(1)

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei (2) stabilește nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare.

(2)

La 8 noiembrie 2011, Grupul științific pentru contaminanții din lanțul alimentar („Grupul CONTAM”) al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a publicat un aviz științific privind riscurile pentru sănătatea publică legate de prezența alcaloizilor pirolizidinici în produsele alimentare și în hrana pentru animale (3). Grupul CONTAM a concluzionat că alcaloizii pirolizidinici 1,2-nesaturați pot acționa ca agenți cancerigeni genotoxici la oameni. Grupul CONTAM a concluzionat că există un risc posibil pentru sănătate în ceea ce privește copiii de vârstă mică și copiii care sunt mari consumatori de miere. Pe lângă miere, există și alte surse posibile de expunere alimentară la alcaloizi pirolizidinici, pe care Grupul CONTAM nu le-a putut cuantifica din cauza lipsei de date. Grupul CONTAM a ajuns la concluzia că, deși nu erau disponibile date referitoare la detectare, expunerea la alcaloizii pirolizidinici din polen, ceai, infuzii și suplimentele alimentare pe bază de plante ar putea prezenta un risc atât de efecte acute, cât și cronice în rândul consumatorilor.

(3)

În aprilie 2013, autoritatea a publicat o cerere de propuneri pentru a investiga concentrațiile de alcaloizi pirolizidinici în produsele alimentare de origine animală, inclusiv lapte și produse lactate, ouă și carne și produse din carne, precum și în produsele alimentare derivate din plante, inclusiv ceaiurile și suplimentele alimentare, în diferite regiuni din Europa. Rezultatul anchetelor a fost publicat la 3 august 2015 (4).

(4)

La 26 august 2016, autoritatea a publicat un raport științific privind evaluarea expunerii alimentare la alcaloizi pirolizidinici în rândul populației europene (5), luând în considerare noile date referitoare la detectare. Raportul a concluzionat că ceaiul și infuziile de plante sunt principalii contribuitori la expunerea oamenilor la alcaloizi pirolizidinici și, de asemenea, că suplimentele pe bază de polen contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la această expunere. Aceasta a constatat că expunerea la alcaloizii pirolizidinici legată de consumul de miere a scăzut. A concluzionat, de asemenea, că suplimentele alimentare pe bază de plante pot contribui în mod semnificativ la expunere, dar nu au existat suficiente date referitoare la detectare.

(5)

La 27 iulie 2017, autoritatea a publicat declarația privind riscurile pentru sănătatea umană legate de prezența alcaloizilor pirolizidinici în miere, ceai, infuzii și suplimente alimentare (6). Grupul CONTAM a instituit un nou punct de referință de 237 μg/kg de greutate corporală pe zi pentru a evalua riscurile de carcinogenicitate ale alcaloizilor pirolizidinici și a concluzionat că există un posibil motiv de îngrijorare pentru sănătatea umană legată de expunerea la alcaloizi pirolizidinici, în special pentru consumatorii frecvenți și pentru marii consumatori de ceai și infuzii din rândul populației generale, dar, în special, pentru grupurile mai tinere ale populației.

(6)

Prezența alcaloizilor pirolizidinici în aceste produse alimentare poate fi redusă la minimum sau poate fi prevenită prin aplicarea bunelor practici agricole și de recoltare. Stabilirea unor niveluri maxime asigură aplicarea bunelor practici agricole și de recoltare în toate regiunile de producție, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Prin urmare, este oportun să se stabilească niveluri maxime în produsele alimentare care conțin niveluri semnificative de alcaloizi pirolizidinici și care contribuie, prin urmare, în mod semnificativ la expunerea umană sau care sunt relevante pentru expunerea grupurilor vulnerabile ale populației.

(7)

Întrucât, în anumite regiuni de producție, bunele practici agricole și de recoltare au fost introduse recent sau trebuie încă să fie puse în aplicare, este necesar să se prevadă o perioadă rezonabilă pentru a permite tuturor regiunilor de producție să introducă astfel de practici. Sunt necesare două perioade de vegetație pentru punerea în aplicare deplină a bunelor practici agricole și de recoltare, pentru a asigura o aprovizionare suficientă a operatorilor din sectorul alimentar în vederea producției de produse alimentare care respectă noile cerințe stabilite în prezentul regulament.

(8)

Ținând seama de faptul că produsele alimentare care intră sub incidența prezentului regulament au o perioadă de valabilitate de până la trei ani, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție semnificativ de lungă, astfel încât produsele alimentare care au fost introduse legal pe piață înainte de data aplicării prezentului regulament să poată rămâne suficient de mult timp pe piață. O perioadă de tranziție de 18 luni este adecvată pentru a permite vânzarea către consumatorul final a produselor obținute înainte de data aplicării.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 trebuie modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,