi, în scopul de a elimina decalajul total în materie de investiții publice și private de cel puțin 1,5 mii de miliarde EUR, de a remedia daunele economice și sociale imediate cauzate de pandemie și de a înscrie temeinic Uniunea pe calea unei redresări durabile și reziliente.
Comisia propune să se exploateze întregul potențial al bugetului UE, pentru a mobiliza investiții și a concentra alocarea de sprijin financiar în primii ani ai procesului de redresare, care sunt cruciali. Aceste propuneri se bazează pe:
Øun Instrument european pentru redresare în situații de urgență (instrumentul „Next Generation EU”), în valoare de 750 de miliarde EUR. Acesta va duce la o consolidare temporară a bugetului UE cu noi fonduri colectate pe piețele financiare. Fondurile colectate vor fi canalizate prin intermediul programelor UE în direcția susținerii măsurilor urgente necesare pentru a proteja mijloacele de subzistență, a repune economia pe picioare și a încuraja o creștere durabilă și rezilientă.
Øun cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 consolidat Comisia propune crearea de noi instrumente și consolidarea programelor-cheie prin recurgerea la instrumentul „Next Generation EU” în vederea direcționării rapide a investițiilor acolo unde sunt cel mai necesare, a consolidării pieței unice, a intensificării cooperării în domenii precum sănătatea și gestionarea crizelor și a dotării Uniunii cu un buget pe termen lung care să impulsioneze tranziția verde și cea digitală și să edifice o economie mai echitabilă și mai rezilientă.
Pe lângă cele trei plase de siguranță importante destinate lucrătorilor, întreprinderilor și statelor aprobate de Consiliul European la 23 aprilie în cadrul unui pachet în valoare de 540 de miliarde EUR, aceste măsuri excepționale luate la nivelul UE ar reprezenta 1 290 de miliarde EUR sub formă de sprijin specific și concentrat la începutul perioadei pentru redresarea Europei. Aplicând estimări prudente ale efectului de levier al cadrului financiar multianual și al instrumentului „Next Generation EU”, reiese că investițiile totale care ar putea fi generate de acest pachet de măsuri sunt de 3 100 de miliarde EUR.
Aceste măsuri răspund cu hotărâre solicitărilor Parlamentului European privind „un pachet masiv de investiții pentru redresare și reconstrucție pentru a sprijini economia europeană după criză [...] într-un nou cadru financiar multianual” și ale șefilor de stat cu privire la un fond de redresare care „să aibă o capacitate suficientă, să fie orientat către sectoarele și zonele geografice cele mai afectate din Europa și să fie dedicat combaterii acestei crize fără precedent”.
Această înțelegere comună a situației poate sta la baza unui acord rapid și cuprinzător între instituții. Comisia adresează Parlamentului European și Consiliului un apel la o cooperare foarte strânsă cu privire la toate elementele acestui plan de redresare și le invită să efectueze anual analiza cheltuielilor finanțate din venituri alocate externe în cadrul instrumentului „Next Generation EU”. Principiile acestei analize ar putea fi stabilite într-o declarație interinstituțională. Ajungerea la un acord rapid cu privire la „Next Generation EU” și la un buget ambițios pe termen lung va oferi o puternică mărturie a solidarității și voinței europene, într-un moment în care miza este mai mare ca niciodată.
Bugetul UE pe termen lung, consolidat cu ajutorul „Noii generații UE”, este cel mai în măsură să asigure resursele necesare redresării la nivel european. Bugetul UE asigură un cadru transparent și de încredere pentru programul de investiții masive care se prefigurează, ancorat în metoda comunitară de guvernanță și de luare a deciziilor. Bugetul UE a făcut deja dovada rolului său de stimulare a investițiilor, coeziunii și solidarității și consolidează piața unică a Europei.
În ultimele săptămâni, Comisia a făcut uz pe deplin de marjele de flexibilitate ale actualului buget al UE, astfel încât și ultimul euro disponibil să fie alocat pentru salvarea de vieți omenești și protejarea mijloacelor de subzistență. Aceste măsuri au demonstrat capacitatea bugetului UE de a furniza rapid statelor membre un sprijin substanțial în caz de criză. În schimb, aceste măsuri au epuizat toate marjele rămase de flexibilitate ale bugetului actual al UE, subliniind necesitatea de a institui de urgență noi măsuri în vederea activării următoarele etape ale redresării, care sunt cruciale.
Elementele fundamentale ale propunerilor Comisiei privind un nou buget pe termen lung, modern și flexibil, care să fie bine adaptat la prioritățile politice ale Uniunii sunt valabile și astăzi. În prezent, Comisia propune ca aceste propuneri să fie adaptate și consolidate astfel încât să asigure resursele necesare redresării Europei. Progresele considerabile care au fost deja realizate în cadrul Parlamentului European și al Consiliului vor crea condițiile optime pentru obținerea rapidă a unui acord.
Dubla tranziție către o Europă verde și digitală reprezintă în continuare provocarea definitorie a generației actuale. Acest fapt se reflectă în întregul cuprins al propunerilor Comisiei. Realizarea de investiții într-un val de renovări la scară largă, în energiile regenerabile și soluțiile bazate pe hidrogenul curat, în transporturile nepoluante, în sustenabilitatea alimentară și într-o economie circulară inteligentă au un potențial enorm de stimulare a creșterii economiei europene. Sprijinul ar trebui să fie coerent cu obiectivele climatice și de mediu ale Uniunii. Investițiile în infrastructura și competențele digitale vor contribui la stimularea competitivității și a suveranității tehnologice. Investițiile în reziliența la viitoarele provocări legate de sănătate și în autonomia strategică îi vor permite Uniunii să fie mai bine pregătită pentru viitoarele crize.
Datorită „Noii generații UE”, bugetul UE va avea capacitatea de acțiune suplimentară necesară pentru a răspunde cu fermitate provocărilor celor mai urgente. Acesta va fi un instrument de urgență punctual, disponibil pe o perioadă limitată și utilizat exclusiv pentru măsurile de răspuns și de redresare în situații de criză. Fondurile vor fi canalizate prin intermediul bugetului UE către statele membre pentru a sprijini prioritățile în materie de investiții și reforme și vor fi utilizate pentru consolidarea programelor financiare esențiale pentru redresare până la data de 31 decembrie 2024. Mobilizarea de fonduri pe piețele financiare va contribui la eșalonarea în timp a costurilor de finanțare, ceea ce le va permite statelor membre să nu furnizeze contribuții suplimentare considerabile la bugetul UE în perioada 2021-2027. De asemenea, Comisia va propune noi resurse proprii care ar putea contribui la rambursarea fondurilor colectate pe piețe în cadrul instrumentului „Next Generation EU”.
Lansarea rapidă a „Noii generații UE” va avea o importanță determinantă pentru schimbarea cursului evenimentelor în ceea ce privește criza economică. În plus, pentru ca fondurile necesare pentru a răspunde celor mai stringente nevoi să fie disponibile cât mai curând, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 prin punerea la dispoziție a unor fonduri suplimentare de 11,5 miliarde EUR încă din 2020. Această finanțare suplimentară ar urma să fie destinată REACT-UE, Instrumentului de sprijin pentru solvabilitate și Fondului european pentru dezvoltare durabilă, pentru a reflecta caracterul urgent al acestor nevoi.
2.Cum se va utiliza instrumentul „Next Generation EU”?
Fiecare program și fiecare euro din acest pachet vor fi utilizate pentru a răspunde necesităților cu adevărat cruciale în materie de redresare, identificate ca atare în evaluarea nevoilor realizată de Comisie. Aceste propuneri se concentrează asupra domeniilor în care bugetul UE poate avea o influență maximă, completând și amplificând acțiunile esențiale întreprinse de statele membre.
Pachetul se bazează pe trei piloni: instrumente de sprijinire a eforturilor depuse de statele membre pentru a se redresa, a remedia consecințele crizei și a ieși mai puternice din aceasta; măsuri de stimulare a investițiilor private și de sprijinire a întreprinderilor aflate în dificultate; consolidarea principalelor programe ale UE pentru a valorifica învățămintele desprinse din criză și pentru a spori soliditatea și reziliența pieței unice.
1)Sprijinirea eforturilor depuse de statele membre pentru a se redresa, a remedia consecințele crizei și a ieși mai puternice din aceasta
Investițiile publice joacă un rol vital în cadrul unui proces echilibrat și durabil de redresare. Prin urmare, cea mai mare parte a finanțării disponibile în cadrul instrumentului „Next Generation EU” (peste 80%) va fi utilizată pentru a sprijini investițiile și reformele din statele membre, fiind alocată cu prioritate acolo unde impactul crizei și necesitățile în materie de reziliență sunt cele mai mari. Principalul instrument de redresare va fi un nou Mecanism de redresare și reziliență, conceput special pentru a finanța investiții și reforme aliniate la prioritățile europene. Politica de coeziune va juca un rol esențial în sprijinirea unei redresări echilibrate și durabile, prin intermediul unei noi inițiative, denumită REACT-UE, concepută pentru a răspunde celor mai presante nevoi economice și sociale și pentru a aduce ajustări viitoarelor programe de coeziune, în scopul de a spori gradul de flexibilitate al acestora și de a le alinia pe deplin la prioritățile redresării. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală va ajuta fermierii și zonele rurale să realizeze tranziția verde și va susține investițiile și reformele esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale Europei în materie de mediu. În ultimul rând, un Mecanism pentru o tranziție justă consolidat în mod semnificativ va ajuta statele membre să accelereze tranziția către o economie verde și, în modul acesta, să stimuleze sectorul economic.
ØUn nou Mecanism de redresare și reziliență
Bugetul UE poate acorda o susținere importantă pentru investițiile și prioritățile în materie de reforme stabilite în cadrul semestrului european, sprijin cu atât mai important într-un moment în care bugetele naționale se află sub presiune.
Elementul central al planului de redresare va fi un nou Mecanism de redresare și reziliență. Obiectivul acestui mecanism va fi de a sprijini investițiile și reformele esențiale pentru o redresare durabilă, de a îmbunătăți reziliența economică și socială a statelor membre și de a sprijini tranziția verde și cea digitală. Acesta va fi disponibil pentru toate statele membre, dar sprijinul va fi alocat prioritar regiunilor din Uniune care sunt cele mai afectate și se confruntă cu cele mai mari nevoi în materie de reziliență. Această concentrare va contribui la contracararea divergențelor din ce în ce mai mari dintre statele membre și la pregătirea economiilor noastre pentru viitor.
Mecanismul va oferi sprijin financiar pe scară largă pentru investițiile și reformele care vizează sporirea rezilienței economiilor statelor membre. Aspectul esențial al mecanismului este că va asigura faptul că aceste investiții și reforme se vor concentra asupra provocărilor și a nevoilor de investiții legate de tranziția verde și cea digitală. Acesta va ajuta statele membre să abordeze dificultățile economice și sociale exacerbate în urma crizei, în diverse domenii, precum protecția socială, ocuparea forței de muncă, competențele, educația, cercetarea, inovarea și sănătatea, dar și în domenii legate de mediul de afaceri, inclusiv administrația publică și sectorul financiar. Comisia va oferi un sprijin tehnic amplu, astfel încât fondurile să fie utilizate în mod optim.
Conform propunerii, mecanismul va avea un buget de 560 de miliarde EUR, care îi va permite să contribuie la finanțarea planurilor de redresare și de reziliență ale statelor membre. Acesta va fi dotat cu un mecanism de grant în valoare de până la 310 miliarde EUR și va putea acoperi până la 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi.
Mecanismul de redresare și reziliență va fi bine integrat în semestrul european. Statele membre vor elabora planuri de redresare și reziliență care vor face parte din programele lor naționale de reformă. Aceste planuri vor stabili prioritățile în materie de investiții și reforme și pachetele de investiții aferente care urmează să fie finanțate în cadrul mecanismului, sprijinul urmând să se acorde în tranșe, în funcție de progresele realizate și pe baza unor criterii de referință predefinite.
ØREACT-UE – sporirea sprijinului pentru coeziune destinat statelor membre
Comisia propune o nouă inițiativă, denumită REACT-UE, în scopul de a spori sprijinul pentru coeziune acordat statelor membre, astfel încât economiile lor să devină mai reziliente și mai sustenabile în faza de remediere a consecințelor crizei. Procedând astfel, se va contribui la reducerea decalajului dintre primele măsuri de răspuns și redresarea pe termen lung.
Prin intermediul REACT-UE, Comisia propune furnizarea unor fonduri suplimentare pentru politica de coeziune în valoare de 55 de miliarde EUR până în 2022, de 50 miliarde EUR din instrumentul „Next Generation EU” în 2021 și 2022 și de 5 miliarde EUR deja în 2020, prin adaptarea cadrului financiar actual. Baza o vor constitui normele în vigoare în materie de coeziune, inclusiv flexibilitatea excepțională introdusă prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus. Aceste propuneri prevăd că, în perioada 2020-2022, actualele programe de coeziune, precum și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane vor beneficia de fonduri suplimentare, evitându-se astfel orice întreruperi în finanțarea principalelor măsuri de remediere a consecințelor crizei și în sprijinirea persoanelor celor mai defavorizate.
Finanțarea suplimentară va fi alocată în funcție de gravitatea impactului economic și social al crizei, inclusiv nivelul șomajului în rândul tinerilor și prosperitatea relativă a statelor membre. Angajamentele suplimentare vor fi puse în aplicare prin intermediul unor modificări aduse programelor sau printr-un nou program dedicat, prezentat de statele membre și adoptat de Comisie. Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a gestiona acest proces cât mai rapid și mai eficient posibil.
Finanțarea va sprijini principalele acțiuni de remediere a consecințelor crizei întreprinse în sectoarele care sunt cele mai importante pentru o redresare verde, digitală și rezilientă. Este vorba inclusiv de investiții destinate remedierii consecințelor crizei asupra piețelor forței de muncă, inclusiv prin subvenții pentru angajare, scheme de șomaj tehnic și măsuri de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, sprijinirea sistemelor de sănătate și furnizarea de capital circulant pentru întreprinderile mici și mijlocii. Acest sprijin va fi disponibil în toate sectoarele economice, inclusiv pentru sectoarele turismului și culturii, precum și pentru investiții esențiale în tranziția ecologică și cea digitală, consolidând investițiile deja planificate în cadrul viitoarelor programe de coeziune. De asemenea, o parte din aceste resurse suplimentare pot fi utilizate pentru a ajuta persoanele care suferă de deprivare alimentară și materială.
ØPolitica de coeziune, în serviciul redresării economice pentru toți
Dincolo de răspunsul imediat la criză, politica de coeziune va fi crucială pentru a asigura o redresare echilibrată, evitându-se asimetriile și divergențele dintre statele membre și în interiorul acestora.
Astfel, pentru prioritățile strategice ale Uniunii, este esențial ca noile programe ale politicii de coeziune să fie lansate la 1 ianuarie 2021, în paralel cu fondurile suplimentare puse la dispoziție pentru programele actuale până la sfârșitul anului 2022. Aceste propuneri au fost astfel concepute încât să ofere un sprijin maxim priorităților actuale.
În acest moment, Comisia este pe cale de a-și adapta propunerile de viitoare programe de politică de coeziune, astfel încât să acorde un sprijin și mai puternic investițiilor având drept scop redresarea, de exemplu în reziliența sistemelor naționale de sănătate, în sectoare precum turismul și cultura, în măsurile de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, în măsurile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, în educație și competențe și în măsurile de combatere a sărăciei în rândul copiilor.
Criza riscă să afecteze deosebit de grav tinerii, drept pentru care statele membre care înregistrează niveluri ale șomajului în rândul tinerilor peste media UE ar trebui să aloce măsurilor de sprijin pentru tineri cel puțin 15 % din resursele de care dispun din Fondul social european Plus în cadrul gestiunii partajate. Având în vedere impactul probabil al crizei asupra celor mai vulnerabile categorii ale societății, Comisia propune, de asemenea, ca cel puțin 5 % din totalul cheltuielilor Fondului social european Plus să fie utilizate pentru a ajuta copiii să iasă din sărăcie.
Se va acorda asistență tehnică pentru a ajuta statele membre să maximizeze beneficiile combinate ale noilor programe de politică de coeziune și programele actuale în cadrul REACT-UE.
Propunerile revizuite prevăd, de asemenea, o mai mare flexibilitate în ceea ce privește transferurile între fonduri și introduc noi dispoziții care urmează să fie activate în situații de urgență. Pentru a se asigura că statele membre și regiunile care au cel mai mult nevoie beneficiază de un sprijin suficient, propunerile revizuite ale Comisiei prevăd, de asemenea, o revizuire a alocărilor naționale din cadrul Fondului de coeziune în 2024, ținând seama de cele mai recente statistici disponibile. Această revizuire nu va conduce decât la majorări ale alocărilor, de până la 10 miliarde EUR pentru toate statele membre.
ØSusținerea unei tranziții juste
Redresarea Europei și prosperitatea viitoare a acesteia vor depinde de măsurile pe care le luăm în prezent pentru a pregăti tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și circulară. Aceste schimbări vor afecta toți europenii, însă sarcina ajustării se va repercuta într-o mai mare măsură asupra anumitor sectoare și regiuni. În cadrul pachetului de măsuri de redresare, Comisia propune utilizarea instrumentului „Next Generation EU” pentru a furniza o asistență financiară care să însoțească transformarea economiei europene și să asigure faptul că nimeni nu este lăsat în urmă.
Comisia propune în special ca Fondul pentru o tranziție justă să beneficieze de o finanțare suplimentară substanțială de 30 de miliarde EUR. Astfel, suma totală va fi de 40 de miliarde EUR. Această finanțare va fi utilizată în regiunile cele mai afectate pentru a atenua impactul socioeconomic al tranziției către neutralitatea climatică, de exemplu sprijinind recalificarea lucrătorilor, ajutând IMM-urile să creeze noi oportunități economice și efectuând investiții în tranziția către o energie curată și în economia circulară. Sporirea finanțării destinate InvestEU va însemna, de asemenea, că se va consolida al doilea pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă. De asemenea, Comisia prezintă propuneri privind instituirea noii facilități de împrumut pentru sectorul public, care constituie cel de al treilea pilon al Mecanismului pentru o tranziție echitabilă. În sprijinul acesteia se vor aloca 1,5 miliarde EUR din bugetul UE și 10 miliarde EUR sub formă de împrumut acordat de Banca Europeană de Investiții. Se preconizează că, adunând toate sumele, cei trei piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă vor mobiliza investiții de până la 150 de miliarde EUR, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă în cursul tranziției verzi.
Zonele rurale vor juca un rol vital în realizarea tranziției verzi și în îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale Europei în materie de climă și mediu. Comisia propune consolidarea cu 15 miliarde EUR a bugetului Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, pentru a ajuta fermierii și zonele rurale să realizeze schimbările structurale necesare pentru punerea în aplicare a Pactului verde european și în special pentru a sprijini realizarea obiectivelor ambițioase stabilite în noua strategie privind biodiversitatea și în strategia „De la fermă la consumator”.
2)Redemararea economiei și măsurile de ajutor pentru relansarea investițiilor private
Sunt necesare acțiuni urgente pentru a redemara economia și a crea condițiile propice unei redresări în care investițiile private în sectoarele și tehnologiile esențiale să joace un rol motor. Astfel, Comisia propune consolidarea InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, pentru a mobiliza investiții private în proiecte strategice din întreaga Uniune. În acest context, Comisia propune crearea unui nou Mecanism de investiții strategice, care să aibă drept obiectiv realizarea de investiții în lanțurile valorice cheie, care sunt cruciale pentru reziliența și autonomia strategică viitoare ale Europei. Pentru ca acest efort investițional să aibă succes, trebuie să existe întreprinderi solide către care să se îndrepte aceste investiții. Sute de mii de întreprinderi riscă însă să se confrunte cu grave probleme de finanțare până la sfârșitul anului. De aceea, Comisia propune un nou Instrument de sprijin pentru solvabilitate, menit să furnizeze un sprijin urgent întreprinderilor solide aflate în pericol din cauza crizei și să le ajute să supraviețuiască acesteia. Acest instrument ar trebui să devină operațional încă din acest an.
ØUn colac de salvare în materie de lichidități și solvabilitate pentru întreprinderile aflate sub presiune
Capacitatea economiilor europene de a reveni la creștere depinde de reziliența și adaptabilitatea sectorului privat. Ca urmare a crizei, multe întreprinderi care altfel ar fost viabile se confruntă cu probleme grave de lichiditate și de solvabilitate. Estimările Comisiei arată că, în cazul unui scenariu negativ, între 35 % și 50 % din întreprinderile cu peste 20 de angajați s-ar putea confrunta cu deficite de finanțare până la sfârșitul anului. Numai anul acesta, sumele necesare pentru redresarea pieței titlurilor de capital ar putea fi cuprinse între 720 de miliarde EUR și 1,2 mii de miliarde EUR. În condițiile unei crize de această amploare, sprijinul oferit în prezent de statele membre nu va fi suficient. Mai mult, capacitatea statelor membre de a sprijini întreprinderile variază în mod considerabil. Prin urmare, este necesar să se ia de urgență măsuri pentru a ajuta aceste întreprinderi să iasă din criză, evitându-se un cerc vicios de prejudicii economice și falimente și creându-se condițiile necesare pentru o redresare sănătoasă în cadrul pieței unice.
Astfel, Comisia propune un nou Instrument de sprijin pentru solvabilitate, menit să contribuie la mobilizarea resurselor private pentru a oferi un sprijin urgent întreprinderilor europene care altfel ar fi fost viabile, ajutându-le să soluționeze problemele imediate legate de lichidități și solvabilitate. Acest instrument va fi temporar și va viza în mod strict și exclusiv abordarea impactului economic al pandemiei. Acesta va contribui la evitarea deficitelor masive de capital și a eventualelor situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată de către întreprinderi care altfel ar fi fost viabile și a daunelor economice grave care ar rezulta. Aceste măsuri cu acțiune rapidă vor fi completate printr-un sprijin pe termen mai lung furnizat în cadrul unor programe precum InvestEU, politica de coeziune și Programul privind piața unică.
Noul instrument temporar va fi creat în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS). Acesta va mobiliza investiții private în întreprinderi care se confruntă cu dificultăți, oferind garanții parțiale împotriva pierderilor. După ce va fi provizionat în 2020 cu 5 miliarde EUR din actualul cadru financiar, pentru a asigura o pornire rapidă, și cu o sumă suplimentară de 26 de miliarde EUR din instrumentul „Next Generation EU”, bugetul Uniunii va furniza Grupului Băncii Europene de Investiții o garanție de aproximativ 75 de miliarde EUR, care va asigura implementarea rapidă a instrumentului. Acesta va avea drept obiectiv un nivel al investițiilor de 300 de miliarde EUR sub formă de sprijin pentru solvabilitate.
Garanția va fi calibrată astfel încât investițiile să se îndrepte către întreprinderile care au cea mai mare nevoie de capital din toate statele membre și sectoarele de activitate, acordând o atenție deosebită statelor membre care au mai puține posibilități de intervenție prin intermediul ajutoarelor de stat și statelor membre și sectoarelor de activitate confruntate cu cele mai grave efecte economice ale pandemiei de COVID-19. Acest aspect este esențial pentru menținerea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică și pentru a evita o accentuare suplimentară a divergențelor economice nefaste din Uniune. Ar trebui să se examineze cu atenție situația capitalului instituțiilor care implementează Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate.
În plus, ca măsură complementară, se va majora capitalul Fondului European de Investiții pentru ca acesta să ofere sprijin unei game largi de întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv prin implementarea Instrumentului de sprijin pentru solvabilitate. Această măsură ar veni în completarea preparativelor în vederea pregătirii unui pachet cuprinzător pentru redresarea europeană, în asociere cu măsurile convenite de Consiliul European în aprilie. Această majorare de capital de până la 1,5 miliarde EUR va fi finanțată atât din actualul, cât și din următorul cadru financiar multianual.
ØConsolidarea capacității de investiții și a autonomiei strategice
Investițiile private vor fi grav afectate de criză: analiza Comisiei sugerează că este posibil ca investițiile sectorului privat să scadă cu peste o mie de miliarde EUR în perioada 2020-2021. Pentru a răspunde nevoilor de investiții ale economiei europene sunt necesare măsuri urgente care să inverseze această tendință și să creeze condițiile pentru o redresare care să acorde un rol motor investițiilor. Aceste investiții sunt absolut cruciale pentru succesul tranziției verzi și digitale din Europa, pentru care Comisia estimează că necesarul de investiții se ridică la cel puțin 1,2 mii de miliarde EUR în aceeași perioadă. Investițiile în sectoarele și tehnologiilecheie, de la 5G la inteligența artificială și de la hidrogenul curat la energia din surse regenerabile offshore, dețin un rol fundamental pentru viitorul Europei.
Programul InvestEU este cel mai în măsură să mobilizeze investiții și să sprijine politicile Uniunii pe durata redresării dintr-o criză economică profundă. Programul și-a demonstrat mai mult decât suficient această capacitate, prin experiența dobândită în urma implementării Fondului european pentru investiții strategice și a instrumentelor financiare, imediat după criza financiară anterioară.
De aceea, Comisia propune consolidarea InvestEU la un nivel de 15,3 miliarde EUR pentru cele patru componente de politică deja convenite de colegiuitori. În felul acesta s-ar putea atrage investiții de peste 240 de miliarde EUR.
InvestEU va furniza un sprijin crucial întreprinderilor în faza de redresare și va acționa astfel încât investitorii privați să acorde o importanță deosebită priorităților de politică ale Uniunii pe termen mediu și lung, în special Pactului verde european și digitalizării. Acest program va spori capacitatea de asumare a riscurilor a Grupului Băncii Europene de Investiții și a băncilor naționale de promovare, în sprijinul redresării economice. Prin mobilizarea unor investiții private semnificative, acesta va completa sprijinul imediat acordat în cursul fazei de remediere a consecințelor crizei prin Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate și prin REACT-UE, precum și finanțările în temeiul viitorului cadru provenite din politica de coeziune și alte programe.
Investiții în autonomia strategică: un nou Mecanism de investiții strategice
O caracteristică esențială a InvestEU va consta într-un nou mecanism menit să sporească reziliența Europei prin crearea unei autonomii strategice în cadrul lanțurilor de aprovizionare vitale la nivel european.
Se va crea un Mecanism de investiții strategice care va constitui o componentă suplimentară în cadrul InvestEU. Acest mecanism va sprijini proiectele care contribuie la constituirea de lanțuri valorice puternice și reziliente în întreaga UE și la sporirea autonomiei pieței unice a Uniunii, menținând în același timp deschiderea acesteia către concurență și comerț, în conformitate cu normele sale. Mecanismul va spori reziliența economiei Uniunii, furnizând totodată resursele necesare pentru ca întreprinderile importante din punct de vedere strategic să prospere și să se dezvolte în UE. Este improbabil ca sprijinul statelor membre pentru aceste proiecte să fie suficient și, dată fiind dimensiunea transfrontalieră puternică a acestora, o abordare europeană coordonată este esențială pentru succes.
Provizionat cu o sumă de 15 miliarde EUR din instrumentul „Next Generation EU”, noul mecanism ar urma să ofere o garanție de la bugetul UE în valoare de 31,5 miliarde EUR și ar putea genera investiții de până la 150 de miliarde EUR pentru a impulsiona obținerea de către UE a unei poziții de lider industrial în sectoarele strategice și în lanțurile valorice cheie, inclusiv cele cruciale pentru dubla tranziția verde și digitală. Această componentă va oferi asigurarea că astfel de investiții exploatează pe deplin potențialul pieței unice, garanția de la bugetul UE sprijinind întreprinderile din întreaga economie europeană și devenind un instrument puternic de redresare.
3)Integrarea învățămintelor desprinse în urma crizei și abordarea provocărilor strategice ale Europei
Criza a evidențiat valoarea cooperării europene și este mărturia vie a necesității ca Uniunea să își consolideze neîntârziat capacitatea de a răspunde la crize și de a consolida reziliența la șocurile viitoare. Comisia propune un nou program, EU4Healthavând drept scop întărirea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele situații de criză din domeniul sănătății. RescUE, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii, va fi extins și consolidat pentru a-i permite Uniunii să se pregătească pentru viitoarele situații de criză și să răspundă la acestea. Orizont Europa va fi consolidat pentru a finanța activitățile vitale de cercetare în materie de sănătate și reziliență și în domeniile tranziției verzi și al celei digitale. Se vor consolida și alte programe ale UE, inclusiv instrumentele sale externe, pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile redresării, și se vor întări instrumentele speciale, pentru a spori flexibilitatea și reactivitatea bugetului UE.
ØPrograme noi și consolidate pentru dobândirea rezilienței și intensificarea cooperării
Instrumentul „Next Generation EU” va asigura măsuri specifice de consolidare a unor programe-cheie care stimulează creșterea și consolidează capacitatea Europei de a rezista la crizele viitoare și de a le depăși. Aceste măsuri de consolidare vin în completarea propunerilor inițiale ale Comisiei privind viitorul cadru, care continuă să reprezinte o bază echitabilă și echilibrată în vederea ajungerii la un acord.
Un nou program pentru consolidarea securității și cooperării în domeniul sănătății
Criza a demonstrat că trebuie să se acorde o mai mare importanță finanțării sănătății în viitorul cadru financiar. Comisia propune un program EU4Health ambițios și de sine stătător, în scopul de a furniza un sprijin specific pentru răspunsul la viitoarele provocări din domeniul sănătății, identificate în evaluarea nevoilor. Propunerea prevede că noul program va dispune de o finanțare de 9,4 miliarde EUR, beneficiind astfel de o majorare importantă față de propunerile anterioare din cadrul Fondului social european Plus.
Noul program va contribui la asigurarea dotării Uniunii cu capacitățile critice care să îi permită să răspundă rapid și la scara necesară la viitoarele crize din domeniul sănătății. Programul va avea drept obiectiv crearea unui cadru cuprinzător pentru activitățile desfășurate de UE în vederea prevenirii, pregătirii și răspunsului în ceea ce privește situațiile de criză în domeniul sănătății, completând și întărind eforturile depuse la nivel național și sprijinul regional acordat sistemelor de sănătate în cadrul politicii de coeziune.
Prima componentă a programului va aborda problema securității sanitare și pergătirea pentru situațiile de criză. Aceasta va sprijini investițiile în infrastructuri, instrumente, structuri, procese sanitare critice și în capacități de laborator, inclusiv instrumente de supraveghere, modelizare, prognoză, prevenire și gestionare a epidemiilor. Componenta va sprijini instituirea unui mecanism de dezvoltare, achiziționare și gestionare a produselor relevante pentru situații de criză în domeniul sănătății, precum medicamentele - inclusiv vaccinurile - și tratamentele, produsele intermediare, ingredientele farmaceutice active și materiile prime aferente acestora; dispozitive și echipamente medicale, precum ventilatoarele, îmbrăcămintea și echipamentele de protecție, materialele și instrumentele de diagnosticare. Aceasta va contribui la crearea unui nou cadru de comunicare a riscurilor la nivelul întregii UE, care să reglementeze toate fazele unei crize.
A doua componentă va sprijini o viziune pe termen mai lung ce constă în îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate prin intermediul unor sisteme de sănătate eficiente și incluzive în toate statele membre, printr-o mai bună prevenire și supraveghere a bolilor, prin îmbunătățirea promovării sănătății, accesului, diagnosticării și tratării bolilor și prin colaborarea transfrontalieră în domeniul sănătății. De exemplu, programul va sprijini consolidarea capacităților în statele membre, va finanța programe de formare pentru personalul medical și de îngrijire și va investi în transformarea digitală a sectorului sănătății și în implementarea unor infrastructuri digitale interoperabile, inclusiv pentru cercetare și schimbul de date.
Programul va fi conceput și implementat cu respectarea deplină a repartizării competențelor între Uniune și statele membre în acest domeniu. Acesta va crea legături cu sprijinul relevant furnizat în cadrul altor programe ale UE și va stabili noi modalități de punere în aplicare a acțiunilor comune și de asigurare a disponibilității unor contramăsuri și resurse medicale în cazul unor amenințări majore la adresa sănătății. Programul va interacționa cu mecanismul rescEU consolidat, care este axat pe capacitățile de răspuns direct la crize, constituirea de rezerve, mobilizarea și trimiterea de echipamente și personal în situații de urgență, prin asigurarea contribuțiilor în materie de sănătate necesare.
Consolidarea capacității de răspuns a Mecanismului de protecție civilă al Uniunii
Unul dintre învățămintele clare desprinse din pandemie este că Europa trebuie să fie în măsură să reacționeze cu o mai mare rapiditate și flexibilitate în situațiile de criză transfrontalieră gravă, având în vedere amploarea posibilei perturbări a economiilor și societăților noastre. De aceea, Comisia propune consolidarea rescEU, mecanismul de protecție civilă al Uniunii. Astfel, rescEU va deveni mai flexibil, iar Uniunea va dispune de o capacitate sporită de a acționa în mod colectiv la nivelul UE.
Alocarea financiară va fi majorată la 3,1 miliarde EUR și va finanța investiții în infrastructura de intervenție în situații de urgență, în capacitățile de transport de urgență și în echipele de sprijin în situații de urgență. Datorită mecanismului rescEU consolidat, Uniunea va avea capacitatea și infrastructura logistică necesare pentru a face față diferitelor tipuri de situații de urgență, inclusiv celor care au o componentă medicală, în completarea noului program EU4Health. De asemenea, propunerea va raționaliza capacitățile operaționale și va spori flexibilitatea acestora. UE va putea astfel să răspundă cu o mai mare promptitudine și eficacitate la situațiile de urgență de mare amploare.
Orizont Europa – investiții în inovare și în pregătirea pentru încercările viitorului
Orizont Europa va dispune de 94,4 miliarde EUR pentru a crește sprijinul european pentru activitățile de cercetare și inovare în domeniul sănătății și în cel al climei. Această consolidare va contribui la o mai bună pregătire în vederea unui răspuns eficace și rapid la situații de urgență și la sporirea investițiilor în soluții bazate pe știință, completând finanțarea operațională furnizată în cadrul noului program EU4Health și în cadrul rescEU.
În domeniul sănătății, consolidarea va fi utilizată pentru a intensifica eforturile de cercetare care vizează provocări precum pandemia cauzată de coronavirus, extinderea studiilor clinice, măsurile de protecție inovatoare, virusologia, vaccinurile, tratamentele și diagnosticarea, precum și transpunerea rezultatelor cercetării în măsuri de politică publică în domeniul sănătății.
Se propune, de asemenea, să se sporească resursele dedicate activităților de cercetare și inovare în domenii legate de climă. În modul acesta, se va întări sprijinul în favoarea competitivității industriei UE în sectoarele economice conexe și se va promova o redresare compatibilă cu obiectivele Pactului verde european. Consolidarea va oferi mijloace suplimentare pentru inovațiile revoluționare și emergente ale întreprinderilor mici și mijlocii, ale startup-urilor și ale întreprinderilor cu capitalizare medie.
Ne alăturăm partenerilor noștri de la nivel mondial în vremuri de criză
Pandemia reprezintă o provocare mondială. În lipsa unui răspuns mondial, fiecare țară sau regiune din lume, inclusiv Uniunea, va fi în continuare vulnerabilă. UE trebuie să dea dovadă în continuare de solidaritate cu partenerii săi din întreaga lume în lupta împotriva COVID-19.
Comisia propune ca Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională să dispună de 86 de miliarde EUR, prin intermediul unei noi garanții pentru acțiunea externă și al Fondului european pentru dezvoltare durabilă, în scopul de a sprijini țările partenere – în special țările din Balcanii de Vest, țările care fac obiectul politicii de vecinătate și pe cele din restul Africii – în eforturile lor de combatere a pandemiei și de redresare în urma impactului acesteia, în cooperare cu parteneri internaționali, cum ar fi instituțiile financiare internaționale, Organizația Națiunilor Unite și Organizația Mondială a Sănătății. O ajustare clar direcționată a cadrului financiar actual va permite acordarea unui sprijin suplimentar în valoare de 1 miliard EUR, care va fi pus la dispoziție încă din 2020.
Acest sprijin va oferi lichidități întreprinderilor mici și mijlocii, va menține investițiile în proiecte din domeniul energiei din surse regenerabile și va spori capacitatea de finanțare în moneda locală în țările partenere, pentru a consolida sistemele de asistență medicală, inclusiv pregătirea, și pentru a construi capacități de producție pentru vaccinările, tratamentele și diagnosticările care au legătură cu COVID-19. Acest sprijin sporit se va îndrepta, de asemenea, către țările și regiunile cele mai vulnerabile, abordând consecințele sociale și economice grave ale pandemiei.
Comisia propune, de asemenea, o sumă suplimentară de 5 miliarde EUR pentru consolidarea instrumentului de ajutor umanitar, reflectând nevoile umanitare din ce în ce mai mari în cele mai vulnerabile regiuni ale planetei. Impactul pandemiei și consecințele economice ale acesteia, cum ar fi pierderile de venituri din cauza prăbușirii prețurilor la petrol și materii prime și scăderea semnificativă a transferurilor de fonduri trimise de migranți, agravează nevoile existente, motiv pentru care este cu atât mai important ca Uniunea să fie în măsură să dea dovadă de solidaritate față de restul lumii.
ØDotarea altor programe cu mijloacele necesare pentru consolidarea rezilienței și realizarea priorităților strategice
Cadrul financiar pentru perioada 2021-2027 propus de Comisie în 2018, astfel cum a fost consolidat prin Mecanismul pentru o tranziție justă și prin modificările propuse astăzi, rămâne punctul de referință esențial pentru etapa finală a negocierilor. Arhitectura propusă, nivelul de sprijin, echilibrul dintre priorități și unele dintre caracteristicile principale, cum ar fi obiectivul consacrării a cel puțin 25 % din cheltuieli contribuției la acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și măsurile în favoarea egalității de gen și a nediscriminării, sunt necesare, cu toatele, pentru un pachet echilibrat de măsuri de redresare. Propunerea Comisiei de regulament privind protecția bugetului Uniunii împotriva generalizării deficiențelor în ceea ce privește statul de drept este un alt element esențial. De asemenea, sunt în vigoare măsuri ferme de protejare a bugetului împotriva fraudei și a neregulilor, iar Comisia le va consolida și mai mult. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO) își vor exercita competențele de control și investigare.
Cu toate acestea, criza a evidențiat în mod clar că, în mai multe domenii-cheie, nivelurile de sprijin discutate de către șefii de stat sau de guvern în februarie nu vor fi suficiente. Pe lângă majorările finanțate în cadrul instrumentului „Next Generation EU”, este, așadar, imperativ ca și alte programe să fie consolidate, astfel încât să își poată juca pe deplin rolul în ceea ce privește sporirea rezilienței Uniunii și abordarea provocărilor care au fost agravate de pandemie și de consecințele acesteia.
Acestea includ:
Øconsolidarea mijloacelor de apărare cibernetică ale Uniunii și sprijinirea tranziției digitale prin dotarea programului Europa digitală cu un buget total de 8,2 miliarde EUR;
Øinvestiții într-o infrastructură de transporturi modernă și de înaltă performanță pentru a facilita conexiunile transfrontaliere, cum ar fi Rail Baltica, prin intermediul unei alocări suplimentare de 1,5 miliarde EUR pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei;
Øcrearea condițiilor necesare pentru o piață unică funcțională care să joace un rol motor în redresare, prin menținerea bugetelor propuse pentru Programul privind piața unică și pentru programele de sprijinire a cooperării în domeniile impozitării și vămilor la un nivel de 3,7 miliarde EUR, respectiv 239 de milioane EUR și 843 de milioane EUR;
Øinvestiții în tineri, prin alocarea unei sume suplimentare de 3,4 miliarde EUR pentru Erasmus Plus, care va beneficia astfel de o finanțare totală de 24,6 miliarde EUR, precum și în sectoarele culturale și creative, printr-o majorare a finanțării programului Europa creativă până la un nivel de 1,5 miliarde EUR;
Øconsolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a celui al pescuitului și asigurarea marjei de manevră necesare pentru gestionarea situațiilor de criză, prin intermediul unor sume suplimentare de 4 miliarde EUR pentru politica agricolă comună și, respectiv, 500 de milioane EUR pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime;
Øintensificarea cooperării în domeniul protecției frontierelor externe și al politicii în materie de migrație și azil, prin consolidarea Fondului pentru azil și migrație și a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, astfel încât să se atingă un nivel de 22 de miliarde EUR;
Øasigurarea unui sprijin puternic pentru autonomia strategică și securitatea europeană, prin majorarea Fondului pentru securitate internă la 2,2 miliarde EUR și prin consolidarea Fondului european de apărare la un nivel de 8 miliarde EUR;
Øsprijinirea partenerilor noștri din Balcanii de Vest prin majorarea asistenței pentru preaderare acordate de Uniune la un nivel de 12,9 miliarde EUR.
Datorită acestor ajustări clar direcționate, Uniunea va dispune de un cadru financiar pe termen lung aliniat într-o mai mare măsură la prioritățile și ambițiile sale și adaptat la consolidarea rezilienței și a autonomiei strategice a Uniunii pe termen mediu și lung. Prin urmare, Comisia recomandă să se aducă modificări specifice propunerii sale din 2018 privind următorul cadru financiar, prin includerea rezultatelor negocierilor desfășurate până în prezent, a propunerii sale privind un Mecanism pentru o tranziție justă și a consolidărilor menționate mai sus. Anexa oferă o imagine de ansamblu completă, program cu program, asupra cadrului financiar multianual, care include instrumentul „Next Generation EU”.
ØInstrumente mai flexibile de răspuns la situațiile de urgență
Dincolo de fiecare program în parte, criza a subliniat importanța înzestrării Uniunii cu o capacitate de reacție rapidă și flexibilă, care să îi permită acesteia să asigure un răspuns coordonat la nivel european. Pentru aceasta, UE trebuie să dispună însă de un buget mai flexibil. Amploarea repercusiunilor crizei sanitare a epuizat rapid flexibilitatea bugetului actual. Pentru viitor, este necesar un buget mai flexibil și mai suplu, care poate fi obținut numai cu ajutorul unor instrumente speciale bine concepute.
De aceea, Comisia propune consolidarea flexibilității și a instrumentelor de răspuns la situațiile de urgență capabile să mobilizeze resurse la scara necesară pentru a face față provocărilor neprevăzute. Printre aceste instrumente se numără Fondul de solidaritate al UE, care oferă sprijin statelor membre și regiunilor afectate de dezastre de mare amploare, și Fondul european de ajustare la globalizare, care sprijină lucrătorii disponibilizați ca urmare a unor restructurări masive.
O rezervă pentru solidaritate și ajutoare de urgență, al cărei cuantum a fost majorat în mod semnificativ, va consolida acțiunea UE de răspuns la toate aspectele crizelor sanitare, precum și la alte situații de urgență. Se pot canaliza fonduri către furnizarea de sprijin de urgență, dacă și atunci când este necesar, prin intermediul instrumentelor UE precum ajutorul umanitar, Instrumentul pentru sprijin de urgență, Programul privind piața unică, care include măsuri de urgență în domeniul veterinar și în cel fitosanitar, sau Fondul pentru azil și migrație.
Împreună, aceste instrumente ar asigura o finanțare de urgență suplimentară de până la 21 de miliarde EUR în perioada 2021-2027, în comparație cu propunerile Comisiei din 2 mai 2018.
3.Transformarea obiectivelor în realitate: instrumentul „Next Generation EU”
Cea mai mare parte a măsurilor de redresare propuse vor fi alimentate printr-un nou instrument temporar de redresare, „Next Generation EU”, cu o capacitate financiară de 750 de miliarde EUR. Instrumentul va fi un mecanism de urgență excepțional și temporar. Finanțarea va fi autorizată prin Decizia privind resursele proprii, care va permite Comisiei să împrumute până la 750 de miliarde EUR în numele Uniunii, pentru măsuri din perioada 20212024.
În vederea asigurării capacității bugetare necesare pentru a ține seama de datoriile care ar putea apărea ca urmare a finanțării instrumentului „Next Generation EU” și în conformitate cu cerințele disciplinei bugetare, decizia revizuită privind resursele proprii va include o majorare excepțională și temporară a plafoanelor resurselor proprii pentru angajamente și plăți cu 0,6% din venitul național brut al UE. Majorarea plafoanelor va fi utilizată exclusiv în scopul de a răspunde necesităților rezultate în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și va fi limitată la durata necesară pentru acoperirea acestor datorii.
Dimensiunea instrumentului „Next Generation EU” și modul în care este conceput acesta reflectă amploarea și urgența provocărilor cu care se confruntă Uniunea. Necesarul de finanțare pentru investițiile urgente care trebuie realizate ca urmare a crizei este fără precedent. De aceea, este necesar un răspuns decisiv și extraordinar la nivelul Uniunii. Caracterul inedit al acestei operațiuni și anvergura excepțională a acestor fonduri impun introducerea lor în sistemul resurselor proprii, care este aprobat de toate statele membre în conformitate cu normele lor constituționale.
Dacă acest sprijin suplimentar ar trebui să fie finanțat prin majorarea contribuțiilor naționale în perioada imediat următoare crizei, presiunea la care sunt supuse bugetele naționale ar crește și mai mult. În aceste circumstanțe excepționale, se justifică pe deplin utilizarea unui mecanism de finanțare care impulsioneze în mod semnificativ și rapid creșterea cheltuielilor, fără a crește datoriile naționale, ca expresie a solidarității la o dimensiune proporțională cu criza.
Împrumuturile se vor baza pe rezultatele solide ale Uniunii în ceea ce privește utilizarea instrumentelor de piață pentru a sprijini investițiile și reformele în statele membre. Uniunea va contracta împrumuturi pe piețele financiare în condiții care reflectă ratingul său de credit foarte ridicat și va direcționa rapid aceste fonduri acolo unde nevoile sunt cele mai stringente.
În acest scop, Comisia va emite obligațiuni cu scadențe diferite pe piețele de capital, utilizând în mod optim capacitatea acestor piețe de a absorbi astfel de obligațiuni și asigurându-se totodată că beneficiază de cel mai mic cost mediu al îndatorării. O astfel de strategie de finanțare diversificată îi permite Comisiei să efectueze operațiuni de împrumut în modul cel mai adecvat în raport cu amploarea operațiunilor și cu mediul de piață predominant.
500 de miliarde EUR din fondurile canalizate prin instrumentul „Next Generation EU” vor fi utilizate pentru a finanța componenta de grant a Mecanismului de redresare și reziliență și pentru a consolida alte programe-cheie de remediere a consecințelor crizei și de redresare. Restul finanțării mobilizate prin intermediul instrumentului, în valoare de 250 de miliarde EUR, va fi pus la dispoziția statelor membre sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
Fondurile colectate vor fi rambursate după 2027 și până în 2058, cel târziu. Bugetele statelor membre vor fi astfel mai puțin solicitate într-un moment în care finanțele publice sunt supuse unor presiuni uriașe și, în același timp, se va oferi asigurarea că toate obligațiile care decurg din această emisiune de titluri de creanță vor fi onorate din bugetele viitoare ale UE. Pentru a facilita rambursarea fondurilor obținute de pe piețe și pentru a reduce și mai mult presiunea asupra bugetelor naționale, Comisia va propune noi resurse proprii într-o etapă ulterioară a perioadei financiare.
Perspective: reformarea sistemului de resurse proprii
Noul context economic și gestionarea sustenabilă a rambursării fondurilor colectate în cadrul instrumentului „Next Generation EU” oferă un argument în plus în favoarea reformei fundamentale a modului în care este finanțat bugetul UE.
Comisia își menține opinia că eliminarea treptată a tuturor corecțiilor în favoarea anumitor state membre va echilibra cadrul financiar multianual. Cu toate acestea, în situația actuală, având în vedere impactul economic al pandemiei de COVID-19, eliminarea treptată a acestor corecții ar presupune majorări disproporționate ale contribuțiilor anumitor state membre în perioada 2021-2027. Pentru a evita acest lucru, corecțiile actuale ar putea fi eliminate treptat pe o perioadă mult mai lungă decât cea prevăzută de Comisie în propunerea sa din 2018.
Noile resurse proprii ar veni în completarea resurselor proprii tradiționale, a unei resurse proprii simplificate bazate pe taxa pe valoarea adăugată și a contribuțiilor naționale, precum și a noilor resurse proprii bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Acestea se vor baza pe prioritățile și politicile UE care vizează atât combaterea schimbărilor climatice, cât și impozitarea echitabilă într-o lume globalizată.
Comisia și-a asumat angajamentul de a îndeplini obiectivele Pactului verde. În acest context, resursele proprii verzi ar putea contribui la efortul de redresare, sprijinind în același timp tranziția verde a economiei și a societății europene. Opțiunile ar putea include o resursă proprie bazată pe sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, inclusiv pe posibila extindere a acestuia la sectorul maritim și cel al aviației, precum și un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.
O resursă proprie bazată pe sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, discutată în cadrul Consiliului European din februarie 2020, le-ar permite statelor membre să păstreze același cuantum al veniturilor ca cel obținut din licitațiile efectuate într-o perioadă recentă. Toate veniturile generate de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii care depășesc acest prag maxim ar urma să fie direcționate către bugetul UE. O astfel de resursă proprie ar putea genera venituri la bugetul UE de aproximativ 10 miliarde EUR, în funcție de evoluția prețului carbonului și de extinderea sistemului la alte sectoare.
În același timp, va fi important să se asigure că întreprinderile din UE concurează cu cele din afara UE în condiții echitabile de concurență. Un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon ar contribui la prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon, lucru care subminează eforturile depuse de UE pentru tranziția către o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon ar putea aduce venituri suplimentare cuprinse între aproximativ 5 miliarde EUR și 14 miliarde EUR, în funcție de domeniul de aplicare și de concepția aflată la baza mecanismului.
Întreprinderile cărora piața unică a UE le aduce beneficii uriașe și care vor supraviețui crizei, inclusiv datorită sprijinului direct și indirect primit din partea UE și de la nivel național, ar putea contribui la reconstrucția acesteia în faza de redresare. Aceste măsuri ar putea include o resursă proprie bazată pe activitățile întreprinderilor, care, în funcție de modul în care este concepută, ar putea genera aproximativ 10 miliarde EUR pe an.
O taxă digitală s-ar baza pe lucrările desfășurate de OCDE cu privire la impozitarea societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale; Comisia sprijină în mod activ discuțiile purtate de OCDE și G20 și este pregătită să acționeze în cazul în care nu se ajunge la un acord la nivel mondial. O taxă digitală aplicată societăților cu o cifră de afaceri de peste 750 de milioane EUR ar putea aduce până la 1,3 miliarde EUR pe an la bugetul UE.
Aceste noi resurse proprii ar putea contribui la finanțarea rambursării și a dobânzilor aferente finanțării obținute pe piețe în cadrul instrumentului „Next Generation EU”. În cazul în care introducerea acestora va avea loc până în 2024, contribuțiile naționale ale statelor membre la cadrul financiar multianual 2021-2027, exprimate ca pondere din economia lor, ar putea scădea în comparație cu plățile efectuate în 2020.
Toate fluxurile de venituri și plăți bazate pe instrumentul „Next Generation EU” se vor adăuga creditelor alocate în cursul procedurii bugetare anuale și nu vor avea astfel niciun impact asupra soldului bugetar. Aceste fluxuri, inclusiv dobânda plătită, vor fi indicate în mod distinct în buget pentru a ilustra caracterul temporar și excepțional al acestor fluxuri și pentru a asigura o transparență deplină.
În plus, impactul economic al pandemiei cauzate de coronavirus evidențiază importanța asigurării unei marje bugetare suficiente pentru Uniune în caz de șocuri economice care conduc la o scădere a venitului național brut. Pentru a menține o marjă suficientă sub plafoanele resurselor proprii care să îi permită Uniunii să își acopere obligațiile financiare și datoriile contingente scadente într-un anumit exercițiu, chiar și în cazul celor mai defavorabile evoluții economice, Comisia propune majorarea permanentă a plafoanelor resurselor proprii la 1,46% din venitul național brut al UE pentru angajamente și la 1,40% pentru plăți.
4.Concluzie – calea către un acord rapid privind un buget ambițios pentru redresarea europeană
În această perioadă marcată de dificultăți și de incertitudini extraordinare, Uniunea are nevoie mai mult ca oricând să demonstreze că este pregătită și dispusă să acționeze în mod decisiv și să traseze calea spre un viitor mai bun. Acordul privind un plan de redresare ambițios, având drept element central bugetul UE, va oferi Uniunii cele mai bune șanse posibile de succes.
instrumentul „Next Generation EU” va valorifica întregul potențial al bugetului UE pentru a redemara economia și pentru a stimula sustenabilitatea, reziliența și autonomia strategică a Europei. Acesta se bazează pe experiența dobândită de Uniune în ceea ce privește mobilizarea finanțării pe piață și o extinde pentru a atinge nivelul de sprijin imperios necesar în circumstanțele actuale.
Un cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 consolidat va orienta Uniunea pe calea redresării pe termen lung, asigurând finanțarea esențială pentru a răspunde nevoilor imediate și pentru investițiile pe termen lung în tranziția verde și cea digitală.
Succesul planului de redresare va depinde nu numai de amploarea și ambiția sa, ci și de viteza de acțiune și de capacitatea de adaptare a răspunsului în funcție de evoluția situației. Sprijinul financiar este imperios necesar în numeroase regiuni ale Uniunii pentru a menține întreprinderile pe linia de plutire și pentru a veni în ajutorul celor care au cea mai mare nevoie de acesta. Nu avem mult timp la dispoziție pentru a ajunge la un acord cu privire la cadrul pe termen lung, dar nu este prea târziu să o facem. Un acord rapid va permite lansarea la timp a programelor consolidate.
Comisia împărtășește hotărârea Parlamentului European de a se asigura că tranziția către noul cadru pe termen lung decurge armonios. Cu toate acestea, prelungirea cadrului actual nu înlocuiește un acord cuprinzător cu privire la un buget pe termen lung nou și modern. Aceasta este singura modalitate de a înzestra Uniunea cu noile programe și instrumente care vor fi esențiale pentru punerea în aplicare a planului de redresare. De aceea, în săptămânile următoare, instituțiile ar trebui să își dedice întreaga activitate finalizării instrumentului „Next Generation EU” și a noului cadru pe termen lung.
Comisia Europeană invită Consiliul European și colegiuitorii să examineze aceste propuneri cu celeritate, în vederea ajungerii la un acord politic la nivelul Consiliului European până în iulie.
O decizie rapidă cu privire la propunerea de modificare a actualului cadru ar permite ca această finanțare suplimentară să fie pusă imediat la dispoziția REACT-UE, a Instrumentului de sprijin pentru solvabilitate și a Fondului european pentru dezvoltare durabilă, pentru a ține seama de caracterul urgent al acestor nevoi.
Comisia va colabora apoi îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a finaliza un acord privind viitorul cadru pe termen lung și programele sectoriale însoțitoare. Finalizarea acestei activități la începutul toamnei ar însemna că noul buget pe termen lung ar putea deveni operațional și ar capacita redresarea Europei la 1 ianuarie 2021.
Acționând acum, Uniunea va dovedi că este pregătită să facă tot ce este necesar pentru a relansa economia, pentru a proteja mijloacele de subzistență ale tuturor europenilor și pentru a investi în tranziția pe termen lung a Europei către un viitor mai echitabil, mai verde și digital.
miliarde EUR, la prețurile din 2018
