Bilanțul Comisiei von der Leyen

Când lumea a fost lovită de cea mai gravă pandemie a generației noastre, Comisia și-a asumat sarcina de a ne proteja viețile, mijloacele de subzistență și economia.

Într-un timp record, am contribuit la găsirea și la introducerea unor vaccinuri care au salvat vieți. Ne-am asigurat că toți europenii au acces la vaccinuri în același timp, indiferent de statul membru în care trăiesc. Am obținut până la 4,6 miliarde de doze de vaccin, în numele statelor membre, pentru a-i proteja pe europeni și pentru a oferi o parte și țărilor partenere. Peste 80 % din populația adultă din UE a beneficiat cel puțin de vaccinarea inițială.

Pe măsură ce vaccinarea le-a permis țărilor să își deschidă frontierele cu prudență, am dezvoltat instrumente practice datorită cărora europenii au putut călători în condiții de siguranță. Am creat certificatul digital al UE privind COVID, care conectează 78 de țări și teritorii. Acesta a devenit acum modelul pentru un sistem global de facilitare a mobilității și de protejare a cetățenilor din întreaga lume împotriva pandemiilor.

Pe măsură ce restricțiile de deplasare a persoanelor amenințau să ducă la închiderea unor întreprinderi și la pierderea unor locuri de muncă, am elaborat un Instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE). În 2020, datorită acestui instrument, 2,5 milioane de întreprinderi și-au putut continua activitatea, iar 31,5 milioane de europeni și-au păstrat locul de muncă, evitându-se astfel o gravă criză economică și socială. Iar atunci când frontierele au fost închise și mărfurile și mărfurile au rămas blocate pe drum, am lansat culoarele verzi pentru a facilita circulația și a preveni penuria de bunuri de bază.

La fel cum vaccinurile au ajuns în același timp la toți europenii, am depus eforturi pentru a ne asigura că economiile tuturor statelor membre, în special ale celor mai afectate de pandemie, se pot redresa rapid. Într-un moment în care ne-am confruntat cu cea mai profundă recesiune de la cel de Al Doilea Război Mondial, am realizat cea mai viguroasă redresare de la avântul economic din perioada postbelică. Acest lucru a fost posibil deoarece am elaborat un nou plan îndrăzneț, pentru a atrage fonduri de pe piață și pentru a investi împreună în redresarea și reziliența Europei.

NextGenerationEU a fost o gură de aer proaspăt pentru economia noastră. În valoare de peste 800 de miliarde EUR, acest instrument ne stimulează economiile printr-o combinație de investiții și reforme. Sute de proiecte finanțate prin NextGenerationEU produc deja rezultate tangibile pentru europeni, de la parcuri eoliene offshore la trenuri electrice, de la servicii publice digitale de ultimă generație la spitale de talie mondială. În paralel, statele membre utilizează NextGenerationEU în mod strategic pentru a realiza reforme profunde, cum ar fi reforme ale pieței forței de muncă, reforme ale pensiilor și accelerarea procesului de autorizare a proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile. Uniunea noastră este motorul prosperității Europei. 

Pe tot parcursul mandatului, Comisia a consolidat capacitatea Europei de a oferi sprijin vital țărilor afectate de dezastre, de la inundații la incendii forestiere, de la cutremure la urgențe medicale.

Mecanismul de protecție civilă al UE a canalizat sprijinul către toate părțile continentului și în afara acestuia. Echipele noastre erau deja pe teren, salvând vieți omenești și curățând dărâmăturile la doar câteva ore după cutremurele nimicitoare care au lovit Albania, Croația și Turcia. De asemenea, au oferit rapid sprijin pe teren în urma inundațiilor devastatoare din Belgia, Germania, Italia și Slovenia.

Începând din 2019, prin intermediul Fondului de solidaritate al UE, am furnizat peste 3 miliarde EUR statelor membre și țărilor în curs de aderare afectate de dezastre naturale și de urgențe de sănătate publică.

Flota noastră de stingere a incendiilor a contribuit la stingerea incendiilor de vegetație din Grecia până în Portugalia, din Franța până în Albania. Și chiar și peste Atlantic: într-o premieră istorică, Canada a cerut sprijinul Europei când a fost lovită de cele mai grave incendii forestiere din ultimii ani. Iar Europa a răspuns la apel: sute de pompieri europeni au luptat împotriva incendiilor violente care au devastat pădurile din Canada.

Însă frecvența și intensitatea evenimentelor meteorologice extreme, precum și pandemia au arătat că trebuie să ne îmbunătățim reacția la dezastre. Iată de ce am creat rescEU: o rezervă comună de resurse europene, inclusiv o flotă de avioane și elicoptere pentru stingerea incendiilor, avioane de evacuare medicală și stocuri de articole medicale. O adevărată plasă de siguranță europeană pentru situații de urgență.

În caz de dezastru, Uniunea noastră este acum mai echipată ca oricând pentru a-i sprijini pe europeni și restul lumii. Începând din 2020, am coordonat 232 de operațiuni de tip pod aerian umanitar, oferind sprijin în 12 crize din întreaga lume, cel mai recent la situația umanitară dezastruoasă din Gaza.

În ultimii ani, Europa a obținut mai multe rezultate ca niciodată pentru cetățeni și întreprinderi în mediul digital. 

Am stabilit o viziune clară la începutul mandatului: să ne asigurăm că societatea noastră beneficiază de tehnologie și că inovarea ne stimulează competitivitatea, reducând în același timp la minimum riscurile pentru cetățeni. 

Ne-am îndeplinit misiunea. În întreaga Europă, am investit miliarde în extinderea rețelelor de fibră optică și 5G. Am conectat regiunile rurale și am dotat sute de mii de lucrători cu competențele necesare pentru viitorul digital. Am concretizat o viziune centrată pe factorul uman asupra mediului digital și ne-am consolidat poziția de lider tehnologic. 

În 2019, niciunul dintre cele mai puternice opt supercalculatoare nu era european. În prezent, UE găzduiește patru dintre cele mai puternice calculatoare din lume – în Finlanda, Italia, Spania și Germania. 

În același timp, Europa a devenit pionierul mondial al drepturilor cetățenilor în mediul online. Prin Regulamentul privind serviciile digitale, am stabilit principiile de bază pentru toate întreprinderile digitale din Europa, precum și drepturi clare pentru utilizatori. Am definit responsabilitățile speciale ale marilor platforme de internet în ceea ce privește conținutul pe care îl promovează și îl propagă – pentru a contribui la combaterea discursurilor de incitare la ură și a dezinformării, de exemplu, și pentru a proteja minorii. Iar prin Regulamentul privind piețele digitale, ne asigurăm că marile companii digitale respectă norme echitabile și garantează transparența și securitatea juridică pentru întreprinderile din UE.

Același lucru este valabil și pentru inteligența artificială. Prin Regulamentul nostru privind inteligența artificială, favorabil inovării, UE este primul continent – și singurul, deocamdată – care a instituit o reglementare specifică a IA, axată pe utilizările cu grad ridicat de risc. Mai mult decât un cadru de reglementare, Regulamentul privind inteligența artificială este o rampă de lansare pentru ca întreprinderile noastre să fie deschizătoare de drumuri în dezvoltarea unei IA de încredere.

Știm că IA poate stimula enorm productivitatea întreprinderilor noastre. Prin urmare, le ajutăm să integreze IA în procesele lor operaționale. De exemplu, le oferim întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor acces la supercalculatoarele noastre de talie mondială, astfel încât acestea să poată dezvolta, antrena și testa modele mari de IA. 

În același timp, am dezvoltat o modalitate sigură de a valorifica potențialul economic al datelor. Prin Regulamentul privind datele, vom stimula schimbul de date de către cei care le generează, iar piețele serviciilor de cloud vor deveni mai competitive, majorând PIB-ul nostru cu zeci de miliarde de euro până în 2028. 

Deceniul digital al Europei produce rezultate.

Industria europeană se află în centrul misiunii noastre de a le oferi cetățenilor noștri prosperitate. În plus, industria europeană este esențială pentru obiectivul nostru ambițios de a construi o economie curată. Pentru a ajuta industria noastră să rămână competitivă la nivel mondial în timpul tranziției, am elaborat o abordare accelerată menită să sprijine sectoarele-cheie, de la cipuri la tehnologii curate, de la baterii la energie eoliană. Acest demers combină investițiile, competențele, un cadru de reglementare inteligent și cooperarea cu partenerii.

Am testat abordarea de care aminteam mai sus prin Actul european privind cipurile, pentru a stimula producția de cipuri și pentru a sprijini o dinamică de extindere și de inovare de-a lungul lanțului valoric. Și a funcționat! Actul european privind cipurile a generat deja investiții planificate în valoare de peste 100 de miliarde EUR de-a lungul întregului lanț valoric. Și creează locuri de muncă de calitate în întreaga Europă, de la Magdeburg la Catania, de la Dublin la Dresda, de la Wrocław la Grenoble.

Aplicăm aceeași abordare pentru a ne asigura că, în cazul industriei noastre a tehnologiilor curate, viitorul se făurește în Europa. Regulamentul privind industria „zero net” va ajuta UE să își consolideze capacitatea de producție internă. Până în 2030, cel puțin 40 % din cererea noastră de tehnologii „zero net” ar trebui să fie acoperită de capacitățile de producție europene. Proiectele noastre strategice și clusterele, reformele în materie de autorizare și normele specifice în materie de achiziții publice și de licitații pot ajuta UE să devină un lider mondial în tranziția către o energie curată și să creeze locuri de muncă verzi și de calitate pe teritoriul său.

În mod similar, am elaborat Actul privind materiile prime critice pentru a asigura accesul întreprinderilor noastre la materiale esențiale, care sunt cruciale pentru competitivitatea și securitatea economică a Europei. În momentul de față, Europa se aprovizionează din China cu cea mai mare parte a pământurilor sale rare și a altor materii prime critice. Tensiunile geopolitice sau evenimentele precum pandemia ar putea declanșa, în orice clipă, probleme grave de producție în aval în Europa. Acesta este motivul pentru care am dezvoltat noul principiu de „reducere a riscurilor, nu decuplare” față de China, care este acceptat în prezent de statele membre ale UE și de partenerii din cadrul G7. Elaborăm noi proiecte în Europa, dar și parteneriate strategice avantajoase cu țări precum Australia, Chile sau Canada, pentru a ne asigura materiile prime critice și prelucrarea acestora și pentru a diversifica lanțurile de aprovizionare ale întreprinderilor europene.

Iar pentru a ne adapta la realitățile geopolitice, am elaborat prima noastră Strategie pentru securitate economică, cu măsuri concrete de creștere a rezilienței noastre și de reducere a riscurilor pentru economia noastră. Și în acest caz am optat pentru o abordare pragmatică: promovarea capacităților proprii ale Europei în sectoare-cheie, protecția împotriva dependențelor și încheierea de parteneriate pentru a promova interesele comune. Datorită acestor măsuri, Europa devine mai puternică și mai sigură.

Europa este un continent a cărui istorie a fost modelată de multe popoare. Ne vom respecta întotdeauna obligațiile de a oferi siguranță persoanelor care solicită protecție internațională și suntem mândri să propunem căi de migrație legală care vor aduce beneficii atât societăților, cât și economiilor europene.

Cu toate acestea, în crizele anterioare, când un număr fără precedent de refugiați și migranți aflați în situație ilegală au intrat în UE, a devenit clar că Europa nu dispunea de instrumentele adecvate pentru a face față presiunilor migratorii.

Prin urmare, la începutul mandatului actualei Comisii, ne-am angajat să instituim un sistem comun pentru o mai bună gestionare a migrației în UE. Acesta este motivul pentru care am propus un nou Pact privind migrația și azilul.

În urma unor negocieri politice și juridice complexe, statele noastre membre și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la acest set cuprinzător de norme, oferind astfel Europei un nou început, după decenii de blocaje și stagnări.

Grație noilor norme, vom asigura mai bine controlul frontierelor noastre externe. Facem astfel încât procedurile de azil și de returnare și procedurile la frontieră să devină mai rapide și mai eficace, cu termene mai stricte și norme mai riguroase pentru a limita cererile abuzive sau cererile ulterioare, oferindu-le totodată persoanelor vizate garanțiile necesare. Deciziile de returnare pentru persoanele care nu au drept de ședere vor fi emise imediat.

Iar acum dispunem de norme mai clare privind responsabilitatea statelor membre, grație unor măsuri îmbunătățite de limitare a deplasărilor secundare.
Statele membre se vor sprijini reciproc prin utilizarea unui mecanism de solidaritate flexibil, dar permanent. Fiecare stat membru va putea alege tipul de solidaritate pe care dorește să îl ofere. Uniunea noastră este acum mai bine pregătită să gestioneze migrația.

În paralel cu elaborarea unei legislații mai eficace, pe tot parcursul mandatului actual, Comisia a ajutat statele membre, cu sprijinul operațional și cu asistență din partea agențiilor UE, să facă față provocărilor imediate – de la creșterea numărului de sosiri în zona mediteraneeană la instrumentalizarea migrației de către Belarus. De asemenea, am construit parteneriate cu țările terțe pentru a combate introducerea ilegală de migranți și a spori numărul returnărilor.

Parteneriatul cuprinzător pe care l-am semnat cu Tunisia, de exemplu, le aduce părților avantaje reciproce care depășesc cadrul migrației și vizează domenii diverse, precum energia, educația, competențele și securitatea. Acest parteneriat va servi drept model pentru alte acorduri care urmează să fie semnate cu țările partenere, pentru a încuraja cooperarea și a îmbunătăți gestionarea migrației.

În ultimii ani, Comisia von der Leyen a demonstrat în nenumărate rânduri că putem depăși provocări uriașe atunci când cooperăm cu prieteni și parteneri. Capacitatea UE de a forma alianțe puternice în întreaga lume a contribuit la consolidarea rolului Europei la nivel mondial.

Prima vizită a actualului colegiu al comisarilor s-a derulat în Africa. Datorită activităților pe care le-a desfășurat, Comisia von der Leyen a plasat relațiile cu Statele Unite la un nivel superior, printr-o cooperare strânsă în sprijinul Ucrainei, precum și în domeniile energiei, acțiunilor climatice, comerțului și tehnologiei. De asemenea, Comisia a contribuit la redefinirea relațiilor cu Regatul Unit după Brexit. Am negociat Cadrul Windsor, care a reînscris pe o traiectorie pozitivă una dintre cele mai importante relații ale noastre din Europa.

Și, cu Global Gateway, cel mai mare program de investiții la nivel mondial instituit de Europa, am dezvoltat o nouă generație de parteneriate. Global Gateway, în valoare de 300 de miliarde EUR, este oferta noastră pentru proiecte de investiții și de infrastructură de calitate care respectă standarde sociale și de mediu ridicate și creează locuri de muncă și creștere economică la nivel local.

Global Gateway are drept scop dezvoltarea de parteneriate reciproc avantajoase, ținând seama de interesele partenerilor noștri, precum și de interesele UE, dintr-o perspectivă geopolitică.

Rezultatele sunt deja vizibile. Au fost selectate peste 200 de proiecte emblematice, cu investiții de 66 de miliarde EUR, de la parteneriate strategice privind materiile prime cu Namibia, Chile și Argentina până la colaborarea privind hidrogenul din surse regenerabile cu Maroc și Egipt sau un sistem de cabluri digitale submarine, denumit Medusa, care să lege UE de țările din Africa de Nord. Urmează multe altele.

Pusă în aplicare în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa” – în cadrul căreia instituțiile și statele membre ale UE colaborează – strategia „Global Gateway” are drept scop nu numai sprijinirea tranziției curate și a celei digitale în întreaga lume, ci și sporirea influenței UE pe scena mondială. 

Europa își consolidează reputația de partener de încredere pe termen lung, acționând în interesul reciproc al părților.