This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52018DC0026
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS on the implementation of EU standardisation policy and the contribution of European standards to EU policies
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR privind implementarea politicii UE de standardizare și contribuția standardelor europene la politicile UE
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR privind implementarea politicii UE de standardizare și contribuția standardelor europene la politicile UE
COM/2018/026 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 16.1.2018
COM(2018) 26 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
privind implementarea politicii UE de standardizare și contribuția standardelor europene la politicile UE
{SWD(2018) 15 final}
Introducere
Peisajul economic este în continuă schimbare în cadrul Uniunii și printre partenerii comerciali ai acesteia. Granițele între producția tradițională, digitizare și servicii pierd tot mai mult contur, iar soluțiile digitale sunt tot mai mult integrate în lanțurile valorice industriale globale. În fața acestor provocări, Comisia trebuie să transpună această realitate economică în prioritățile sale privind standardizarea politicilor și legislației Europene, împreună cu partenerii săi interinstituționali. În cadrul Comunicării „Standardele europene pentru secolul 21” (denumită în continuare „Comunicarea”) 1 , Comisia a prezentat, în luna iunie 2016, o nouă viziune asupra Sistemului European de Standardizare (SES) pentru a adresa aceste provocări.
Noua viziune, prezentată pe larg în Comunicare depășește modalitatea tradițională de abordare a standardelor la nivel UE care, anterior, era limitată la suport tehnic pentru nevoile de armonizare UE. Noua viziune se axează pe contribuția standardizării la provocările sociale și la politicile europene precum promovarea inovării, creșterea calității și siguranței, sporirea numărului de locuri de muncă și creșterea economică, sprijinirea lanțurilor valorice globale și dezvoltarea Pieței Unice.
Pe lângă acest sprijin politic extins, Comunicarea a introdus de asemenea noi inițiative pentru a atinge aceste obiective în cadrul SES. Acestea includ în special Inițiativa Comună privind Standardizarea 2 (JIS) și propunerea 3 de lansare a unui dialog interinstituțional cu colegiuitorii. De asemenea, în aprilie 2016, Comisia a stabilit prioritățile privind standardizarea TIC și a propus măsuri concrete în cadrul Comunicării sale privind Prioritățile de Standardizare în domeniul TIC pentru Piața Unică Digitală (denumită în continuare „Comunicarea TIC”) 4 pe baza unei abordări strategice cu doi piloni. În cadrul primului pilon, Comisia a identificat cinci domenii prioritare unde este nevoie de acțiuni mai urgente. În cadrul celui de-al doilea pilon, Comisia a propus un proces la nivel înalt pentru a realiza acțiunile, pentru a evalua progresul privind produsele livrabile – și, acolo unde este cazul, – pentru a ajusta prioritățile 5 .
Unul dintre cele mai importante principii ale standardizării este transparența, care presupune stabilirea instrumentelor de comunicare și împărtășirea informațiilor cu părțile interesate. În cadrul standardizării la nivel european, aceasta s-a realizat, până în acest moment, prin intermediul programului anual de lucru al Uniunii pentru standardizare la nivel european 6 (AUWP) și al Planului de Acțiune 7 pentru Standardizare în domeniul TIC 8 .
Acest raport este conceput pentru a explica modul în care acțiunile individuale și persoanele implicate în AUWP-urile anterioare, Comunicarea privind Prioritățile de Standardizare în domeniul TIC pentru Piața Unică Digitală (denumită în continuare „Comunicarea TIC”) 9 și JIS au contribuit până în acest moment la obiectivele stabilite de Comunicare. Acesta este împărțit în două secțiuni; una acoperă elementele de politică ale acestei noi viziuni, iar cealaltă privește cooperarea cu părțile interesate. Este însoțit de un Document de Lucru al Serviciilor în care se detaliază progresul înregistrat pe diferite acțiuni ale AUWP-urilor menționate mai sus și alte activități în desfășurare. Acest raport este conceput pentru a sprijini dialogul interinstituțional avut în vedere în Comunicare, pe care Comisia, împreună cu colegiuitorii, îl va urmări în lunile următoare pentru a pune bazele activităților pentru AUWP din 2019.
Elementele de politică ale noii viziuni
1.Promovarea inovării
Standardele sunt cunoscute ca reprezentând un motor pentru inovare 10 . Un instrument cheie al inovării în procesul de standardizare este elaborarea datelor științifice și tehnice relevante, cunoscut și sub denumirea de cercetare pre-normativă, care duce la întocmirea unui proiect de standard. Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 11 (denumit în continuare „Regulamentul”) a stabilit cadrul ca urmare a contribuției sporite la inovare a standardizării în Europa. Din 2016, împreună cu alte părți interesate din cadrul acțiunii JIS, Comisia și-a concentrat atenția asupra acestui obiectiv, legând cercetarea și inovarea de standardizare 12 .
Asigurarea unei interacțiuni strânse și prompte între cercetare și dezvoltare (R&D) și standardizare este un element cheie care ajută bunurile inovatoare să ajungă pe piață. Orizont 2020 și-a concentrat, de asemenea, atenția asupra relației între proiectele de cercetare și procesul de standardizare, în special prin integrarea activităților de standardizare în proiectele de cercetare și prin recunoașterea potențialului acestora de a crește impactul cercetării și al rezultatelor R&D. În prezent, se elaborează o serie de activități pre-normative menite să sprijine dispozitivele medicale, protecția mediului, decarbonizarea, metrologia și eficiența energetică în cadrul proiectelor Orizont 2020 pentru Sisteme Inteligente de Transport Cooperative (C-ITS), securitate cibernetică și confidențialitate digitală 13 , nanotehnologii, materiale avansate, biotehnologie, energie, inclusiv celule de combustibil și hidrogen, societăți sigure și sisteme avansate de producție și prelucrare.
Cercetarea continuă pre-normativă contribuie de asemenea la elaborarea de regimuri armonizate de certificare a produselor și sistemelor de securitate.
Comisia colaborează cu Organizațiile Europene de Standardizare (OES) și cu alte Organizații de Dezvoltare a Standardelor (ODS), cu foruri și consorții și cu părți interesate relevante cu privire la posibile măsuri care ar putea îmbunătăți ecosistemul de standardizare în domeniul TIC. Aceasta include promovarea interacțiunii între comunitățile produselor software libere și cele de standardizare și definirea unui cadru european echilibrat, clar și previzibil de licențiere pentru Brevetele Standard Esențiale (SEP). Comisia a publicat o comunicare referitoare la aceste aspecte în noiembrie 2017 14 .
Comisia folosește intens Orizont 2020 pentru a finanța proiectele de cercetare și inovare care contribuie la standardizare și colaborează cu OES cu privire la acțiuni care vor strânge legătura între cercetare, inovare și standardizare. Parteneriatele public-private Orizont 2020 (PPP) sunt esențiale pentru dezvoltarea de pietre de temelie cheie de tehnologie digitală. Proiecte pilot la scară largă pregătesc dezvoltarea extinsă prin bancuri de probe, unități de experimentare și linii pilot, generând cunoștințe și alimentând procesele de standardizare. În baza informațiilor preliminare obținute de la statele membre și din industrie, au fost identificate inițiative de platforme industriale pentru platforme de „fabrică inteligentă conectată”, „sănătate și îngrijire”, „agricultură inteligentă”, „mobilitate conectată și automată”, „energie inteligentă”, precum și pentru date industriale orizontale și platforme „Internetul Lucrurilor”.
În Comunicarea privind strategia Uniunii pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon 15 se afirmă că „standardizarea și interoperabilitatea sunt esențiale pentru a valorifica la maximum dimensiunea pieței interne, în special pentru electromobilitate, iar obstacolele în calea încărcării vehiculelor electrice oriunde în UE trebuie să fie eliminate”. Comisia urmează să adopte primele dintr-o serie de Regulamente Delegate ale Comisiei pentru a completa și/sau actualiza referințele la standardele la care se face trimitere în specificațiile tehnice, prevăzute în Anexa II la Directiva 2014/94/UE „privind instalarea infrastructurii de combustibili alternativi”
2.Sporirea calității, siguranței, securității și sustenabilității bunurilor și serviciilor
O politică de standardizare eficientă contribuie la respectarea cerințelor legale privind siguranța prin dezvoltarea de specificații tehnice de ultimă generație și prin oferirea de metode de testare general acceptate pentru a măsura conformitatea bunurilor și serviciilor cu standardele prescrise privind calitatea, siguranța, securitatea, energia și eficiența materialelor. Obiectivele privind calitatea, siguranța, securitatea și sustenabilitatea sunt în general complementare, dar în unele situații pot fi contradictorii. Atingerea obiectivelor activității de standardizare într-o măsură cât mai mare în mod echilibrat și asigurând, în același timp, sprijinul reciproc reprezintă o continuă provocare.
2.1.Calitate
Pentru a ajuta la sporirea calității serviciilor, Comisia a apelat la Organizațiile Europene de Standardizare (OES) 16 pentru dezvoltarea de standarde europene în domenii precum serviciile poștale, domeniu în care standardele au contribuit la dezvoltarea sectorului de coletărie, precum și standarde orizontale pentru servicii pe care CEN le dezvoltă pentru a ajuta furnizorii de servicii, spre exemplu prin măsurarea performanței acestora.
În domeniul metrologiei, standardele europene solicitate recent 17 vor îmbunătăți calitatea măsurării în special în ce privește măsurarea apei și a energiei termice, precum producția descentralizată de energie regenerabilă și transmiterea energiei electrice de la și către vehicule electrice.
2.2.Siguranța
Siguranța reprezintă un domeniu esențial pentru standardizarea la nivel european. Aceasta corespunde unui procent de aproximativ 60% din solicitările de standardizare ale Comisiei, reflectând impactul siguranței asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni. Legislația armonizată UE, precum și Directiva privind Siguranța Generală a Produselor 18 , care asigură siguranța a sute de produse de pe piețele UE, se bazează pe standardele armonizate și pe alte standarde care sprijină legislația UE 19 pentru a asigura respectarea cerințelor legale privind siguranța.
Standardele recent emise sprijină armonizarea într-o gamă largă de domenii precum siguranța copiilor și echipamentele individuale de protecție. Un standard european recent adoptat privind siguranța copiilor prevede cerințe de siguranță pentru brichete, care să împiedice copiii să declanșeze mecanismul de aprindere. Mai mult, conform unor standarde nou-adoptate privind sistemele de purtare pentru bebeluși, copiii nu trebuie să poată apuca părțile componente ale acestora. De asemenea, standardizarea a stabilit cerințe tehnice pentru includerea în echipamentele individuale de protecție a protecțiilor pentru ochi împotriva undelor laser pentru a proteja lucrătorii împotriva expunerii accidentale la radiații laser.
2.3.Garanție
Având în vedere evoluția atât a tehnologiei cât și a politicii internaționale, securitatea devine un domeniu situat din ce în ce mai sus în ierarhia priorităților politicilor UE. În ce privește securitatea, din 2016 Comisia a identificat domenii care necesită standardizare precum domeniul gestionării situațiilor de criză și al apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare, și a solicitat CEN să elaboreze standarde relevante. În plus, s-a inițiat cercetare pre-normativă prin Orizont 2020 în mai multe domenii care presupun riscuri pentru securitate, precum riscuri radiologice și nucleare privind infrastructurile esențiale. Comisia a lansat și în domeniul TIC o solicitare de standardizare privind confidențialitatea prin proiectare, pentru a ajuta producătorii să răspundă în mod consecvent pentru problemele referitoare la protecția datelor.
2.4.Sustenabilitate
Sustenabilitatea este, de multă vreme, un obiectiv important al standardizării la nivel european. Standardele sunt necesare pentru implementarea unor priorități cheie UE precum politica privind Uniunea Energetică, și strategia aferentă de cercetare și inovare – Accelerarea Inovării în domeniul Energiei Curate 20 – care acoperă acțiuni privind reducerea și adaptarea la schimbările climatice, decarbonizarea sistemului energetic,. În 2016 21 și în 2017 22 Comisia a solicitat OSE să elaboreze standarde cu privire la: sistemele de management al mediului, ambalaje și deșeuri din ambalaje, hidrocarburi poliaromatice, managementul mediului, proiectarea ecologică și etichetare energetică, directiva cadru privind apa, emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea pesticidelor, echipamente de recuperare a vaporilor, baterii, hidrogen verde, compuși organici volatili, uleiuri de piroliză, alge, sporirea performanței energetice a clădirilor, instalarea de infrastructură verde, calitatea aerului și reducerea emisiilor. Aceste cerințe s-au bazat pe cadrul legal și politic existent și sunt în conformitate cu criteriile stabilite în aceste cadre. Pentru a înlătura barierele din calea tehnologiilor care protejează clima în domeniul refrigerării, climatizării, pompelor de căldură și spumei, Comisia a solicitat CEN și CENELEC să elaboreze standarde europene relevante.
3.Sporirea numărului de locuri de muncă și creșterea economică
Standardizarea este un proces ascendent care permite reunirea reprezentanților industriei, autorităților, oamenilor de știință și a altor părți interesate, conducând astfel la un nivel ridicat de acceptare a standardelor de către aceste părți interesate. Pentru UE, standardele și standardizarea sunt mijloace clare, strategice de asigurare a competitivității UE și reprezintă instrumente esențiale pentru promovarea inovării și progresului pe Piața Unică. Este general acceptat faptul că standardele și standardizarea joacă un rol esențial în sprijinirea creșterii economice prin rolul pe care îl au în creșterea productivității și competitivității și prin încurajarea inovării și prosperității. De asemenea, acestea oferă UE mijloacele necesare pentru a-și menține poziția de lider în domeniul dezvoltării tehnice și al comerțului global.
Deși studii naționale efectuate de Franța, Germania, Regatul Unit și alte state 23 arată o contribuție a standardelor și standardizării la competitivitatea întreprinderilor din UE, efectele standardelor și standardizării sunt încă imperceptibile la scară largă în Uniunea Europeană. Acesta a fost un aspect readus în discuție în cadrul dezbaterilor în cadrul JIS pentru a spori cantitatea de date care să ateste ciclul de guvernanță anual cu privire la politica de standardizare a UE.
Comisia a recunoscut importanța unei mai bune înțelegeri a impactului economic și social al standardelor și standardizării și își exprimă intenția de a lansa un studiu cu privire la AUWP pentru 2017 24 . Subiectul este vast și există provocări de natură metodologică în ce privește măsurarea impactului (economic) al standardelor și standardizării, precum și obținerea datelor care ar permite monetizarea impactului standardelor și standardizării și a externalităților acestora la nivel macroeconomic, sectorial și la nivel de companie. Având în vedere aceste aspecte, Comisia a lansat anul acesta un studiu de fezabilitate în cooperare cu Organismele Naționale de Standardizare și cu alți participanți la acțiunea JIS respectivă în legătură cu acest studiu 25 . Scopul acestui studiu este de a analiza evaluarea mai aprofundată a efectuării eventualului studiu.
4.Sprijinirea lanțurilor valorice globale
SES joacă un rol cheie în ce privește sprijinirea întreprinderilor europene și IMM-urilor să-și extindă activitățile în afara Europei și în asigurarea calității și siguranței produselor și serviciilor importate. Acest fapt este susținut de contractele între OES și organizațiile internaționale de standardizare, precum ISO 26 , IEC 27 precum și parteneriatele globale precum 3rd Generation Partnership Project (Proiectul de Parteneriat pentru a treia Generație) (3GPP) 28 și oneM2M 29 . Din 2016, Comisia lucrează de asemenea la promovarea modelului european de reglementare sprijinit de standardele voluntare și legăturile sale strânse cu standardizarea internațională din țările terțe, urmând cadrul JIS. 30 Comisia a început de asemenea să se implice în dialoguri directe cu ISO și IEC cu scopul de a maximiza adoptarea de standarde identice europene și internaționale asigurând în același timp cea mai bună protecție pentru consumatorii europeni.
Standardizarea este componenta cheie a negocierilor UE cu statele terțe privind Acordul de Liber Schimb (FTA). Comisia dorește ca partenerii săi să se angajeze să folosească standarde internaționale de ultimă generație ca bază pentru regulamentele lor care afectează produse și servicii cheie pentru a garanta siguranța și securitatea cetățenilor UE precum și pentru a îmbunătăți competitivitatea întreprinderilor UE. Negocierile recent încheiate privind Acordul de Liber Schimb în care standardizarea a ocupat un loc de frunte includ acorduri UE cu Canada (CETA, care a intrat în vigoare provizoriu în data de 21 septembrie 2017), Singapore și Vietnam (negocierile au fost încheiate) și Japonia (s-a ajuns la un acord de principiu cu privire la principalele elemente).
Pentru a profita mai mult de oportunitățile oferite de cele mai mari piețe emergente, doi experți în standardizare din cadrul UE (finanțați în solidar de Comisie, de AELS și de cele trei OES) detașați în China și India au desfășurat campanii de promovare cu privire la respectivele sisteme de standardizare și au prezentat informații privind piața și reglementările în anumite domenii relevante ale pieței. Deoarece etapa actuală a proiectului Expert European în Standardizare Detașat în China (SESEC) se va încheia în decembrie 2017, Comisia lucrează împreună cu partenerii săi de proiect din cadrul proiectului la reluarea acestuia începând din 2018.
În ce privește sfera de cuprindere a Standardizării Europene în domeniul TIC, o cooperare Orizont 2020 și o acțiune de sprijin combinată cu acțiunile Serviciului Instrumente de Politică Externă (FPI) vor contribui la consolidarea prezenței UE prin înființarea unui punct de observare a activităților de standardizare în domeniul TIC la nivel global și a unei facilități de finanțare care să sprijine participarea experților europeni în domeniul standardizării internaționale în domeniul TIC și al promovării standardizării europene în alte regiuni.
Standardizarea aferentă securității este pe ordinea de zi a discuțiilor Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite având drept scop consolidarea prezenței UE și implicarea părților interesate din Europa în probleme legate de securitate.
Continentul african prezintă, de asemenea, noi oportunități de cooperare în domeniul standardizării. Strategia comună UE-Africa ar putea oferi un cadru pentru dezvoltarea unui sistem de standardizare pan-african ca o contribuție tehnică la integrarea pieței pan-africane. În 2016, Comisia a sprijinit cooperarea CEN șu CENELEC cu Organizațiile de Standardizare Africane (ARSO, AFSEC) menite să facă standardizarea un element esențial pe foaia de parcurs a summit-ului UE-Africa din noiembrie 2017. O piață unitară africană sprijinită de modelul de standardizare european este cu siguranță o situație benefică pentru ambele părți.
5.Prevenirea fragmentării costisitoare pe piața unică
Fiecare standard european înlocuiește un standard sau un grup de standarde naționale din fiecare stat membru cu un standard unic. Acest lucru ușurează munca întreprinderilor și a cetățenilor ajutându-i să ofere servicii publice moderne și reducând povara administrativă și costurile cu asigurarea conformității. Pentru a răspunde cerințelor pieței, este necesară transpunerea în timp util la nivel național a standardelor europene și trimiterilor la acestea (după caz) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Procentul mediu de transpunere a standardelor europene la nivel național (norme EN care sprijină legislație sau politici UE și alte norme EN) în UE28 este de aproximativ 99% (variind între 93% și 100% per stat membru).
Schimbările legislative introduse în 2013, în special obligațiile nou introduse ale Comisiei cu privire la verificarea standardelor armonizate create de OES au influențat procesul de publicare a trimiterilor la standarde armonizate în JOUE. Acest lucru a dus la creșterea numărului de trimiteri necitate. Mai multe părți interesate din domeniul standardizării și-au exprimat nemulțumirea susținând că această situație creează incertitudine juridică și costuri suplimentare inutile pentru industriile europene. Situația a fost revizuită în 2017 în cadrul Programului Comisiei privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) pentru a adresa volumul actual de standarde armonizate necitate și pentru a spori transparența și responsabilitatea procesului de citare. Pe baza recomandărilor Platformei REFIT 31 , Comisia și Organizațiile Europene de Standardizare au creat și au convenit asupra unui plan de acțiune pentru publicarea promptă a trimiterilor la standardele armonizate în JOUE. 32
Colaborarea strânsă cu părțile implicate
Comisia este conștientă de faptul că stabilirea de priorități nu este suficientă. Succesul depinde și de dedicarea la nivel înalt față de standardizare în rândul unui număr mare de părți interesate incluzând industria, organizații de stabilire a standardelor, comunitatea de cercetare și alte instituții UE și administrații naționale.
Un standard este rezultatul cooperării voluntare între parteneri în cadrul unei relații comerciale cu scopul de a dezvolta o specificație tehnică bazată pe principiile transparenței, deschiderii, incluziunii, imparțialității și consensului între părțile interesate. Regulamentul privind standardizarea la nivel european 33 recunoaște nevoia de, și impune o consultare la nivel extins cu, toate părțile interesate, înainte de adoptarea AUWP. De asemenea, încurajează participarea activă a organizațiilor UE care reprezintă IMM-urile, consumatorii și interesele sociale și de protecția mediului.
Comisia recunoaște că depășirea granițelor tradiționale între TIC, produse și servicii presupune dedicare, o bună cooperare și încredere reciprocă între diferitele părți interesate. În ce privește standardizarea în domeniul TIC, Comisia are întâlniri regulate cu părțile interesate prin intermediul Parteneriatelor Public-Private 34 și prin intermediul OES, pentru a discuta implementarea diferitelor acțiuni propuse. Platforma cu multiple părți interesate cu privire la standardizarea în domeniul TIC, care urmărește evoluția acțiunilor Comunicării în cadrul întâlnirilor regulate, reunește statele membre, organizațiile de standardizare europene și internaționale, forurile și consorțiile, organizațiile care reprezintă industria și IMM-urile și reprezentanții societății civile.
Comisia și-a consolidat relațiile cu diverse părți interesate din cadrul SES și încearcă să-și îmbunătățească funcționalitatea și eficiența în cadrul JIS. Mai mult decât atât, Comisia a menținut, în ultimul an, o legătură și un dialog constante cu alte instituții europene. În special, Comisia s-a implicat îndeaproape în consultările care au dus la rezoluția Parlamentului European din data de 4 iulie 2017 privind standardele europene pentru secolul 21 35 . Comisia a inițiat, de asemenea, și a înființat practica dialogului structural continuu cu cele trei Organizații Europene de Standardizare pentru a asigura o cooperare de calitate și o comunicare fără probleme.
1.Inițiativa Comună privind Standardizarea la nivel European
Până în prezent, JIS a fost semnată de 104 participanți ceea ce reprezintă un nivel ridicat de implicare din toate segmentele SES. Ca urmare a semnării JIS de către părțile interesate în data de 13 iunie 2016 în Amsterdam și de către statele membre în data de 29 septembrie 2016, Comisia a organizat mai multe întâlniri ale grupului director la JIS pentru a ajusta cele cincisprezece acțiuni convenite 36 . Membrii grupului director sunt în principal semnatari ai JIS care au fost implicați în pregătirea acesteia. Pentru fiecare acțiune, semnatari JIS și-au oferit voluntar contribuția și au fost desemnați lideri.
Până în prezent, activitatea în grupurile de acțiune JIS separate s-a axat pe dezvoltarea elementelor fundamentale ale fiecărei acțiuni. Până în acest moment nu s-au stabilit termene clare. O mai mare claritate a conținutului acțiunilor va permite dezvoltarea de calendare și etape pentru produsele fiecărei acțiuni.
2.Incluziunea
Comisia și-a oficializat parteneriatul public-privat cu organizațiile din Anexa III (SBS, ANEC, ETUC și ECOS) 37 care reprezintă IMM-urile, consumatorii, lucrătorii și, respectiv, interesele privind protecția mediului în ce privește standardizare prin semnarea a patru acorduri cadru de parteneriat separate. Aceasta oferă coerență și stabilitate în ce privește finanțarea și activitatea de monitorizare.
Pe lângă contribuția financiară, Comisia ia măsuri pentru a asigura prezența și participarea efectivă a organizațiilor din Anexa III la întâlniri și evenimente importante precum Comitetul pentru Standarde (observatori), JIS (parteneri) și Platforma cu multiple părți interesate privind standardizarea în domeniul TIC 38 și întâlniri între Comisie și OSE.
Pentru a asigura o abordare coerentă în ce privește sprijinirea intereselor IMM-urilor, ale consumatorilor, lucrătorilor și a celor privind protecția mediului și societatea în legătură cu procesul de standardizare, CEN/CENELEC au creat două grupuri de lucru, Grupul de Lucru IMM și Grupul Părți Interesate din cadrul Societății. Membrii sunt organizațiile din Anexa III – SBS pentru primul și ANEC, ECOS și ETUC pentru cel de-al doilea. Aceste două grupuri de lucru dezbat subiecte precum accesul la standarde, promovarea acestora, instruirea și suportul pentru participarea la activitatea de standardizare din punct de vedere tehnic. Drept urmare, s-au dezvoltat deja o serie de instrumente, precum seturi de instrumente online pentru IMM-uri și mecanisme de exprimare a opiniei pentru părțile interesate din cadrul societății.
Regulamentul privind standardizarea pune accent 39 pe implicarea întreprinderilor mici în procesul de elaborare a standardelor, cu scopul de a produce standarde favorabile IMM-urilor, de natură a reduce costurile și a deschide noi piețe. Având în vedere acest obiectiv și ca principală parte din Programul de Lucru pentru 2017, SBS a elaborat o strategie pe termen lung pentru IMM-uri privind standardizarea pentru perioada 2018-2021. Această strategie stabilește țintele și acțiunile pentru IMM-uri în ce privește standardizarea pentru a garanta că standardele elaborate sunt compatibile cu IMM-urile, cu respectarea principiului „Gândiți mai întâi la scară mică”.
Incluziunea este unul dintre subiectele Strategiei pe Termen Lung a Institutului European de Standardizare în Telecomunicații și este adresat în cadrul grupului său „ETSI în Peisajul European de Standardizare”. Discuțiile purtate în interiorul grupului au dus la lansarea Programului de Sprijin și Incluziune al Părților Interesate din cadrul Societății (Societal Stakeholder Support and Inclusiveness - 3SI), care are în vedere un set de acțiuni menite să sporească incluziunea și să crească vizibilitatea, cunoașterea și implicarea organizațiilor din Anexa III în cadrul ETSI. Toate organizațiile din Anexa III sunt membri cu drepturi depline ai ETSI.
Concluzie
Acest raport este conceput pentru a sprijini dialogul interinstituțional cu privire la standardizarea la nivelul UE recent introdus, anunțat prin Comunicarea din data de 1 iunie 2016. Scopul său este de a declanșa o dezbatere cu colegiuitorii, Parlamentul European și Consiliul, precum și cu CESE și cu Comitetul Regiunilor, și oferă orientări pentru următoarele priorități în domeniul standardizării care vor contribui la atingerea obiectivelor privind sporirea numărului de locuri de muncă, creșterea economică și competitivitatea. Acest dialog interinstituțional este stabilit în conformitate cu Acordul Interinstituțional între Parlamentul European, Consiliului Uniunii Europene și Comisia Europeană pentru o mai bună legiferare 40 .
O cooperare strânsă cu colegiuitorii privind formularea priorităților pentru AUWP 2019 este esențială pentru implementarea sa cu succes. Priorități privind politicile de standardizare la nivel european stabilite în comun vor ajuta la eficientizarea activităților de standardizare în cadrul proceselor legislative viitoare. Atingerea obiectivelor politicii de standardizare UE presupune o înțelegere comună și o participare activă a tuturor actorilor în SES: sporirea incluziunii, promovarea importanței standardizării pentru economie și societate, îmbunătățirea procedurilor pentru evaluarea standardelor armonizate 41 , implementarea celor cinci priorități de standardizare în domeniul TIC și depășirea obstacolelor în sectorul serviciilor.