(a) stabilirea unor norme comune și a unor standarde de bază comune privind securitatea aeronautică;

(b) mecanismele de monitorizare a respectării acestora.

(a) tuturor aeroporturilor sau părților de aeroporturi situate pe teritoriul unui stat membru care nu sunt folosite exclusiv în scopuri militare;

(b) tuturor operatorilor, inclusiv transportatorilor aerieni, care furnizează servicii în aeroporturile menționate la litera (a);

(c) tuturor entităților care aplică standardele de securitate aeronautică, care funcționează în spațiile situate în interiorul sau în exteriorul zonelor aparținând aeroporturilor și furnizează bunuri și/sau servicii aeroporturilor menționate la litera (a) sau prin intermediul acestora.

1. „aviație civilă” înseamnă orice operațiune de transport aerian efectuată de o aeronavă civilă, excluzând operațiunile efectuate de o aeronavă de stat menționată la articolul 3 din Convenția de la Chicago privind aviația civilă internațională;

2. „securitate aeronautică” înseamnă combinarea măsurilor și resurselor umane și materiale, menite să protejeze aviația civilă împotriva actelor de intervenție ilicită care pun în pericol securitatea aviației civile;

3. „operator” înseamnă o persoană, organizație sau întreprindere angajată sau care se oferă să se angajeze într-o operațiune de transport aerian;

4. „transportator aerian” înseamnă o întreprindere de transport aerian titulară a unei licențe de operare valabile sau a unui document echivalent;

5. „transportor aerian comunitar” înseamnă un transportator aerian titular al unei licențe de operare valabile acordate de un stat membru, în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2407/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind licențele operatorilor de transport aerieni ( 6 );

6. „entitate” înseamnă o persoană, organizație sau întreprindere, alta decât un operator;

7. „articole interzise” înseamnă arme, explozivi sau alte dispozitive, articole sau substanțe periculoase care pot fi folosite pentru a comite un act de intervenție ilicită care pune în pericol securitatea aviației civile;

8. „control de securitate” înseamnă aplicarea unor mijloace tehnice sau de altă natură cu scopul de a identifica și/sau detecta articolele interzise;

9. „măsură de securitate” înseamnă aplicarea de mijloace prin care se poate preveni introducerea unor articole interzise;

10. „controlul accesului” înseamnă aplicarea de mijloace prin care se poate preveni intrarea unor persoane și/sau vehicule neautorizate ori a ambelor;

11. „zonă de operațiuni aeriene” înseamnă zona de circulație a unui aeroport, terenurile și clădirile adiacente sau porțiuni din acestea, la care accesul este restricționat;

12. „zonă non-restricționată” înseamnă acele zone ale unui aeroport, inclusiv terenurile și clădirile adiacente sau porțiuni ale acestora din afara zonei de operațiuni aeriene;

13. „zonă de securitate cu acces restricționat” înseamnă acea parte din zona de operațiuni aeriene în care, pe lângă faptul că accesul este restricționat, se aplică și alte standarde de securitate aeronautică;

14. „zonă demarcată” înseamnă o zonă care este separată prin controlul accesului fie de alte zone de securitate cu acces restricționat, fie, în cazul în care chiar zona demarcată este o zonă de securitate cu acces restricționat, de alte zone de securitate cu acces restricționat ale unui aeroport;

15. „verificarea antecedentelor” înseamnă verificarea înregistrată a identității unei persoane, inclusiv a cazierului său judiciar, ca parte a evaluării dacă respectiva persoană este abilitată să pătrundă neînsoțită în zonele de securitate cu acces restricționat;

16. „pasageri, bagaje, mărfuri sau poștă în transfer” înseamnă pasageri, bagaje, mărfuri sau poștă care pleacă cu o altă aeronavă decât cea cu care au sosit;

17. „pasageri, bagaje, mărfuri sau poștă în tranzit” înseamnă pasageri, bagaje, mărfuri sau poștă care pleacă cu aceeași aeronavă cu care au sosit;

18. „pasager potențial perturbator” înseamnă un pasager care este fie deportat, fie considerat inadmisibil din motive de imigrație, fie reținut conform legii;

19. „bagaj de mână” înseamnă bagaj care poate fi transportat în cabina unei aeronave;

20. „bagaj de cală” înseamnă bagaj care poate fi transportat în cala unei aeronave;

21. „bagaj de cală însoțit” înseamnă bagaj transportat în cala unei aeronave, înregistrat pentru un zbor de către un pasager care călătorește cu aceeași aeronavă;

22. „poșta transportatorului aerian” înseamnă poșta pentru care transportatorul aerian este atât expeditor, cât și destinatar;

23. „materialele transportatorului aerian” înseamnă materialele pentru care atât expeditorul, cât și destinatarul sunt transportatori aerieni sau care sunt folosite de un transportator aerian;

24. „poștă” înseamnă trimiterile de corespondență și alte articole, altele decât poșta transportatorului aerian, prezentate spre trimitere și destinate serviciilor poștale în conformitate cu normele Uniunii Poștale Universale;

25. „mărfuri” înseamnă orice bun, altul decât bagajele, poșta, poșta transportatorului aerian, materialele transportatorului aerian și proviziile de bord, care poate fi transportat la bordul unei aeronave;

26. „agent abilitat” înseamnă un transportator aerian, agent, expeditor sau altă entitate care asigură măsurile de securitate în ceea ce privește transportul de marfă sau poștă;

27. „expeditor cunoscut” înseamnă un expeditor care trimite mărfuri sau poștă pe cont propriu și ale cărui proceduri se conformează normelor și standardelor comune de securitate într-o măsură suficientă pentru a permite transportul acestor mărfuri sau al poștei de către orice aeronavă;

28. „expeditor cu cont” înseamnă un expeditor care trimite mărfuri sau poștă pe cont propriu și ale cărui proceduri se conformează normelor și standardelor comune de securitate într-o măsură suficientă pentru a permite transportul acestor mărfuri de către avioanele de marfă sau al poștei de către aeronavele poștale;

29. „controlul de securitate al aeronavei” înseamnă inspecția acelor părți ale interiorului unei aeronave la care ar fi putut avea acces pasagerii și inspecția calei aeronavei în vederea identificării articolelor interzise și a intervențiilor ilicite îndreptate împotriva aeronavei;

30. „examinarea de securitate a aeronavei” înseamnă inspecția interiorului și a exteriorului accesibil al aeronavei în vederea identificării articolelor interzise și a intervențiilor ilicite care pun în pericol securitatea aeronavei;

31. „agent de securitate la bord” înseamnă o persoană care este angajată de un stat pentru a călători la bordul unei aeronave a unui transportator aerian licențiat de statul respectiv cu scopul de a proteja aeronava și ocupanții acesteia împotriva acțiunilor de intervenție ilicită care pun în pericol securitatea zborului.

(a) metodele de control de securitate;

(b) categoriile de articole care pot fi interzise;

(c) în ceea ce privește controlul accesului, motivele pentru acordarea accesului în zona de operațiuni aeriene și în zonele de securitate cu acces restricționat;

(d) metodele permise pentru controlul vehiculelor, controalele și examinările de securitate ale aeronavei;

(e) criteriile de recunoaștere a echivalenței standardelor de securitate ale țărilor terțe;

(f) condițiile în care mărfurile și poșta sunt supuse controlului de securitate sau altor măsuri de securitate, precum și procesul de aprobare sau desemnare a agenților abilitați, a expeditorilor cunoscuți și a expeditorilor cu cont;

(g) condițiile în care poșta transportatorului aerian și materialele transportatorului aerian sunt supuse controlului de securitate sau altor măsuri de securitate;

(h) condițiile în care proviziile de bord și proviziile de aeroport sunt supuse controlului de securitate sau altor măsuri de securitate, precum și procesul de aprobare sau desemnare a furnizorilor reglementați și a furnizorilor cunoscuți;

(i) criteriile de definire a părților critice din zonele de securitate cu acces restricționat;

(j) criteriile de recrutare a personalului și metodele de instruire;

(k) condițiile în care pot fi aplicate proceduri speciale de securitate sau derogări de la măsurile de securitate; și

(l) orice măsuri generale menite să modifice prin completare elemente neesențiale ale standardelor de bază comune menționate la alineatul (1) și care nu sunt prevăzute la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(a) cerințele și procedurile de control de securitate;

(b) o listă a articolelor interzise;

(c) cerințele și procedurile de control al accesului;

(d) cerințele și procedurile de control al vehiculelor, de control și de examinare de securitate a aeronavei;

(e) deciziile de recunoaștere a echivalenței standardelor de securitate aplicate în țări terțe;

(f) în ceea ce privește mărfurile și poșta, procedurile de aprobare sau desemnare a agenților abilitați, a expeditorilor cunoscuți și a expeditorilor cu cont, precum și obligațiile care trebuie îndeplinite de către aceștia;

(g) cerințele și procedurile cu privire la măsurile de securitate aplicabile poștei transportatorului aerian și materialelor transportatorului aerian;

(h) în ceea ce privește proviziile de bord și proviziile de aeroport, procedurile de aprobare sau desemnare a furnizorilor abilitați și a furnizorilor cunoscuți, precum și obligațiile care trebuie îndeplinite de către aceștia;

(i) definirea părților critice din zonele de securitate cu acces restricționat;

(j) cerințele de recrutare și de instruire a personalului;

(k) procedurile speciale de securitate sau derogările de la măsurile de securitate;

(l) specificațiile tehnice și procedurile de aprobare și utilizare a echipamentului de securitate; și

(m) cerințele și procedurile de acțiune cu privire la pasagerii potențial perturbatori.

(a) statul membru respectiv aplică măsurile în conformitate cu articolul 6; sau

(b) solicitarea țării terțe este limitată la un anumit zbor de la o dată precisă.

(a) măsurile de securitate aplicate de statul membru respectiv în conformitate cu articolul 6; și/sau

(b) proceduri locale aplicabile în aeroporturile deservite.

(a) măsurile și procedurile menționate la articolul 4 alineatul (3), la articolul 4 alineatul (4), la articolul 6 alineatul (1) și la articolul 7 alineatul (1), în cazul în care conțin informații de securitate sensibile;

(b) rapoartele de inspecție ale Comisiei și răspunsurile autorităților competente, astfel cum sunt menționate la articolul 15 alineatul (3).

1. La proiectarea și construirea de noi facilități aeroportuare sau la modificarea facilităților aeroportuare existente, se iau pe deplin în considerare cerințele de aplicare a standardelor de bază comune formulate în prezenta anexă și normele sale de aplicare.

2. În aeroporturi se stabilesc următoarele zone:

1. Accesul în zona de operațiuni aeriene este restricționat pentru a preveni accesul persoanelor și vehiculelor neautorizate în această zonă.

2. Accesul în zonele de securitate cu acces restricționat este controlat pentru a preveni accesul persoanelor și al vehiculelor neautorizate în aceste zone.

3. Accesul persoanelor și al vehiculelor în zona de operațiuni aeriene și în zonele de securitate cu acces restricționat este permis numai în cazul în care acestea îndeplinesc condițiile de securitate cerute.

4. Înainte de a i se elibera o legitimație de membru de echipaj sau legitimație de aeroport care permite accesul neînsoțit în zonele de securitate cu acces restricționat, orice persoană, inclusiv personalul navigant, trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare a antecedentelor.

1. Persoanele, altele decât pasagerii, împreună cu obiectele transportate, sunt în mod continuu și aleatoriu supuse controlului de securitate la intrarea în zonele de securitate cu acces restricționat în scopul de a preveni introducerea de articole interzise în aceste zone.

2. Toate persoanele, altele decât pasagerii, împreună cu obiectele transportate, sunt supuse controlului de securitate la intrarea în părțile critice ale zonelor de securitate cu acces restricționat în scopul de a preveni introducerea de articole interzise în aceste zone.

1. Înainte de plecare, o aeronavă este supusă unui control de securitate sau unei examinări de securitate în scopul de a se asigura că la bord nu există articole interzise. O aeronavă în tranzit poate fi supusă altor măsuri adecvate.

2. Fiecare aeronavă este protejată împotriva intervențiilor neautorizate.

1. Toți pasagerii care se află la plecare, în transfer sau în tranzit, precum și bagajele lor de mână sunt supuși unui control de securitate pentru a se preveni introducerea unor articole interzise în zonele de securitate cu acces restricționat și la bordul aeronavei.

2. Pasagerii în transfer și bagajele lor de mână pot beneficia de derogare de la controlul de securitate în cazul în care:

3. Pasagerii în tranzit și bagajele lor de mână pot beneficia de derogare de la controlul de securitate în cazul în care:

1. Pasagerii și bagajul lor de mână sunt protejați împotriva oricăror intervenții neautorizate începând din momentul în care sunt supuși controlului de securitate și până la plecarea aeronavei care îi transportă.

2. Pasagerii care pleacă și care au trecut prin controlul de securitate nu se amestecă cu pasagerii care sosesc, cu excepția cazului în care:

1. Toate bagajele de cală sunt supuse unui control de securitate, înainte de îmbarcarea în aeronavă, pentru a se preveni introducerea unor articole interzise în zonele de securitate cu acces restricționat și la bordul aeronavei.

2. Bagajele de cală în transfer pot beneficia de derogare de la controlul de securitate în cazul în care:

3. Bagajele de cală în tranzit pot beneficia de derogare de la controlul de securitate în cazul în care rămân la bordul aeronavei.

1. Fiecare bagaj de cală este identificat ca fiind însoțit sau neînsoțit.

2. Bagajele de cală neînsoțite nu sunt transportate, cu excepția situației în care au fost fie separate din motive independente de voința călătorului, fie supuse unor măsuri de securitate adecvate.

1. Toate mărfurile și poșta se supun unor măsuri de securitate înainte de a fi îmbarcate într-o aeronavă. Un transportator aerian nu acceptă să transporte mărfuri sau poștă la bordul unei aeronave în cazul în care nu a aplicat el însuși aceste măsuri sau aplicarea lor nu a fost confirmată și atestată de un agent abilitat, un expeditor cunoscut sau un expeditor cu cont.

2. Mărfurile și poșta în transfer pot fi supuse și altor controale de securitate descrise într-o normă de aplicare.

3. Mărfurile și poșta în tranzit pot beneficia de derogare de la controalele de securitate în cazul în care rămân la bordul aeronavei.

1. Mărfurile și poșta destinate transportului la bordul unei aeronave sunt protejate împotriva oricăror intervenții neautorizate începând din momentul în care le-au fost aplicate măsuri de securitate și până la plecarea aeronavei care le transportă.

2. Mărfurile și poșta care nu sunt suficient protejate împotriva intervențiilor neautorizate după aplicarea măsuri de securitate sunt supuse controlului de securitate.

1. Fără a aduce atingere normelor de securitate aeronautică aplicabile:

2. Se iau măsuri de securitate adecvate, cum ar fi instruirea echipajului și a personalului de cabină, în vederea prevenirii actelor de intervenție ilicită în timpul zborului.

3. La bordul unei aeronave nu pot fi transportate arme, cu excepția celor transportate în cală, dacă nu au fost îndeplinite condițiile de securitate prevăzute de legislația națională și statele respective au eliberat o autorizație.

4. Subpunctul 3 se aplică de asemenea agenților de securitate de la bord în cazul în care aceștia poartă armă.

1. Persoanele care aplică sau sunt responsabile de aplicarea, controlul de securitate, controlul accesului și alte controale de securitate sunt recrutate, instruite și, dacă este cazul, certificate pentru a se asigura că au aptitudinile pentru a fi angajate și competența de a efectua sarcinile care le sunt atribuite.

2. Persoanelor, altele decât pasagerii, care solicită accesul la zonele de securitate cu acces restricționat li se face o instruire de securitate înainte de eliberarea unei legitimații de aeroport sau a unei legitimații de membru de echipaj.

3. Instruirea menționată la subpunctele 1 și 2 se face sub o formă inițială și una recurentă.

4. Instructorii care efectuează activitățile de instruire menționate la subpunctele 1 și 2 trebuie să aibă calificările necesare.

1.1. În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:

2.1. Statele membre conferă autorității competente puterile necesare pentru monitorizarea și aplicarea tuturor cerințelor din prezentul regulament și din actele de implementare aferente, inclusiv puterea de a impune sancțiuni în conformitate cu articolul 21.

2.2. Autoritatea competentă efectuează activități de monitorizare a conformității și deține puterile necesare pentru a solicita ca orice deficiență identificată să fie remediată în termenul stabilit.

2.3. Se stabilește o abordare graduală și proporțională a activităților de remediere a deficiențelor și a măsurilor coercitive legale. Această abordare este formată din cinci etape progresive care trebuie urmate până la remedierea deficienței, inclusiv:

Autoritatea competentă poate să omită una sau mai multe din aceste etape, în special în cazul în care deficiența este gravă sau recurentă.

3.1. Obiectivele planului național de control al calității sunt verificarea implementării corecte și eficiente a măsurilor de securitate aeronautică și determinarea nivelului de conformitate cu dispozițiile prezentului regulament și cu programul național de securitate a aviației civile, prin intermediul activităților de monitorizare a conformității.

3.2. Programul național de control al calității include următoarele aspecte:

4.1. Toate aeroporturile, operatorii și alte entități cărora le revin responsabilități de securitate aeronautică sunt monitorizate periodic, pentru a se asigura detectarea și corectarea rapide a deficiențelor.

4.2. Monitorizarea se realizează în conformitate cu programul național de control al calității, luându-se în considerare gradul de risc, tipul și natura operațiunilor, standardul de implementare, rezultatele controlului intern al calității în cazul aeroporturilor, operatorilor și entităților, precum și alți factori și evaluări care afectează frecvența monitorizării.

4.3. Monitorizarea cuprinde implementarea și eficacitatea măsurilor de control intern al calității luate de aeroporturi, operatori și alte entități.

4.4. Monitorizarea fiecărui aeroport în parte reprezintă o combinație adecvată de activități de monitorizare a conformității și oferă o privire de ansamblu asupra implementării măsurilor de securitate în domeniu.

4.5. Managementul, stabilirea priorităților și organizarea programului de control al calității se realizează independent de implementarea operațională a măsurilor luate în cadrul programului național de securitate a aviației civile.

4.6. Activitățile de monitorizare a conformității includ audituri, inspecții și teste de securitate.

5.1. Metodologia de desfășurare a activităților de monitorizare se conformează unei abordări standardizate, care include stabilirea sarcinilor, planificarea, pregătirea, activitatea la fața locului, clasificarea constatărilor, încheierea raportului și procesul de remediere.

5.2. Activitățile de monitorizare a conformității se bazează pe culegerea sistematică a informațiilor prin intermediul observațiilor, al interviurilor, al examinării documentelor și al verificărilor.

5.3. Monitorizarea conformității include atât activități anunțate, cât și activități neanunțate.

6.1. Un audit de securitate vizează:

6.2. Metodologia de efectuare a unui audit de securitate trebuie să ia în considerare următoarele elemente:

6.3. Pentru a confirma implementarea măsurilor de securitate, desfășurarea unui audit de securitate trebuie să se bazeze pe o culegere sistematică a informațiilor prin intermediul cel puțin al uneia din tehnicile de mai jos:

6.4. Aeroporturile cu un volum de trafic anual mai mare de 10 milioane de pasageri sunt supuse unui audit de securitate care să vizeze toate standardele de securitate aeronautică, cel puțin o dată la patru ani. Examinarea include un eșantion reprezentativ de informații.

7.1. Inspecția acoperă cel puțin un set de măsuri de securitate legate în mod direct, menționate în anexa I la prezentul regulament și în actele de implementare aferente, monitorizate ca o activitate unică sau într-un termen rezonabil, care nu trebuie să depășească trei luni. Examinarea include un eșantion reprezentativ de informații.

7.2. Un set de măsuri legate în mod direct reprezintă un set de două sau mai multe cerințe menționate în anexa I la prezentul regulament și în actele de implementare aferente, care au un impact reciproc atât de puternic încât realizarea obiectivului nu poate fi evaluată corespunzător decât dacă măsurile sunt analizate în ansamblu. Aceste seturi cuprind elementele din apendicele I la prezenta anexă.

7.3. Inspecțiile sunt inopinate. Dacă autoritatea competentă este de părere că acest lucru nu este practic, inspecțiile pot fi anunțate. Metodologia de desfășurare a unei inspecții trebuie să ia în considerare următoarele elemente:

7.4. Pentru a confirma că măsurile de securitate sunt eficiente, desfășurarea inspecției trebuie să se bazeze pe o colectare sistematică a informațiilor prin intermediul cel puțin al uneia dintre tehnicile de mai jos:

7.5. În cazul aeroporturilor cu un volum de trafic mai mare de 2 milioane de pasageri, frecvența minimă de inspectare a tuturor seturilor de măsuri de securitate direct legate, menționate în capitolele 1-6 din anexa I la prezentul regulament, este de cel puțin una la douăsprezece luni, cu excepția cazului în care aeroportul a făcut obiectul unui audit în perioada respectivă. Frecvența de inspectare a tuturor măsurilor de securitate menționate în capitolele 7-12 din anexa I se determină de către autoritatea competentă, pe baza unei evaluări a riscului.

7.6. În cazul în care un stat membru nu are niciun aeroport al cărui volum anual de trafic să depășească 2 milioane de pasageri, cerințele de la punctul 7.5 se aplică aeroportului de pe teritoriul său care are cel mai mare volum de trafic anual.

8.1. Se vor efectua teste pentru a evalua eficiența implementării cel puțin a uneia dintre măsurile de securitate de mai jos:

8.2. Se va elabora un protocol de testare care include metodologia, luându-se în considerare cerințele legale, de siguranță și operaționale. Metodologia abordează următoarele elemente:

9.1. Se vor efectua expertize ori de câte ori autoritatea competentă depistează necesitatea reevaluării operațiunilor în vederea identificării și abordării vulnerabilităților. Dacă se identifică o vulnerabilitate, autoritatea competentă solicită implementarea măsurilor de protecție proporționale cu riscul.

10.1. Activitățile de monitorizare a conformității se raportează sau se înregistrează într-un format standardizat care să permită o analiză permanentă a tendințelor.

10.2. Se includ următoarele elemente:

10.3. Dacă se identifică deficiențe, autoritatea competentă comunică aeroportului, operatorilor sau entităților monitorizate constatările relevante.

11.1. Activitățile de monitorizare a conformității evaluează implementarea programului național de securitate aeronautică, pe baza sistemului armonizat de clasificare a conformității prezentat în apendicele II.

12.1. Remedierea deficiențelor identificate se realizează prompt. Dacă remedierea nu poate avea loc cu promptitudine, se aplică măsuri compensatorii.

12.2. Autoritatea competentă solicită aeroporturilor, operatorilor sau entităților supuse activității de monitorizare a conformității să transmită spre aprobare un plan de acțiune care să abordeze deficiențele semnalate în rapoarte, precum și un calendar de realizare a acțiunilor de remediere și să confirme când se încheie procesul de remediere.

13.1. În urma confirmării de către aeroport, operator sau entitatea supusă monitorizării a faptului că acțiunile necesare de remediere au fost întreprinse, autoritatea competentă verifică implementarea acțiunilor de remediere.

13.2. Activitățile subsecvente utilizează cea mai relevantă metodă de monitorizare.

14.1. Fiecare stat membru se asigură că un număr suficient de auditori este disponibil pentru autoritatea competentă, fie direct, fie sub supravegherea acesteia, pentru efectuarea tuturor activităților de monitorizare a conformității.

15.1. Fiecare stat membru se asigură că auditorii care îndeplinesc funcții în numele autorității competente:

Auditorii sunt supuși certificării sau aprobării echivalente de către autoritatea competentă.

15.2. Auditorii trebuie să aibă următoarele competențe:

15.3. Auditorii participă la activități de formare periodică cu o frecvență suficientă pentru a asigura menținerea competențelor existente și însușirea de competențe noi care să țină cont de evoluțiile din domeniul securității.

16.1. Auditorilor care efectuează activități de monitorizare trebuie să li se confere suficientă autoritate pentru a obține informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

16.2. Auditorii trebuie să aibă asupra lor o dovadă a identității, care să autorizeze activitățile de monitorizare a conformității în numele autorității competente și care să permită accesul în toate zonele necesare pentru desfășurarea acestora.

16.3. Auditorii sunt abilitați să:

16.4. Ca urmare a competențelor conferite auditorilor, autoritatea competentă acționează în conformitate cu punctul 2.3 în următoarele cazuri:

17.1. Statele membre informează Comisia privind cele mai bune practici referitoare la programele de control al calității, la metodologiile specifice auditului și la auditori. Comisia transmite aceste informații statelor membre.

18.1. Statele membre transmit Comisiei, anual, un raport cu privire la măsurile luate pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament, precum și la situația din domeniul securității aeronautice pe aerodromurile situate pe teritoriul lor. Perioada de referință pentru acest raport este 1 ianuarie-31 decembrie. Raportul se transmite în termen de maximum trei luni de la încheierea perioadei de referință.

18.2. Conținutul raportului trebuie să fie conform apendicelui III și să utilizeze un model pus la dispoziție de Comisie.

18.3. Comisia transmite statelor membre principalele concluzii pe marginea acestor rapoarte.

(i) punctul 1.1; sau

(ii) punctul 1.2 (cu excepția dispozițiilor referitoare la legitimații și permisele pentru vehicule); sau

(iii) punctul 1.2 (dispozițiile referitoare la legitimații); sau

(iv) punctul 1.2 (dispozițiile referitoare la permisele pentru vehicule); sau

(v) punctul 1.3 și elementele relevante de la punctul 12; sau

(vi) punctul 1.4; sau

(vii) punctul 1.5.

(i) punctul 3.1; sau

(ii) punctul 3.2.

(i) punctul 4.1 și elementele relevante de la punctul 12; sau

(ii) punctul 4.2; sau

(iii) punctul 4.3.

(i) punctul 5.1 și elementele relevante de la punctul 12; sau

(ii) punctul 5.2; sau

(iii) punctul 5.3.

(i) toate dispozițiile referitoare la controlul de securitate și la măsurile de securitate aplicate de un agent abilitat, cu excepția cazurilor de la punctele (ii)–(v) de mai jos; sau

(ii) toate dispozițiile referitoare la măsurile de securitate aplicate de expeditorii cunoscuți; sau

(iii) toate dispozițiile referitoare la expeditorii cu cont; sau

(iv) toate dispozițiile referitoare la transportul de mărfuri și poștă; sau

(v) toate dispozițiile referitoare la protecția mărfurilor și poștei la aeroporturi.

(i) toate dispozițiile referitoare la recrutarea personalului de către un aeroport, un transportator aerian sau o entitate; sau

(ii) toate dispozițiile referitoare la instruirea personalului de către un aeroport, un transportator aerian sau o entitate.

(a) Structura organizației de control de calitate, responsabilitățile și resursele acesteia, inclusiv modificări viitoare planificate [a se vedea punctul 3.2 litera (a)].

(b) Număr de auditori – actual și planificat (a se vedea punctul 14).

(c) Activitățile de formare urmate de auditori (a se vedea punctul 15.2).

(a) tipul (audit de securitate, inspecție inițială, inspecție subsecventă, test, altele);

(b) aeroporturile, operatorii sau entitățile monitorizate;

(c) domeniul de aplicare;

(d) frecvența; și

(e) numărul total de zile-om efectuate în teren.

(a) Stadiul de implementare a activităților de remediere a deficiențelor:

(b) Principalele activități întreprinse sau planificate (precum posturile noi create, echipamentele achiziționate, lucrările de construcție) și progresele realizate în vederea remedierii.

(c) Măsuri coercitive utilizate [a se vedea punctul 3.2 litera (f)].

(a) Traficul național anual de pasageri și mărfuri, precum și numărul de mișcări de aeronave.

(b) Lista aeroporturilor pe categorii.

(c) Numărul de transportatori aerieni care operează din teritoriu pe categorii (naționali, UE, țări terțe).

(d) Numărul de agenți abilitați.

(e) Numărul de companii de catering.

(f) Numărul de companii de curățenie.

(g) Numărul aproximativ al altor entități cu responsabilități în domeniul securității aeronautice (expeditori cunoscuți, companii de handling la sol).