(1)

Criteriile tehnice de examinare prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei (2) acoperă mai multe sectoare și activități economice care au potențialul de a contribui la obiectivele Uniunii de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la schimbările climatice. Sectoarele și activitățile economice respective au fost alese din cauza ponderii lor în emisiile totale de gaze cu efect de seră și a potențialului lor dovedit de evitare, de reducere sau de eliminare a emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, acestea au un potențial dovedit de a permite evitarea, reducerea și eliminarea pentru alte sectoare și activități economice sau de a asigura stocarea pe termen lung a unor astfel de emisii pentru alte sectoare și activități.

(2)

Consumul total de energie reprezintă aproximativ 75 % din emisiile directe de gaze cu efect de seră din Uniune. Din acest motiv, sectorul energetic are un rol esențial pentru reducerea în continuare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 acoperă o gamă largă de sectoare și activități economice legate de lanțul de aprovizionare cu energie, care merg de la producerea de energie electrică sau termică din diferite surse până la rețelele de transport și distribuție și la stocare, incluzând, de asemenea, pompele de căldură și fabricarea biogazului și a biocombustibililor. Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 nu cuprinde însă criterii tehnice de examinare pentru activitățile economice din sectorul gazelor fosile și din sectorul energiei nucleare, în pofida potențialului acestora de a contribui la decarbonizarea economiei Uniunii.

(3)

Astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei din 21 aprilie 2021 („Taxonomia UE, raportarea de către întreprinderi de informații în materie de durabilitate, preferințele în materie de durabilitate și obligațiile fiduciare: Orientarea finanțării către Pactul verde european”) și în Comunicarea Comisiei din 6 iulie 2021 („Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă”), stabilirea unor criterii tehnice de examinare pentru producerea de energie din gaze fosile a fost amânată având în vedere necesitatea unei evaluări tehnice suplimentare, în special în ceea ce privește rolul de tranziție al gazelor fosile în decarbonizarea economiei (3). Stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile de producere a energiei nucleare a fost, de asemenea, amânată, în așteptarea unei evaluări aprofundate de către experți, lansată în 2020, pentru a stabili dacă ciclul de viață al energiei nucleare, în special deșeurile nucleare, ar putea fi considerat compatibil cu cerința prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 ca o activitate să nu aducă prejudicii semnificative altor obiective de mediu. În urma evaluărilor respective, este necesar să se recunoască faptul că activitățile de producere a gazelor fosile și a energiei nucleare pot contribui la decarbonizarea economiei Uniunii.

(4)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, care acoperă activitățile economice de tranziție, este necesar să se prevadă criterii tehnice de examinare pentru producția de energie electrică, cogenerarea de înaltă eficiență de energie electrică și de energie termică pentru încălzire/răcire și producerea de energie termică pentru încălzire/răcire în sisteme eficiente de termoficare și răcire centralizată care utilizează gaze fosile, atunci când emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la gazele fosile se situează sub un prag adecvat. În plus, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare privind utilizarea gazelor fosile pentru producerea de energie electrică, cogenerarea de înaltă eficiență de energie electrică și de energie termică pentru încălzire/răcire și producerea de energie termică pentru încălzire/răcire în sisteme eficiente de termoficare și răcire centralizată, în cazul în care producerea de energie electrică, cogenerarea de înaltă eficiență de energie electrică și de energie termică pentru încălzire/răcire și producerea de energie termică pentru încălzire/răcire în sisteme eficiente de termoficare și răcire centralizată nu respectă încă pragul adecvat menționat anterior, deoarece, pe lângă utilizarea energiei neutre din punct de vedere climatic și investițiile suplimentare în activități și sectoare economice care generează deja emisii scăzute de dioxid de carbon, tranziția necesită reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în alte activități și sectoare economice pentru care nu există alternative cu emisii scăzute de dioxid de carbon viabile din punct de vedere tehnologic și economic. Toate aceste activități economice ar trebui calificate drept activități de tranziție în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, având în vedere că alternativele cu emisii scăzute de dioxid de carbon viabile din punct de vedere tehnologic și economic ar putea să nu fie încă disponibile pe piață la o scară suficientă pentru a acoperi cererea de energie în mod continuu și fiabil. În special, în ceea ce privește producerea de energie electrică, este oportun să se prevadă o abordare alternativă pentru limitarea directă a emisiilor de gaze cu efect de seră. În cadrul acestei abordări alternative, care ar trebui să producă rezultate similare în cursul unei perioade de douăzeci de ani, instalațiile pot ajunge la astfel de rezultate prin limitarea numărului de ore de funcționare sau prin trecerea anticipată la gaze din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Criteriile tehnice de examinare ar trebui să faciliteze accelerarea eliminării treptate a surselor de energie cu un nivel mai ridicat de emisii, inclusiv a combustibililor fosili solizi. În plus, pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 10 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2020/852, criteriile tehnice de examinare pentru utilizarea gazelor fosile ar trebui, de asemenea, să garanteze că sunt disponibile elemente solide care demonstrează că aceeași capacitate de energie nu poate fi generată din surse regenerabile și că sunt puse în aplicare planuri eficace pentru fiecare instalație, în conformitate cu cele mai bune performanțe din sector, pentru a trece în întregime la surse regenerabile de energie sau la gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon până la o anumită dată. În cele din urmă, criteriile tehnice de examinare ar trebui să prevadă o recunoaștere temporară a contribuției acestor activități la decarbonizare.

(5)

Sursele regenerabile de energie vor juca un rol fundamental pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de climă și mediu. Prin urmare, investițiile în sursele regenerabile de energie trebuie extinse pentru a răspunde nevoilor în creștere de energie regenerabilă și curată de pe piața energiei din Uniune.

(6)

Activitățile legate de energia nucleară sunt activități cu emisii scăzute de dioxid de carbon, nu constituie energie din surse regenerabile, astfel cum este definită la articolul 2 al doilea paragraf punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (4) și astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2020/852, și nu se încadrează în celelalte categorii de activități economice menționate la literele (b)-(i) din dispoziția respectivă. Astfel de activități economice legate de energia nucleară ar trebui calificate în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în absența unei alternative cu emisii scăzute de dioxid de carbon viabile din punct de vedere tehnologic și economic care să fie disponibilă la o scară suficientă pentru a acoperi cererea de energie în mod continuu și fiabil. În plus, în raportul final din martie 2020 al Grupului de experți tehnici privind finanțarea durabilă (5), s-a afirmat că „generarea de energie nucleară are emisii de gaze cu efect de seră aproape de zero în faza de generare a energiei” și că „dovezile privind potențiala contribuție substanțială a energiei nucleare la obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice au fost ample și clare”. Pe lângă aceasta, o serie de planuri ale statelor membre includ energia nucleară alături de energia din surse regenerabile în sursele de energie care urmează să fie utilizate pentru a îndeplini obiectivele climatice, inclusiv obiectivul de decarbonizare pentru 2050 prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (6). În cele din urmă, prin asigurarea unei aprovizionări stabile pentru acoperirea sarcinii de bază, energia nucleară facilitează utilizarea surselor regenerabile intermitente și nu împiedică dezvoltarea acestora, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852. Prin urmare, activitățile legate de energia nucleară ar trebui considerate conforme cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852.

(7)

Conform concluziilor analizei științifice efectuate de experți (7), criteriile tehnice de examinare pentru activitățile economice legate de energia nucleară ar trebui să garanteze că nu se aduc prejudicii semnificative altor obiective de mediu din cauza riscurilor potențiale care decurg din depozitarea pe termen lung și depozitarea definitivă a deșeurilor nucleare. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui, prin urmare, să reflecte cele mai înalte standarde de securitate nucleară, radioprotecție și gestionare a deșeurilor radioactive, pe baza cerințelor prevăzute în Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice („Tratatul Euratom”) și în legislația adoptată în temeiul tratatului respectiv, în special în Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului (8). Directiva respectivă conține un obiectiv ambițios de securitate nucleară care acoperă toate etapele ciclului de viață al fiecărei instalații nucleare, inclusiv amplasarea, proiectarea, construcția, darea în exploatare, exploatarea și dezafectarea acestor instalații. În special, directiva menționată impune realizarea unor îmbunătățiri semnificative ale siguranței în ceea ce privește proiectarea noilor reactoare, inclusiv a reactoarelor din generația III+, pentru care ar trebui utilizate cunoștințe și tehnologii de vârf, ținând seama de cele mai recente cerințe internaționale în materie de siguranță. Aceste cerințe asigură o punere în aplicare eficace a obiectivului securității nucleare, inclusiv aplicarea principiului protecției în adâncime și a unei culturi eficace a securității. Cerințele asigură faptul că impactul riscurilor extreme de origine antropică sau naturală, inclusiv cutremurele și inundațiile, este redus la minimum și că accidentele, operațiunile anormale și defecțiunile sau pierderea sistemelor de control sunt prevenite, printre altele prin structuri de protecție sau sisteme de rezervă care asigură răcirea și alimentarea cu energie electrică.

(8)

A devenit disponibil pe piață combustibil rezistent la accidente pentru centralele nucleare, care oferă o protecție suplimentară împotriva accidentelor cauzate de daune structurale ale combustibilului sau ale componentelor reactoarelor. Pentru a ține seama de aceste evoluții tehnologice recente, utilizarea acestui tip de combustibil ar trebui să fie prevăzută ca cerință în cadrul criteriilor tehnice de examinare, ținând seama de acordarea de licențe în cadrul Uniunii.

(9)

La nivel mondial se fac eforturi de cercetare și dezvoltare pentru dezvoltarea de noi tehnologii pentru reactoare nucleare, care sunt bazate, printre altele, pe cicluri de combustibil închise sau pe generarea de mai mult material fisionabil decât se consumă și care reduc la minimum producția de deșeuri radioactive de activitate înaltă (reactoarele din generația IV). Deși reactoarele din generația IV nu sunt încă viabile din punct de vedere comercial, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru aceste reactoare, având în vedere contribuția lor potențială la obiectivul de decarbonizare și de reducere la minimum a deșeurilor radioactive.

(10)

Energia nucleară face parte din viitoarele surse de energie care vor fi utilizate de o serie de state membre ca parte a eforturilor lor de decarbonizare. Scenariile evaluate de Comisie conduc la un sistem energetic decarbonizat, bazat într-o foarte mare măsură pe surse regenerabile de energie și pe energia nucleară, cu o capacitate instalată stabilă în comparație cu nivelurile actuale. Pe măsură ce instalațiile nucleare exploatate în prezent se învechesc, este nevoie de îmbunătățiri în materie de securitate care să prelungească durata de viață operațională a acestora, precum și de instalații nucleare nou construite care să înlocuiască instalațiile vetuste. Acesta este un proces continuu care ar trebui să asigure disponibilitatea capacității necesare pentru decarbonizarea sistemului energetic până în 2050 și după această dată, în funcție de necesități. În consecință, vor fi necesare investiții semnificative în energia nucleară pe parcursul perioadei până în 2050 și ulterior. Este necesar să se asigure faptul că noile centrale nucleare utilizează cele mai avansate soluții rezultate din progresul tehnologic. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare privind aceste centrale nucleare noi ar trebui să prevadă revizuiri periodice ale fiecărui proiect de investiții, precum și parametri tehnici care să corespundă celor mai bune tehnologii disponibile, având în vedere rezultatele eforturilor susținute de cercetare și dezvoltare și îmbunătățirea continuă a tehnologiilor. Ar trebui definite date specifice pentru a asigura adoptarea treptată a noilor tehnologii compatibile cu decarbonizarea durabilă de îndată ce acestea devin disponibile.

(11)

Anexa II la Tratatul Euratom și Regulamentul (Euratom) nr. 2587/1999 al Consiliului (9) stabilesc praguri și alte cerințe pentru notificarea Comisiei cu privire la investițiile în energia nucleară. Pentru a se asigura, în scopul îndeplinirii obiectivelor taxonomiei, că se acordă cea mai mare atenție principiilor și cerințelor legislației Euratom, inclusiv obiectivului securității nucleare, aceste investiții ar trebui să facă obiectul unui aviz din partea Comisiei, indiferent dacă anexa II la Tratatul Euratom și Regulamentul (Euratom) nr. 2587/1999 impun sau nu o notificare. Din același motiv, ar trebui abordate în mod satisfăcător toate aspectele legate de aplicarea articolului 10 alineatul (2) și a articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, precum și criteriile tehnice de examinare identificate de Comisie în avizul său.

(12)

Având în vedere termenele lungi de realizare a investițiilor în noi capacități de producere a energiei nucleare, prelungirea duratei de funcționare a anumitor instalații nucleare existente poate sprijini decarbonizarea sistemului energetic pe termen scurt și mediu. Pe de altă parte, criteriile tehnice de examinare aplicabile unor astfel de prelungiri ar trebui să impună realizarea de modificări și îmbunătățiri în materie de securitate pentru a se asigura faptul că instalațiile nucleare respective respectă cele mai înalte standarde de securitate realizabile și îndeplinesc toate cerințele privind obiectivele de securitate prevăzute în legislația adoptată în temeiul Tratatului Euratom.

(13)

Având în vedere evoluțiile tehnologice și științifice preconizate, investițiile în construirea și exploatarea în condiții de siguranță a noilor instalații nucleare care utilizează cele mai bune tehnologii disponibile și care sunt aprobate până la o dată adecvată de către autoritățile competente ale statelor membre în conformitate cu legislația națională aplicabilă ar trebui să facă obiectul unor criterii tehnice de examinare și al unor termene care să încurajeze dezvoltarea și utilizarea viitoare a reactoarelor din generația IV cu ciclu de combustibil închis sau care generează mai mult material fisionabil decât consumă, odată ce acestea devin disponibile pe piață. Aceste termene ar trebui revizuite în mod corespunzător, ținând seama de progresele înregistrate în ceea ce privește dezvoltarea unor astfel de tehnologii.

(14)

Criteriile tehnice de examinare legate de obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice sau de adaptarea la schimbările climatice ar trebui să asigure faptul că activitățile economice nu prejudiciază în mod semnificativ niciunul dintre celelalte obiective de mediu. În special pentru activitățile economice legate de energia nucleară, este necesar să se asigure că depozitarea pe termen lung a deșeurilor nu provoacă prejudicii semnificative și pe termen lung mediului, astfel cum se menționează la articolul 17 alineatul (1) litera (d) punctul (iii) din Regulamentul (UE) 2020/852. Prin urmare, este oportun să se prevadă în criteriile tehnice de examinare cerințe specifice privind un fond pentru gestionarea deșeurilor radioactive și un fond pentru dezafectarea nucleară, care pot fi combinate, în conformitate cu principiul conform căruia producătorii de deșeuri ar trebui să fie responsabili pentru costurile de gestionare a acestora, și să se impună asigurarea de instalații operaționale de depozitare definitivă pentru toate deșeurile radioactive, ceea ce ar trebui să împiedice exportarea de deșeuri radioactive destinate depozitării în țări terțe. În mai multe state membre, deșeurile radioactive de activitate joasă și medie sunt deja depozitate în instalații de depozitare în apropierea suprafeței solului, iar de-a lungul deceniilor de funcționare a acestor instalații s-au acumulat o experiență și know-how considerabile în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. În ceea ce privește deșeurile radioactive de activitate înaltă și combustibilul uzat, depozitarea geologică de adâncime reprezintă cea mai avansată soluție, care este acceptată pe scară largă în comunitatea de experți din întreaga lume ca fiind cea mai sigură și mai durabilă opțiune la sfârșitul procesului de gestionare a deșeurilor radioactive de activitate înaltă și a combustibilului uzat considerat deșeu. Statele membre, care rămân responsabile pentru politicile lor în ceea ce privește gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive de activitate joasă, medie sau înaltă, ar trebui să includă planificarea și punerea în aplicare a opțiunilor de depozitare în politicile lor naționale, în special în cadrul programelor naționale de gestionare a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, acoperind toate tipurile de combustibil uzat și de deșeuri radioactive și toate etapele gestionării combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, de la generare la depozitarea definitivă. Conținutul programelor naționale este specificat în Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului (10) și cuprinde indicatori-cheie de performanță pentru a monitoriza progresele în mod transparent. Statele membre trebuie să informeze periodic Comisia referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor naționale. Rapoartele prezentate de statele membre în 2021 demonstrează că s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește realizarea primelor instalații de depozitare geologică de adâncime de pe teritoriul Uniunii. Devin disponibile soluții realiste pentru ca statele membre să dezvolte și să exploateze astfel de instalații până în 2050. Prin urmare, includerea unei cerințe corespunzătoare în criteriile tehnice de examinare va asigura faptul că nu se aduc prejudicii semnificative mediului.

(15)

Este necesar ca întreprinderile nefinanciare și financiare să le ofere investitorilor un grad ridicat de transparență în ceea ce privește investițiile lor în activitățile legate de gazele fosile și de producerea energiei nucleare pentru care ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare. Pentru a oferi această transparență, ar trebui stabilite cerințe specifice de furnizare a informațiilor aplicabile întreprinderilor nefinanciare și financiare. Pentru a asigura comparabilitatea informațiilor comunicate investitorilor, informațiile respective ar trebui să fie prezentate sub forma unui model care să indice în mod clar proporția activităților legate de gazele fosile și a activităților legate de energia nucleară la numitorul și, după caz, la numărătorul indicatorilor-cheie de performanță ai întreprinderilor respective. În scopul de a asigura un grad ridicat de transparență pentru investitorii în produsele financiare menționate la articolele 5 și 6 din Regulamentul (UE) 2020/852 în ceea ce privește expunerile la activitățile legate de gazele fosile și de energia nucleară pentru care sunt stabilite criterii tehnice de examinare, Comisia va modifica sau va propune modificarea cadrului privind furnizarea de informații cu privire la aceste produse financiare, după caz, pentru a asigura transparența deplină pe parcursul întregii durate de viață a produselor financiare respective. Pentru a se asigura că aceste informații sunt identificate în mod clar de către investitorii finali, Comisia va lua în considerare modificarea cerințelor privind consultanța financiară și în materie de asigurări oferită de distribuitori.

(16)

Pentru a consolida încrederea investitorilor, respectarea criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile legate de gazele fosile ar trebui să fie verificată de o parte terță independentă. Pentru a asigura o verificare imparțială și diligentă a conformității, partea terță independentă ar trebui să dispună de resursele și cunoștințele de specialitate necesare pentru a efectua verificarea respectivă, să fie independentă pentru a evita orice conflict de interese cu proprietarul sau finanțatorul și nu ar trebui să fie implicată în dezvoltarea sau desfășurarea unor astfel de activități legate de gazele fosile. Pe lângă mecanismul de verificare, întreprinderile financiare și nefinanciare pot face obiectul unor cerințe de verificare specifice prevăzute în alte acte legislative ale Uniunii privind finanțarea durabilă care acoperă respectarea criteriilor tehnice de examinare. În conformitate cu articolul 26 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2020/852, Comisia ar trebui să revizuiască dispozițiile necesare pentru instituirea mecanismelor de verificare a conformității cu criteriile stabilite în regulamentul respectiv.

(17)

Sectorul gazelor fosile și cel al energiei nucleare sunt caracterizate de o dezvoltare tehnologică rapidă. Prin urmare, este necesar să se revizuiască periodic criteriile tehnice de examinare care acoperă activitățile de producere a energiei din sectoarele respective, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2020/852. În plus, pe baza condițiilor prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, revizuirea ar trebui să analizeze caracterul adecvat al perioadelor de timp prevăzute în criteriile tehnice de examinare.

(18)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 și Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei (11) ar trebui modificate în consecință. Modificările aduse Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 și Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 nu impun nicio investiție, ci au obiectivul de a ajuta piețele financiare și investitorii să identifice, cu aplicarea unor condiții stricte, activitățile relevante legate de gaze și de energia nucleară necesare pentru tranziția sistemelor energetice ale statelor membre către neutralitatea climatică, în conformitate cu obiectivele și angajamentele Uniunii în materie de climă.

(19)

Modificările aduse Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 și Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 prevăzute în prezentul regulament delegat sunt strâns legate între ele. Pentru a se asigura coerența acestor dispoziții, care ar trebui să intre în vigoare în același timp pentru a le permite părților interesate să aibă o imagine cuprinzătoare a cadrului juridic și pentru a facilita aplicarea Regulamentului (UE) 2020/852, este necesar ca dispozițiile respective să fie incluse într-un singur regulament.

(20)

Este necesar să se acorde întreprinderilor nefinanciare și financiare suficient timp pentru a evalua dacă activitățile lor economice legate de gazele fosile și de energia nucleară respectă criteriile tehnice de examinare prevăzute în prezentul regulament și să raporteze pe baza evaluării respective în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. Prin urmare, data aplicării prezentului regulament ar trebui să fie amânată până la 1 ianuarie 2023,

1.

Se introduce următorul articol 2a:

2.

Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

3.

Anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

1.

La articolul 8, se adaugă următoarele alineate (6), (7) și (8):

2.

Textul prevăzut în anexa III la prezentul regulament se adaugă ca anexa XII.