Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52019AE1506

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE [COM(2019) 177 final]

EESC 2019/01506

JO C 14, 15.1.2020, p. 105–111 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

15.1.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 14/105


Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE

[COM(2019) 177 final]

(2020/C 14/15)

Raportoare: Baiba MILTOVIČA

Coraportor: Dumitru FORNEA

Sesizare

Comisia Europeană, 3.6.2019

Temei juridic

Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională

Data adoptării în secțiune

11.9.2019

Data adoptării în sesiunea plenară

26.9.2019

Sesiunea plenară nr.

546

Rezultatul votului

(voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)

136/39/11

1.   Concluzii și recomandări

1.1.   Concluzii

1.1.1.

Comunicarea vine în completarea celui de al patrulea raport privind starea uniunii energetice. Ea se axează pe cadrul legislativ menit să asigure un proces decizional mai democratic în politica UE în domeniul energiei și al climei și propune, de asemenea, ca, în ceea ce privește chestiunile fiscale legate de energie, să se treacă de la unanimitate la majoritatea calificată în cadrul procedurii de vot (cu procedura legislativă ordinară aferentă).

1.1.2.

CESE salută propunerea de a utiliza clauzele-pasarelă în vederea instituirii unui sistem de vot cu majoritate calificată în Consiliu și a unui sistem de codecizie cu Parlamentul European. În acest nou cadru, CESE ar putea juca un rol important în sprijinirea trilogului și ar trebui să fie implicat.

CESE sprijină comunicarea, dar, totodată, este de părere că o guvernanță eficientă a strategiei privind clima și energia, precum și o mai mare coerență a legislației UE privind impozitarea energiei ar trebui să ia în considerare preocupările întreprinderilor, lucrătorilor și ale altor părți interesate din Europa, inclusiv ale consumatorilor. Implicarea și angajamentul societății civile, sprijinul statelor membre și acordul și angajamentul partenerilor sociali sunt importante pentru succesul acestui proces.

1.1.3.

CESE solicită ca UE să respecte în continuare principiul subsidiarității, atunci când utilizează instrumentul de vot cu majoritate calificată, iar în domeniile politice care nu țin de competența sa exclusivă să se concentreze asupra unor sectoare în care obiectivele comune nu pot fi îndeplinite mai eficient la nivel național, regional sau local.

1.1.4.

CESE este conștient de faptul că unele dintre tipurile de impozitare a energiei avute în vedere pot da naștere la controverse. Prin urmare, recomandăm cu fermitate Comisiei să precizeze că, în acest caz, este valabilă o abordare similară celei din Comunicarea COM(2019) 8 („Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE”), astfel încât să fie identificate și abordate în primul rând domeniile de impozitare cel mai puțin controversate.

1.1.5.

CESE regretă că Comunicarea COM(2019) 177 nu oferă mai multe detalii despre tipurile de decizii fiscale care putea fi discutate în cadrul votului cu majoritate calificată și îndeamnă Comisia să elimine această lacună.

1.1.6.

Este nevoie de o abordare atentă, care să țină seama de condițiile locale, și trebuie adoptate măsuri care să asigure o tranziție echitabilă, pentru a nu lăsa în urmă lucrătorii, consumatorii și comunitățile. În astfel de cazuri, noile măsuri de impozitare a energiei ar putea necesita finanțări compensatorii din partea UE, care să acopere daunele sociale și economice cauzate.

1.2.   Recomandări

1.2.1.

Comunicarea privind procedurile fiscale în domeniul energiei ar trebui:

să fie supusă unei analize aprofundate a obiectivelor, bazei și structurilor conexe impozitării energiei, precum și unei evaluări temeinice a impactului social și economic al consecințelor prezentate;

să fie inclusă într-o foaie de parcurs mai amplă și mai clară, în pas cu evoluțiile din alte domenii ale uniunii energetice, care să implice măsuri specifice și coerente de sprijinire a tranziției către o producție și o strategie energetică mai durabile, inclusiv stimulente și compensații.

1.2.2.

Comisia poate să acționeze pe baza competențelor sale actuale înainte de a solicita statelor membre să renunțe la suveranitate (prin intermediul clauzelor-pasarelă specifice sau generale), și anume:

să elaboreze instrumente mai specifice, în temeiul articolului 194 alineatul (1) din TFUE, pentru a crește capacitatea de interconectare transfrontalieră a UE, care este o „chestiune prioritară” pentru Uniune;

să regândească mecanismul actual prin care se stimulează dezvoltarea capacității de generare/interconectare; să încurajeze „diversitățile naționale” și să le valorifice, în loc să fie condiționată de acestea; să ancoreze uniunea energetică în baza industrială a UE într-un mod mai eficace; să consolideze utilizarea liberei circulații și a ajutoarelor de stat;

să sporească transparența impozitării energiei la nivel național și să neutralizeze, în conformitate cu articolul 194 alineatul (2) din TFUE, efectele deciziilor naționale care pot afecta interesele globale ale Uniunii, ținând seama totodată de faptul că intervenția publică poate avea și efecte pozitive;

să reproiecteze piețele energiei din UE pentru a aborda mai bine problemele economice, sociale și în materie de comerț internațional cu care se confruntă consumatorii, lucrătorii și întreprinderile, ca urmare a tranziției; cooperarea cu țările terțe trebuie să se bazeze pe o politică energetică unică, pentru a proteja statele membre de dezechilibrele de pe piața economică și a evita o creștere a dependenței energetice a UE de țări terțe.

1.2.3.

Trebuie insuflat un nou elan politicii industriale a UE, prin valorificarea investițiilor în energia curată realizate în ultimii ani. Sprijinirea întreprinderilor din UE în această privință ar ajuta la creșterea în continuare a produsului intern brut, precum și la crearea de locuri de muncă și de venituri și, prin urmare, la gestionarea mai eficientă a creșterilor preconizate ale cheltuielilor cu energia.

1.2.4.

Comisia ar trebui să îmbunătățească măsurile de organizare a pieței, cum ar fi includerea în continuare a sprijinului pentru cooperative energetice sau posibila remunicipalizare a rețelelor locale de distribuție și să revizuiască modul în care își organizează activitatea, de exemplu, regândind structura și numărul de agenții ale UE care sunt implicate în elaborarea politicii energetice.

În acest sens, CESE ar putea furniza informații suplimentare pentru a stabili dacă consumatorii și comunitățile, întreprinderile și lucrătorii din Europa dispun deja de instrumentele necesare pentru a-și asuma tranziția energetică, astfel încât să consolideze obiectivele uniunii energetice. Acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul unui aviz din proprie inițiativă al CESE privind noua organizare a pieței energiei.

1.2.5.

Costul energiei are un impact direct și imediat asupra tuturor întreprinderilor, lucrătorilor, consumatorilor și asupra vieții oamenilor, așa încât trebuie analizate cu atenție consecințele unei inițiative neechilibrate asupra impozitării energiei. În acest context, CESE salută anunțul viitoarei președinte a Comisiei cu privire la o nouă taxă pe carbon la frontiere, pentru a asigura competitivitatea întreprinderilor europene pe piața mondială și pentru a evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon. Sunt necesare măsuri pentru a sprijini tranziția către o producție mai durabilă de energie și pentru a ajuta multe grupuri sociale să facă față tranziției energetice. Dacă vor exista disponibilizări, va trebui ca lucrătorilor afectați să li se ofere noi oportunități, cursuri de recalificare profesională și alte soluții negociate.

2.   Introducere

2.1.

Comunicarea vizează impozitarea energiei și reforma Tratatului Euratom, ambele aspecte fiind strâns legate de suveranitate. Aceasta este o temă controversată, iar solicitările privind transferul de suveranitate într-un domeniu atât de sensibil precum impozitarea, exact în acest moment, necesită o abordare înțeleaptă. După cum a subliniat Comisia în documentul său, la capitolul 2.3, „Impozitarea energiei ar trebui să sprijine tranziția către energie curată”, orice impozitare a unei surse de energie mai „poluantă” ar putea afecta direct segmentele mai vulnerabile ale societății. Ca atare, această măsură ar putea fi resimțită ca o sarcină suplimentară de către mulți cetățeni europeni; de aceea, CESE salută faptul că Comisia recunoaște caracterul sensibil al acestei chestiuni. CESE face trimitere la numeroasele sale avize cu recomandări pentru Comisie referitoare la modul de abordare a acestei probleme.

Nevoia de guvernanță mai eficientă a strategiei privind clima și energia și de mai mare coerență a legislației UE implică deci nevoia de dezbatere mai intensivă decât până acum, la toate nivelurile societății, privind un mod de adoptare a deciziilor legate de impozitarea energiei care să țină seama de preocupările întreprinderilor, lucrătorilor și ale altor părți interesate din Europa, inclusiv ale consumatorilor. Instrumentul potrivit în acest sens este un dialog eficace în domeniul energiei cu societatea civilă organizată la nivel european, național, regional și local.

2.2.

În sfârșit, trebuie avut în vedere faptul că dacă în ultimii 20 de ani, politica energetică a UE a fost strâns legată de politica sa de mediu, începând din 2020 aceasta va intra într-o altă etapă, cu obiective mai ample, care trebuie luate în considerare din perspectiva obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, energia se află în centrul politicii industriale, iar investițiile UE realizate în ultimii ani în economia bazată pe energie curată pot genera acum rezultate, prin promovarea întreprinderilor din UE în mai multe sectoare inovatoare, din întreaga lume.

3.   Comunicarea Comisiei

3.1.

Comisia a elaborat această comunicare pentru a solicita ca, în cazul chestiunilor fiscale legate de energie, să se treacă de la unanimitate la majoritatea calificată în cadrul procedurii de vot (cu procedura legislativă ordinară aferentă).

3.2.

Comunicarea urmărește, de asemenea, consolidarea responsabilității democratice în temeiul Tratatului Euratom, care, spre deosebire de Tratatul de la Lisabona, nu implică Parlamentul European pe picior de egalitate.

3.3.

Comunicarea descrie cadrul actual relevant: pe lângă votul obișnuit cu majoritate calificată [articolul 194 alineatele (1) și (2) primul paragraf din TFUE] și dreptul explicit al statelor membre de a stabili anumite politici energetice [articolul 194 alineatul (2) al doilea paragraf din TFUE], în domeniul energiei, dispozițiile care au în principal caracter fiscal [articolul 194 alineatul (3) din TFUE] trebuie adoptate cu unanimitate în Consiliu, la fel ca în cazul măsurilor de mediu de natură fiscală [articolul 192 alineatul (2) din TFUE].

3.4.

Comisia consideră că trecerea la luarea deciziilor prin majoritate calificată este esențială pentru finalizarea tranziției către energia curată și atingerea obiectivelor privind energia și clima pentru 2030, precum și în ceea ce privește influența relevantă și tot mai mare pe care o au impozitele și taxele asupra prețurilor energiei. În această privință, Comisia consideră că cerința de unanimitate a făcut ca, până în prezent, să fie imposibilă revizuirea Directivei-cadru din 2003 privind impozitarea energiei (1), care se bazează pe premise depășite și nu este ghidată de obiective privind energia curată:

impozite bazate pe volumul/greutatea produselor energetice consumate, nu pe conținutul lor energetic;

rate minime neschimbate, care oferă semnale ineficiente și creează o concurență neloială.

În plus, Comisia consideră că scutirile/reducerile fiscale specifice sectorului energetic (în sectorul aviației, maritim, al transporturilor rutiere de mărfuri și în cel agricol/piscicol, precum și în cazul industriilor mari consumatoare de energie) erodează stimulentele pentru creșterea eficienței energetice.

3.5.

În opinia Comisiei, Comunicarea urmărește să deschidă calea către revizuirea directivei din 2003, care vizează:

acordarea unui sprijin mai solid pentru tranziția către energia curată, sub forma unor rate de impozitare coerente din punctul de vedere al mediului și înlocuirea subvențiilor pentru combustibilii fosili cu o taxă pe carbon;

asigurarea unei creșteri sustenabile și echitabile din punct de vedere social, prin tranziția la impozite pe consum și taxe de mediu care să fie mai favorabile creșterii economice și prin armonizarea nivelurilor de impozitare între statele membre, care va avea un impact pozitiv asupra prețurilor cu amănuntul; precum și

punerea în aplicare a considerațiilor privind echitatea socială, prin elaborarea unor măsuri de însoțire adecvate în cadrul politicii sociale și al sistemelor de asistență socială, care atenuează și fac acceptabil din punct de vedere social impactul schimbării sursei impozitelor în vederea asigurării unei energii curate (sprijinirea consumatorilor vulnerabili, favorizarea tranziției sectoarelor economice și/sau a regiunilor, reducerea impozitării muncii).

3.6.

Pentru a atinge obiectivul privind votul cu majoritate calificată, comunicarea prezintă două opțiuni, ambele evitând necesitatea de a modifica TFUE și fără să afecteze partajarea actuală a competențelor între Uniune și statele membre: mai precis, utilizarea fie a clauzei-pasarelă specifice, stabilite la titlul referitor la mediu [articolul 192 alineatul (2) din TFUE], care ar permite atingerea obiectivului procedural pentru măsurile de impozitare a energiei care sunt în primul rând de natură ecologică, fie a clauzei-pasarelă generale, în temeiul articolului 48 alineatul (7) din TUE, referitoare la măsuri fiscale generale care vizează obiective energetice. În ambele cazuri, Consiliul ar trebui să decidă trecerea de la unanimitate la majoritate calificată.

3.7.

În cele din urmă, comunicarea intenționează să contribuie la dezvoltarea responsabilității democratice în cadrul Tratatului Euratom, care vizează chestiuni sensibile de interes general, în special prin propunerea implicării atât a Parlamentului European (care în prezent este doar consultat, dar nu în ceea ce privește încheierea tratatelor internaționale) cât și a parlamentelor naționale.

3.8.

Conținutul Tratatului Euratom nu ar fi modificat, în afară de extinderea drepturilor la informare ale societății civile, asigurând consultarea transfrontalieră între statele membre atunci când există un posibil impact transfrontalier, asigurând mai buna implicare în astfel de cazuri a Grupului european de reglementare pentru siguranța nucleară (ENSREG) și consolidând capacitatea de reacție în situații de accidente nucleare. Prin urmare, Tratatul va trebui să fie revizuit în conformitate cu procedura ordinară de revizuire în temeiul articolului 48 din TUE.

4.   Observații generale

4.1.

CESE salută această comunicare a Comisiei Europene, care propune introducerea votului cu majoritate calificată în domeniul impozitării energiei, pentru a face față provocărilor legate de schimbările climatice. CESE susține, de asemenea, consolidarea rolului Parlamentului European și al parlamentelor naționale (în prezent neimplicate) în procesul decizional din cadrul Euratom; de asemenea, susține propunerea Comisiei de a crește nivelul de implicare a societății civile în conceperea politicilor privind energia nucleară, chiar dacă comunicarea abordează aceste evoluții într-o perspectivă pe termen lung. CESE solicită stabilirea unei legături mai strânse între rapoartele viitoare privind starea uniunii energetice și strategia pe termen mediu pentru 2030 și cea pe termen lung, propusă pentru 2050.

4.2.

Deși recunoaște că trebuie luate măsuri imediate (deoarece mult peste 80 % din emisiile de CO2 sunt generate de producerea și utilizarea energiei), CESE solicită UE ca, atunci când recurge la votul cu majoritate calificată, să respecte în continuare principiul subsidiarității, iar în domeniile care nu sunt de competența sa exclusivă să se concentreze asupra sectoarelor în care obiectivele comune nu pot fi îndeplinite mai eficient la nivel național, regional sau local. Aceeași abordare este valabilă și în cazul principiului proporționalității, conform căruia conținutul și forma măsurilor de la nivelul UE nu trebuie să depășească ceea ce este necesar în vederea atingerii obiectivelor tratatelor (2).

4.3.

CESE ia notă cu îngrijorare de faptul că, în Comunicarea COM(2019) 177, nu se face trimitere la abordarea graduală menționată în comunicarea COM(2019) 8 („Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE”), care pledează pentru o tranziție treptată, în patru etape, către votul cu majoritate calificată în cadrul procedurii legislative ordinare, în anumite domenii de competență partajată ale politicii fiscale a UE (3). CESE este conștient de faptul că unele dintre tipurile de impozitare a energiei avute în vedere pot da naștere la controverse. Prin urmare, recomandă cu fermitate Comisiei să clarifice dacă și în acest caz se aplică o abordare similară, astfel încât să fie identificate și abordate în primul rând domeniile de impozitare cel mai puțin controversate.

4.4.

CESE regretă că Comunicarea COM(2019) 177 nu oferă mai multe detalii despre tipurile de decizii fiscale care putea fi discutate în cadrul votului cu majoritate calificată și îndeamnă Comisia să elimine această lacună. CESE ar fi îngrijorat dacă, la nivelul UE, s-ar lua decizii cu privire la impozitarea energiei care să aibă efecte distributive negative, cum ar fi creșterea sărăciei energetice (de exemplu, dacă ar fi eliminate subvențiile la facturile de energie pentru consumatorii mai puțin înstăriți). Este vorba despre aspecte sensibile, care afectează statele membre în mod diferit, în funcție de dependența lor de combustibilii fosili și de disponibilitatea unor alternative. Este nevoie de o abordare atentă, care să țină seama de condițiile locale, și trebuie adoptate măsuri care să asigure o tranziție echitabilă, pentru a nu lăsa în urmă lucrătorii, consumatorii și comunitățile. În astfel de cazuri, noile măsuri de impozitare a energiei ar putea necesita finanțări compensatorii din partea UE, care să acopere daunele sociale și economice cauzate.

4.5.

Prețurile energiei, care cresc mai rapid decât bugetele gospodăriilor, inegalitatea veniturilor în Europa și costurile generate de tranziția energetică (descentralizarea și digitalizarea piețelor de energie electrică și gaze) determină măsura în care sărăcia energetică este prezentă într-o societate (4). Indicele european al sărăciei energetice (EEPI) înregistrează și clasifică progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atenuarea sărăciei domestice și sărăciei energetice în domeniul transporturilor (5), iar comunicarea, pe baza constatărilor Observatorului european al sărăciei energetice, ar trebui să fie legată de un plan de acțiune european care să urmărească eradicarea sărăciei energetice prin vizarea cauzelor sale fundamentale (6). După cum s-a menționat în avizele anterioare ale CESE (7), „eficiența energetică și economisirea energiei nu reprezintă o sursă de energie” și, prin urmare, nu pot rezolva singure problemele legate de schimbările climatice, de securitatea aprovizionării și de sărăcia energetică.

4.6.

Consumatorii nu obțin beneficiul echitabil ce li se cuvine de pe urma eforturilor UE în domeniul energiei din cauza decuplării piețelor cu ridicata și cu amănuntul (8): ca urmare a mai multor factori (precum separarea târzie a distribuției, sarcina reprezentată de subvenții și rata mare de eșec a noilor distribuitori cu amănuntul), prețurile descendente din punct de vedere istoric de pe piețele cu ridicata post-liberalizare nu se repercutează pe piețele cu amănuntul.

Nivelurile tarifelor de utilizare a energiei în UE sunt deja foarte ridicate (9). Având în vedere faptul că aproximativ 40 % din prețul final al energiei electrice plătit de consumatorii europeni este alcătuit din taxe și impozite, este de datoria Comisiei să efectueze o evaluare a impactului privind posibilele efecte ale prețurilor energiei, inclusiv efectele armonizării fiscale asupra celor mai sărace gospodării.

4.7.

Fără a renunța la legătura cu politica de mediu, o coordonare mai strânsă cu politica industrială mai largă și dezvoltarea economică de durată ar putea permite probabil și:

pe de o parte, o mai bună gestionare a posibilelor tensiuni sociale (venituri mai mari pentru lucrători, pentru a compensa costurile mai mari) (10); și

pe de altă parte, o mai bună gestionare a actualei diversități energetice europene: diferitele politici energetice naționale aplicate până în prezent pot deveni un avantaj dacă sunt bine gestionate la nivel european, prin utilizarea unor astfel de alternative diferite și complementare în cadrul politicilor din domeniul uniunii energetice.

4.8.

Fie în temeiul articolului 192 alineatul (2) din TFUE, cu privire la clauza-pasarelă specială, fie în temeiul articolului 48 alineatul (7) din TUE privind clauza-pasarelă generală, dezvoltarea unei adevărate uniuni energetice trebuie să fie însoțită de transferul de suveranitate.

4.9.

În pofida progreselor înregistrate de-a lungul anilor în domeniul energiei, pe de o parte datorate politicilor UE (cum ar fi creșterea capacității de producție a energiei din surse regenerabile) și pe de altă parte datorate factorilor internaționali (cum ar fi condiții mai flexibile de aprovizionare cu GNL, indexarea cărbunelui și prețuri mai scăzute), unele probleme (inclusiv cele majore enumerate mai jos, la punctul 4.11) încă blochează dezvoltarea în continuare a unei piețe unice autentice a energiei și îi privează pe consumatori de participarea echitabilă la beneficii.

4.10.

Printre principalele obstacole se numără dezvoltarea limitată a capacității de interconectare transfrontalieră, în special în sectorul energiei electrice, ca urmare a deciziilor naționale și a întârzierilor în acțiunile Uniunii Europene în vederea atingerii obiectivului de interconectare a rețelelor de energie electrică de 10 % până în 2010 și de 15 % până în 2030 (obiective care sunt deja foarte limitate, insuficiente și fără caracter obligatoriu) (11).

4.11.

Consensul social ar trebui să se numere printre principalele priorități, deoarece cele mai recente date arată că gospodăriile din nordul și vestul Uniunii Europene alocă pentru energie 4-8 % din bugetul lor de consum, în comparație cu 10-15 % în cazul gospodăriilor din Europa Centrală și de Est (12). La rândul ei, „sărăcia energetică” și prețul enorm pe care îl implică figurează drept o nouă problemă socială, care se cere combătută cu prioritate pretutindeni, atât la nivel național, cât și la nivel european, dar care, deocamdată, persistă.

5.   Observații specifice

5.1.

Energia este un sistem rigid, în care schimbările în materie de infrastructură și de reglementare durează un deceniu pentru a fi pe deplin puse în aplicare, în timp ce concurența devine tot mai acerbă (dovadă fiind panourile solare din China și ascensiunea industriei de vehicule electrice). Este nevoie de un nou model de politică energetică, mai amplu, care să includă, de exemplu, obținerea de valoare adăugată pentru întreprinderile din UE prin cercetările asupra continuității energetice legate de energia din surse regenerabile, sau promovarea acestor întreprinderi în sectoare cum ar fi autoturismele electrice, bateriile de ultimă generație asociate cu acestea, producția de hidrogen sau turbinele eoliene, sectoare în care există un avantaj competitiv.

5.2.

Elaborarea complementară și punerea în aplicare de către Comisie a politicii energetice sub forma unei foi de parcurs este necesară, deoarece politica energetică înseamnă mai mult decât impozite și include, în orice caz, taxe pe activitățile energetice, precum și pe produsele energetice. Experiența anterioară din alte domenii arată că, în lipsa unei uniuni reale și desăvârșite, transferul de suveranitate poate conduce la dezacorduri profunde (ca în cazul uniunii economice și monetare).

5.3.

Costul energiei are un impact direct și imediat asupra tuturor întreprinderilor și asupra vieții oamenilor, așa încât consecințele unei inițiative neechilibrate asupra impozitării energiei trebuie analizate cu atenție. În acest context și pe baza necesarei evaluări a impactului economic și social, CESE salută anunțul viitoarei președinte a Comisiei cu privire la o nouă taxă pe carbon la frontiere, pentru a asigura competitivitatea întreprinderilor europene pe piața mondială și pentru a evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon. Dacă vor exista disponibilizări, va trebui ca lucrătorilor afectați să li se ofere noi oportunități, cursuri de recalificare profesională și alte soluții negociate.

5.4.

Luând în considerare posibila distorsiune pe piața internă ca urmare a diferitelor niveluri de impozitare a energiei pe bază de combustibili fosili, Comisia ar trebui să țină seama de faptul că acordurile de liber schimb pot avea un impact similar prin efectele de dumping ale diverselor cadre juridice ale țărilor terțe în domeniul energiei și în materie de concurență. Pot fi afectate sectoare de activitate ale UE cum ar fi transportul aerian, pe apă și rutier, agricultura/pescuitul și industriile energointensive vizate de măsurile propuse privind impozitarea. Prin urmare, UE ar trebui să solicite sistematic, în cadrul negocierilor comerciale bilaterale și multilaterale, echivalarea cerințelor sale din legislația socială și din cea privind protecția mediului, pentru produsele importate (13).

Bruxelles, 26 septembrie 2019.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER


(1)  JO L 283, 31.10.2003, p. 51.

(2)  SOC/626 Clauza pasarelă (a se vedea pagina 87 din prezentul Jurnal Oficial).

(3)  JO C 353, 18.10.2019, p. 90.

(4)  JO C 198, 10.7.2013, p. 1.

(5)  Indicele european al sărăciei energetice (EEPI) https://www.openexp.eu/sites/default/files/publication/files/european_energy_poverty_index-eepi_en.pdf.

(6)  JO C 341, 21.11.2013, p. 21.

(7)  JO C 345, 13.10.2017, p. 120.

(8)  JO C 383, 17.11.2015, p. 84.

(9)  COM(2019) 1 final.

(10)  În rezoluțiile sale anterioare, Parlamentul European a avertizat că strategia de decarbonizare ar putea, de asemenea, să provoace „accentuarea drastică a penuriei de energie” (14 martie 2013, Rezoluția referitoare la Perspectiva energetică 2050) și, prin urmare, a solicitat Comisiei „să creeze legături între politica socială și politica energetică” (Rezoluția Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la îndeplinirea obiectivului de combatere a sărăciei în contextul creșterii cheltuielilor curente ale gospodăriilor).

(11)  Potrivit grupului de experți al Comisiei, acest nivel scade treptat, iar unele state membre nu vor atinge obiectivul de 10 % în 2020, Towards a sustainable and integrated Europe (Spre o Europă durabilă și integrată), Raportul Grupului de experți al Comisiei pentru obiectivele de interconectare electrică, noiembrie 2017, p. 25. A se vedea, de asemenea, JO C 383, 17.11.2015, p. 84.

(12)  COM(2019) 1 final.

(13)  JO C 283, 10.8.2018, p. 83.


ANEXĂ

Amendamentele următoare, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în cursul dezbaterilor:

Punctul 4.5

Se elimină punctul.

Fie în temeiul articolului 192 alineatul (2) din TFUE, cu privire la clauza-pasarelă specială, fie în temeiul articolului 48 alineatul (7) din TUE privind clauza-pasarelă generală, dezvoltarea unei adevărate uniuni energetice trebuie să fie însoțită de transferul de suveranitate.

Voturi pentru

:

73

Voturi împotrivă

:

91

Abțineri

:

11

Punctul 1.1.2

Se modifică după cum urmează:

CESE salută o dezbatere privind utilizarea propunerea de a utiliza clauzele or-pasarelă în vederea instituirii unui sistem de vot cu majoritate calificată în Consiliu și a unui sistem de codecizie cu Parlamentul European. În acest nou cadru, CESE ar putea juca un rol important în sprijinirea trilogului și ar trebui să fie implicat.

CESE sprijină multe puncte de vedere exprimate în comunicarea, dar, totodată, este de părere că o guvernanță eficientă a strategiei privind clima și energia, precum și o mai mare coerență a legislației UE privind impozitarea energiei ar trebui să ia în considerare preocupările întreprinderilor, lucrătorilor și ale altor părți interesate din Europa, inclusiv ale consumatorilor. Implicarea și angajamentul societății civile, sprijinul statelor membre și acordul și angajamentul partenerilor sociali sunt importante pentru succesul acestui proces.

Voturi pentru

:

65

Voturi împotrivă

:

105

Abțineri

:

9


Top