Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025”

[COM(2020) 565 final]

(2021/C 286/21)

Raportor: Cristian PÎRVULESCU

Sesizare	Comisia Europeană, 27.11.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Biroului	1.12.2020
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	16.4.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	192/2/9

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 propus de Comisia Europeană și speră că acesta va ajuta atât instituțiile UE, cât și pe cele din statele membre să își reînnoiască eforturile de combatere a rasismului și a altor forme de discriminare structurală.

1.2.

Planul este relevant și oportun. Desfășurarea crizei epidemiologice provocate de pandemia de COVID-19 a generat noi provocări în ceea ce privește incluziunea și promovarea diversității. Grupurile deja marginalizate, precum migranții, au întâmpinat dificultăți medicale, sociale și economice majore. În perioadele de criză, atitudinile și acțiunile discriminatorii tind să devină mai răspândite.

1.3.

Situația minorităților și a grupurilor vulnerabile din UE se deteriora încă dinaintea crizei provocate de pandemia de COVID-19. Atitudinile împotriva migranților s-au răspândit pe scară mai largă, fiind stimulate de lideri motivați de rațiuni electorale și de partide care au instigat la sentimente antimusulmane, antiafricane și antiasiatice. Minoritățile istorice, precum cea a romilor, au fost vizate din ce în ce mai frecvent de manifestări de ură pe criterii rasiale. S-a accentuat nesiguranța cu care se confruntă populația de evrei din Europa, ceea ce amintește, în mod dureros, de antisemitismul nociv care a afectat continentul înainte de cel de Al Doilea Război Mondial.

1.4.

În acest context, planul vizează eficientizarea măsurilor legislative, politice și bugetare. Deși planul reunește toate instrumentele disponibile, se pare că, uneori, acesta nu este suficient de ambițios, lipsindu-i profunzimea istorică. Abordarea sa este prea prudentă, în timp ce situația de pe teren se deteriorează rapid. CESE ar dori să sublinieze că acțiunile pentru combaterea discriminării, a rasismului, a xenofobiei și a altor tipuri de intoleranță la nivel european reprezintă o responsabilitate clară, prevăzută în documentele fondatoare ale UE. Aceste acțiuni nu sunt opționale, iar divizarea responsabilităților între UE și autoritățile naționale nu ar trebui să constituie un pretext pentru a ne complăcea într-o situație în care nu facem nimic. O preocupare specifică se referă la modul în care pot fi convinse toate statele membre ale UE să participe la acest efort și să asigure cooperarea activă a mai multor organisme, instituții și organizații la nivel național.

1.5.

CESE sprijină elaborarea de noi acte legislative pentru a consolida rolul organismelor naționale de promovare a egalității.

1.6.

De asemenea, CESE încurajează Consiliul să adopte propunerea din 2008 a Comisiei referitoare la punerea în aplicare a egalității de tratament între persoane, indiferent de religie sau convingere, de dizabilități, de vârstă sau de orientare sexuală.

1.7.

Este nevoie de o evaluare cuprinzătoare a punerii în aplicare a Deciziei-cadru privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, un act legislativ esențial.

1.8.

Spațiul online devine tot mai mult un substitut pentru sfera publică tradițională. De asemenea, unii lideri și unele grupuri și organizații folosesc acest spațiu pentru a promova atitudini rasiste și discriminatorii. La elaborarea politicilor și a procedurilor, ar trebui pus mai mult accentul pe răspândirea organizată a discursului de incitare la ură și pe gestionarea acestuia în consecință.

1.9.

Din păcate, în ultimul deceniu am constatat că un număr semnificativ de grupări și de organizații își asumă în mod deschis idei, simboluri și acțiuni care provin din fascismul interbelic european. În ultimul deceniu, acestea au ajuns de pe marginea spațiului public până în centrul acestuia, inclusiv prin mobilizare online. Ele au fost totodată încurajate de evoluțiile politice din afara Europei – guvernele unor state importante adoptă poziții naționaliste și conservatoare în politica internă și externă. Această nouă mobilizare ar trebui gestionată în consecință, nu numai prin acțiuni legislative și punitive, care ar putea sosi prea târziu, ci și prin acțiuni directe și decisive, care să abordeze cauzele fundamentale ale radicalizării de dreapta.

1.10.

CESE salută planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale prezentat de Comisie și speră că acesta va sprijini semnificativ egalitatea pe piața forței de muncă, inclusiv în cazul persoanelor cu origine rasială sau etnică minoritară. De asemenea, sperăm că instituțiile UE și statele membre își vor respecta angajamentele sociale în perioadele economice dificile create de epidemia de COVID-19.

1.11.

CESE așteaptă cu interes strategia cuprinzătoare a Comisiei cu privire la drepturile copilului, planificată pentru 2021. Sperăm că strategia va include acțiuni de combatere a rasismului și a discriminării, dar și legături cu politici și resurse care ar putea atenua efectele negative ale epidemiei și perturbările produse.

1.12.

Trebuie regândită în mod cuprinzător politica UE și a statelor membre în domeniul sănătății, cu scopul de a asigura accesul la servicii de înaltă calitate pentru toate persoanele și în special pentru cele care provin din grupuri vulnerabile și minoritare. Aceasta include o mai bună finanțare a serviciilor, dezvoltarea infrastructurii de sănătate publică în toate regiunile, în special în zonele mai sărace, dezvoltarea serviciilor primare de sănătate și concentrarea prestării de servicii în jurul nevoilor și drepturilor pacienților. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită drepturilor, demnității și bunăstării cetățenilor în vârstă aflați într-o situație de izolare în centrele de îngrijire, în perioada pandemiei de COVID-19.

1.13.

Rădăcinile istorice ale rasismului ar trebui să facă obiectul unui interes și al unor acțiuni reînnoite, mai ales în domeniul educației. Ar trebui elaborate noi programe și manuale școlare și ar trebui organizate programe de formare pentru profesori și educatori, cu sprijinul UE. La nivelul secundar și la nivelul terțiar de învățământ ar trebui promovată o abordare interdisciplinară a istoriei și a patrimoniului european comun.

1.14.

CESE se alătură Comisiei, încurajând toate statele membre să elaboreze și să adopte planuri naționale de acțiune împotriva rasismului și a discriminării rasiale. Doar aproximativ jumătate dintre statele membre au astfel de planuri, ceea ce demonstrează un nivel variabil de interes și de angajament din partea guvernelor statelor membre. CESE așteaptă cu interes identificarea unor principii directoare comune pentru planurile naționale de acțiune ce trebuie adoptate în 2021 și este pregătit să contribuie la aceste eforturi.

1.15.

CESE speră că eforturile depuse de organizațiile profesionale și de întreprinderile individuale pentru crearea și menținerea unui mediu de lucru incluziv pentru angajații lor, indiferent de sex, origine rasială sau etnică, religie, vârstă, dizabilitate sau orientare sexuală, vor fi îmbunătățite în continuare. De asemenea, un mediu de lucru incluziv presupune un dialog social real și o reprezentare solidă a angajaților. Așteptăm cu interes luna mai 2021, luna cartelor diversității europene, precum și lansarea setului de instrumente online prin care întreprinderile vor fi ajutate să își evalueze diversitatea internă și strategiile în materie de diversitate.

1.16.

Finanțarea pentru acțiunile de combatere a rasismului și a discriminării pare să fie generoasă. Aceasta include cadrul financiar multianual (CFM), noii cetățeni, egalitatea, programul privind drepturile și valorile, Orizont Europa și noul Mecanism de redresare și reziliență. O evaluare generală a acțiunilor întreprinse până în prezent arată că guvernele statelor membre par să manifeste un interes limitat pentru accesarea diferitelor resurse și pentru eforturile în vederea combaterii rasismului și a discriminării. CESE consideră că dispozițiile bugetare în sine nu sunt suficiente și că ar trebui institut un sistem de stimulente.

1.17.

CESE salută intenția Comisiei de a colabora cu partidele politice europene, cu Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile, cu societatea civilă și cu mediul academic pentru a îmbunătăți participarea în cadrul planului de acțiune pentru democrația europeană. CESE este pregătit să contribuie la aceste activități și să își ofere propria perspectivă și propria expertiză.

1.18.

CESE încurajează Comisia să integreze mai bine diverse planuri care înregistrează o suprapunere semnificativă a obiectivelor și a instrumentelor. Sugerăm să fie integrate Planul de combatere a rasismului, strategia pentru punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale, Planul de acțiune pentru democrație și Raportul privind statul de drept. Recunoscând că aceste planuri reprezintă domenii de politică distincte, ar trebui, de asemenea, să identificăm elemente comune și sinergii.

1.19.

Unul dintre pilonii politicilor eficace în domeniul democrației, al statului de drept și al protecției drepturilor omului este o societate civilă vibrantă, bine organizată și puternică, activă la toate nivelurile – local, regional, național și european. Astfel, CESE îndeamnă Comisia să dezvolte o strategie cuprinzătoare privind societatea civilă europeană, care să o ajute să își îndeplinească misiunea democratică.

2.   Observații generale

2.1.   Combaterea rasismului și a discriminării rasiale prin intermediul legislației: revizuire și acțiune

2.1.1.

CESE încurajează Comisia să efectueze cât mai curând o evaluare cuprinzătoare a cadrului juridic existent. Monitorizarea transpunerii și a punerii în aplicare a legislației UE este o măsură esențială pentru a asigura eficacitatea măsurilor de combatere a discriminării. CESE încurajează Comisia să includă în evaluare pozițiile organizațiilor societății civile și ale grupurilor comunitare aflate în prima linie, ale partenerilor sociali și ale organismelor naționale de promovare a egalității. Ar trebui să fie implicate și organizațiile care lucrează direct cu grupurile afectate.

2.1.2.

CESE așteaptă cu interes raportul de monitorizare privind punerea în aplicare a Directivei privind egalitatea rasială, ce urmează să fie elaborat în 2021, și salută o eventuală evidențiere a reglementărilor referitoare la asigurarea respectării legii. De asemenea, încurajează Comisia să folosească în mod proactiv procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor atunci când este necesar.

2.1.3.

CESE sprijină elaborarea de noi acte legislative pentru a consolida rolul organismelor naționale de promovare a egalității. Este regretabil că instituții atât de importante, care sunt responsabile pentru oferirea de asistență independentă victimelor discriminării, promovează egalitatea, desfășoară sondaje independente și emit rapoarte și recomandări independente, au structuri atât de diferite în ceea ce privește atribuțiile și funcțiile. Este absolut esențial ca rolurile acestora să fie regândite și consolidate mai mult.

2.1.4.

De asemenea, CESE încurajează Consiliul să adopte propunerea din 2008 a Comisiei referitoare la punerea în aplicare a egalității de tratament între persoane, indiferent de religie sau convingere, de dizabilități, de vârstă sau de orientare sexuală (1).

2.1.5.

Este nevoie de o evaluare cuprinzătoare a punerii în aplicare a Deciziei-cadru privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (2), un act legislativ esențial. După cum se afirmă în propunere, există îngrijorări serioase în ceea ce privește măsura în care codurile penale naționale incriminează în mod corect discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură, o îngrijorare pe care o împărtășește și Comitetul.

2.1.6.

Deosebit de îngrijorătoare este proliferarea discursului de incitare la ură în spațiul online (3). Chiar dacă directiva-cadru prevede obligația statelor membre de a incrimina incitarea publică la violență sau la ură pe motive de culoare a pielii, religie, descendență sau origine națională ori etnică, există lacune semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a acestei norme. Autoritățile naționale trebuie să țină cont de principiul libertății de exprimare și să definească mai detaliat conținutul comportamentului ilegal în mediul online. Totodată, ele trebuie să coopereze cu platformele de tehnologie a informației pentru a reglementa accesul și a stabili norme mai clare pentru moderarea și eliminarea conținutului. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește conformitatea voluntară a furnizorilor de platforme și eliminarea conținutului ilegal, însă este nevoie de eforturi continue pentru a ține pasul cu evoluțiile din spațiul online.

2.1.7.

Spațiul online devine tot mai mult un substitut pentru sfera publică tradițională. În acest spațiu se desfășoară cele mai multe interacțiuni sociale, pentru o gamă variată de nevoi și de scopuri, de la achizițiile de bunuri și servicii, divertisment, informații, educație, consum cultural, până la mobilizarea civică și politică. Acesta este un spațiu vast, în care dezvoltarea tehnologiei și a serviciilor extinde limitele sociabilității și ale interacțiunilor. De asemenea, acesta este spațiul în care liderii, grupările și organizațiile politice preferă să își promoveze valorile și ideologiile, să interacționeze cu publicul și să se mobilizeze pentru acțiune (4). Unele dintre acestea pun accentul, în acțiunile lor politice și în măsurile de mobilizare, pe atitudinile rasiste și discriminatorii. La elaborarea politicilor și a procedurilor, ar trebui pus mai mult accentul pe răspândirea organizată a discursului de incitare la ură și pe gestionarea acestuia în consecință.

2.1.8.

Din păcate, în ultimul deceniu am constatat că un număr semnificativ de grupări și de organizații își asumă în mod deschis idei, simboluri și acțiuni care provin din fascismul interbelic european. Printre acestea se numără partide din parlamentele naționale, partide extraparlamentare, mișcări politice și miliții, toate acestea avându-și rădăcinile într-o cultură politică a urii și a discriminării. În ultimul deceniu, acestea au ajuns de pe marginea spațiului public până în centrul acestuia, inclusiv prin mobilizare online. Ele au fost totodată încurajate de evoluțiile politice din afara Europei – guvernele unor state importante adoptă poziții naționaliste și conservatoare în politica internă și externă. Această nouă mobilizare ar trebui gestionată în consecință, nu numai prin acțiuni legislative și punitive, care ar putea sosi prea târziu, ci și prin acțiuni directe și decisive, care să abordeze cauzele fundamentale ale radicalizării de dreapta.

2.1.9.

După cum se afirmă în propunere, unele state membre au întreprins acțiuni pentru a interzice grupurile rasiste și simbolurile acestora, adesea în temeiul legislației privind infracțiunile motivate de ură, discursurile de incitare la ură sau terorismul, ori au instituit sancțiuni penale legate de negarea crimelor împotriva umanității și/sau a perioadei naziste și fasciste, precum și de propaganda în favoarea grupărilor teroriste. Acesta este un pas în direcția corectă, însă este nevoie de mai multe acțiuni. Toate țările ar trebui să elaboreze răspunsuri naționale la extremismul violent. Abordarea acestora ar trebui să fie facilitată prin acțiuni comune la nivelul UE. CESE așteaptă cu interes raportul Comisiei privind răspunsurile naționale la extremismul violent. Încurajăm Comisia să colaboreze îndeaproape nu numai cu autoritățile de aplicare a legii, care au de obicei misiunea de a monitoriza extremismul violent, ci și cu organismele naționale de promovare a egalității, cu instituțiile independente de supraveghere, cu organizațiile societății civile, inclusiv comunitățile religioase, cu partenerii sociali, cu mass-media și cu universitățile. CESE este pregătit să contribuie cu expertiza proprie la dezvoltarea unor planuri comune ale UE în vederea combaterii extremismului violent. Acțiunile ar trebui să vizeze nu numai situațiile vizibile și avansate de extremism violent, ci și cauzele fundamentale și mediile care favorizează radicalizarea și trecerea la acțiune și care au condus la aceste fenomene.

2.1.10.

CESE încurajează toate statele membre să ia în considerare ratificarea fără întârziere a Convenției Organizației Internaționale a Muncii 190 (2019), primul tratat internațional care condamnă în mod direct orice formă de violență și hărțuire la locul de muncă. În această calitate, convenția se referă în egală măsură la hărțuirea și discriminarea pe criterii de rasă, gen și de orice altă natură.

2.2.   Dincolo de legislația UE – mai multe eforturi pentru combaterea rasismului în viața de zi cu zi

2.2.1.

CESE salută faptul că se pune din nou accentul pe combaterea discriminării de către autoritățile de aplicare a legii. Autoritățile de aplicare a legii lucrează zi de zi în toate comunitățile europene și ar putea fi actori-cheie în lupta împotriva rasismului, a xenofobiei și a discriminării. Din păcate, educația și formarea personalului nu vizează, de regulă, democrația, protecția drepturilor omului și discriminarea. În unele situații, chiar membrii personalului de aplicare a legii dezvoltă atitudini rasiste, xenofobe și discriminatorii și, în cel mai rău caz, au legături cu grupări exterioare care promovează aceste idei. Salutăm activitatea desfășurată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) și de Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), pentru dezvoltarea de resurse și instrumente de formare, însă nu este suficient. Numărul potențialilor beneficiari ai educației și formării este de ordinul sutelor de mii. Prin urmare, trebuie intensificată semnificativ cooperarea cu instituțiile naționale de formare, alocând mai multe resurse pentru formare la nivelul UE și la nivel național. De asemenea, FRA și CEPOL pot încuraja institutele naționale de formare să coopereze cu organizațiile societății civile și cu universitățile pentru a adapta mai bine conținutul formării la particularitățile naționale.

2.2.2.

CESE salută angajamentul puternic al Comisiei în ceea ce privește combaterea discriminării și a inegalităților în accesul la locuri de muncă, la educație, la asistență medicală și la locuințe, prin politici și programe de finanțare. CESE salută, prin urmare, planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale prezentat de Comisie și speră că acesta va sprijini semnificativ egalitatea pe piața forței de muncă, inclusiv în cazul persoanelor cu origine rasială sau etnică minoritară. De asemenea, sperăm că instituțiile UE și statele membre își vor respecta angajamentele sociale în perioadele economice dificile generate de epidemia de COVID-19.

2.2.3.

CESE salută intenția de a folosi „Next Generation EU”, instrumentul de sprijin tehnic și bugetul general pe perioada 2021-2027 pentru a promova incluziunea socială, a asigura egalitatea de șanse pentru toți și a combate discriminarea. Criza provocată de pandemia de COVID-19, cu impactul său disproporționat asupra persoanelor vulnerabile și minoritare, a generat necesitatea de a dezvolta infrastructura și de a asigura accesul egal la piața forței de muncă, la asistență medicală și socială, la locuințe și la servicii de înaltă calitate, nesegregate și favorabile incluziunii în domeniul educației și formării.

2.2.4.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a exacerbat problemele grupurilor vulnerabile și minoritare în raport cu piața forței de muncă. Persoanele care provin din rândurile unei minorități întâmpină dificultăți în a obține un loc de muncă și, chiar și atunci când au unul, întâmpină dificultăți în a fi plătite conform educației și nivelului lor de competențe. Efectul economic al pandemiei, cu concedieri pe scară largă și o deteriorare suplimentară a condițiilor de muncă și a remunerației, afectează și mai mult grupurile vulnerabile și minoritățile. Așteptăm cu interes planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, pentru a aborda în mod eficace discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă.

2.2.5.

De asemenea, pandemia de COVID-19 a avut un efect negativ asupra educației. Închiderile școlilor în 2020 – care vor continua, probabil, și în 2021 – au perturbat un proces educațional care, deja, nu era suficient de incluziv. Chiar și înaintea pandemiei, copiii și tinerii din rândul grupurilor vulnerabile și al minorităților își abandonau timpuriu studiile sau nu participau pe deplin la procesul de învățământ. În măsura în care participau la învățământ, copiii din grupuri minoritare erau supuși discriminării și hărțuirii, situație care nu este recunoscută pe deplin în propunerea Comisiei Europene. Școlile nu sunt numai instituții de învățământ; în cadrul acestora și în jurul lor sunt furnizate mai multe servicii, de la hrană la monitorizarea stării de sănătate, asistență și prevenirea abuzurilor comise de părinți și de comunitate. Mutarea predării în mediul online a fost o soluție de urgență. În numeroase cazuri, aceasta a creat un alt obstacol pentru copiii din grupuri vulnerabile și din cele minoritare, întrucât aceștia nu dispuneau de dispozitive adecvate și de o conexiune la internet. De îndată ce pot fi redeschise școlile, este nevoie de acțiuni directe și puternice pentru a se desfășura activități de predare și de furnizare a serviciilor menite să remedieze situația. CESE așteaptă cu interes strategia cuprinzătoare a Comisiei cu privire la drepturile copilului, planificată pentru 2021. Sperăm că strategia va include acțiuni de combatere a rasismului și a discriminării, dar și legături cu politici și resurse care ar putea atenua efectele negative ale epidemiei și perturbările produse.

2.2.6.

CESE salută activitatea Rețelei UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare și speră că activitățile acesteia vor fi sprijinite și dezvoltate în continuare, în special în ceea ce privește educația.

2.2.7.

Din punctul de vedere al sănătății, pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ. Inegalitățile în materie de sănătate suferite de persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară s-au agravat. Încurajăm Platforma UE privind politica în domeniul sănătății să abordeze pe deplin problema reducerii inegalităților bazate pe originea rasială sau etnică. UE trebuie să facă mult mai multe pentru a se asigura că cetățenii și rezidenții săi au acces la servicii medicale de înaltă calitate în timpul pandemiei și după aceasta. Eforturile UE de a furniza echipamente medicale și, într-o etapă ulterioară, acces la vaccinuri, trebuie lăudate și încurajate. Însă numai o regândire cuprinzătoare a politicii UE și a statelor membre în domeniul sănătății poate rezolva problema accesului și a calității pe termen mediu și lung pentru toate persoanele și mai ales pentru cele din grupurile vulnerabile și minoritare. Aceasta include o mai bună finanțare a serviciilor, dezvoltarea infrastructurii de sănătate publică în toate regiunile, în special în zonele mai sărace, dezvoltarea serviciilor primare de sănătate și concentrarea prestării de servicii în jurul nevoilor și drepturilor pacienților.

2.2.8.

Este nevoie de mai multe acțiuni în ceea ce privește locuințele. După cum se precizează în propunere, discriminarea pe piața locuințelor consolidează segregarea, ceea ce are un efect de domino asupra oportunităților în materie de educație sau de angajare și, în cazul familiilor cu copii, are un impact negativ semnificativ asupra dezvoltării copiilor. Epidemia de COVID-19 a evidențiat necesitatea măsurilor de îmbunătățire a condițiilor de locuit. Prevenirea infectării și a formelor grave ale bolii depinde de condițiile generale de sănătate, dar și de accesul la apă și la infrastructura de salubritate. Locuințele individuale, mai ales în zonele mai sărace, ar trebui să constituie o prioritate. Chiar dacă, prin intermediul politicii de coeziune, sunt disponibile fonduri pentru sprijinirea acțiunilor legate de locuințe colective și pentru asigurarea accesului la servicii de integrare incluzive și de înaltă calitate, este neclar în ce măsură autoritățile naționale și locale sunt dispuse să le acceseze.

2.3.   Rasismul structural – abordarea problemei subiacente

2.3.1.

Combaterea stereotipurilor și sensibilizarea cu privire la istorie sunt extrem de importante pentru un continent fără rasism și fără discriminări. Rădăcinile istorice ale rasismului ar trebui să facă obiectul unui interes și al unor acțiuni reînnoite, mai ales în domeniul educației. Salutăm eforturile Consiliului Europei în domeniul istoriei și al predării istoriei. Totuși, instrumentele furnizate nu sunt folosite în mod uzual pentru predarea pe scară largă a istoriei. Este nevoie de acțiuni mai concertate și mai hotărâte în această direcție. Ar trebui elaborate noi programe și manuale școlare și ar trebui organizate programe de formare pentru profesori și educatori, cu sprijinul UE. La nivelul secundar și la nivelul terțiar de învățământ ar trebui promovată o abordare interdisciplinară a istoriei și a patrimoniului european comun. Punerea accentului pe educație, atât pe cea formală, cât și pe cea nonformală, este un element esențial al oricărei politici pentru combaterea eficace a rasismului și a discriminării.

2.3.2.

De asemenea, rolul sectorului creativ este foarte important, întrucât acesta acționează ca un liant între grupurile sociale. Empatia și solidaritatea sunt valori ce stau la baza unei societăți incluzive. Prin urmare, salutăm faptul că Europa creativă și alte programe pun accentul pe proiecte care vizează eliminarea barierelor și încurajarea incluziunii sociale și a participării grupurilor subreprezentate și defavorizate.

2.3.3.

De asemenea, colaborarea cu jurnaliștii este o măsură oportună și relevantă. Sprijinim eforturile Comisiei de a elabora o serie de seminare privind stereotipurile etnice și rasiale, la care vor participa jurnaliști, organizații ale societății civile și reprezentanți ai persoanelor cu origine rasială sau etnică minoritară. CESE este pregătit să contribuie la aceste eforturi.

2.3.4.

CESE îndeamnă Comisia și statele membre să elaboreze o metodologie comună pentru colectarea de date relevante, inclusiv de date defalcate pe criterii de originea etnică și rasială. Metodologia ar trebui să urmeze principiile stabilite de Conferința mondială a ONU împotriva rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei și a intoleranței asociate acestora și Programul de acțiune de la Durban – ar trebui colectate date defalcate în statisticile privind populația, cu consimțământul explicit al respondenților, pe baza propriei identificări și cu respectarea standardelor privind drepturile omului care protejează viața privată. CESE consideră că activitatea desfășurată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale în domeniul colectării de date nu este suficientă și că ar trebui mobilizate eforturi similare la nivelul statelor membre.

2.3.5.

Pentru a promova un mediu de toleranță interculturală, CESE subliniază importanța bunelor practici în ceea ce privește colaborarea cu nivelul local (orașe) și cu nivelul cartierelor și al comunităților, unde rasismul structural se întrepătrunde cu viața și munca de zi cu zi.

2.4.   Un cadru pentru realizarea obiectivelor: valorificarea la maximum a instrumentelor UE

2.4.1.

CESE se alătură Comisiei, încurajând toate statele membre să elaboreze și să adopte planuri naționale de acțiune împotriva rasismului și a discriminării rasiale. Doar aproximativ jumătate dintre statele membre au astfel de planuri, ceea ce demonstrează un nivel variabil de interes și de angajament din partea guvernelor statelor membre. (5) CESE așteaptă cu interes identificarea unor principii directoare comune pentru planurile naționale de acțiune ce trebuie adoptate în 2021 și este pregătit să contribuie la aceste eforturi. Domeniile de politică evidențiate în actualul plan de acțiune (legislația privind nediscriminarea și rolul organismelor de promovare a egalității; discursuri de incitare la ură și infracțiuni motivate de ură; crearea ilegală de profiluri de către autoritățile de aplicare a legii; riscuri generate de noile tehnologii; stereotipuri și sensibilizare istorică; accesul egal la educație, locuri de muncă, asistență medicală și locuințe; integrarea preocupărilor privind egalitatea la nivel național; implicarea nivelului regional și a celui local; finanțarea combaterii rasismului; colectarea de date, dialogul cu societatea civilă) sunt bine structurate și cuprinzătoare. O preocupare specifică se referă la modul în care pot fi convinse toate statele membre ale UE să participe la acest efort și să asigure cooperarea activă a mai multor organisme, instituții și organizații la nivel național.

2.4.2.

CESE speră că eforturile depuse de organizațiile profesionale și de întreprinderile individuale pentru crearea și menținerea unui mediu de lucru incluziv pentru angajații lor, indiferent de sex, origine rasială sau etnică, religie, vârstă, dizabilitate sau orientare sexuală, vor fi îmbunătățite în continuare (6). De asemenea, un mediu de lucru incluziv presupune un dialog social real și o reprezentare solidă a angajaților. Așteptăm cu interes luna mai 2021, luna cartelor diversității europene, precum și lansarea setului de instrumente online prin care întreprinderile vor fi ajutate să își evalueze diversitatea internă și strategiile în materie de diversitate.

2.4.3.

CESE sprijină pe deplin angajamentul Comisiei de a se asigura că lupta împotriva discriminării pe motive specifice și interacțiunile acestora cu alte motive de discriminare, cum ar fi sexul, dizabilitatea, vârsta, religia sau orientarea sexuală, sunt integrate în toate politicile, actele legislative și programele de finanțare ale UE.

2.4.4.

Finanțarea pentru acțiunile de combatere a rasismului și a discriminării pare să fie generoasă. Aceasta include cadrul financiar multianual (CFM), noii cetățeni, egalitatea, programul privind drepturile și valorile, Orizont Europa și noul Mecanism de redresare și reziliență. O evaluare generală a acțiunilor întreprinse până în prezent arată că guvernele statelor membre par să manifeste un interes limitat pentru accesarea diferitelor resurse și pentru eforturile în vederea combaterii rasismului și a discriminării. CESE consideră că dispozițiile bugetare în sine nu sunt suficiente și că ar trebui institut un sistem de stimulente. Un motiv semnificativ al interesului limitat ar putea consta în natura politică sensibilă a acțiunilor și în mobilizarea politică a liderilor, a organizațiilor și a grupărilor radicale împotriva acestor acțiuni.

2.4.5.

Combaterea rasismului și a discriminării în cadrul politicilor externe reprezintă, de asemenea, o prioritate, mai ales într-o lume puternic afectată de epidemia de COVID-19. CESE speră că valorile antirasismului, ale nediscriminării și ale egalității vor fi sprijinite pe deplin prin Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, în cooperare cu guvernele și cu organizațiile societății civile și partenerii sociali din țările sale partenere (7).

2.5.   Acțiuni pozitive ale UE: a asculta și a acționa

2.5.1.

Participarea și reprezentarea democratică a grupurilor susceptibile de marginalizare, precum persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară, încă este insuficientă în cele mai multe zone ale Europei. Prin urmare, CESE salută intenția Comisiei de a colabora cu partidele politice europene, cu Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile și cu societatea civilă pentru a îmbunătăți participarea în cadrul planului de acțiune pentru democrația europeană. CESE este pregătit să contribuie la aceste activități și să își ofere propria perspectivă și propria expertiză. O prioritate ar consta în eliminarea diferitelor provocări juridice și administrative, a obstacolelor în ceea ce privește accesibilitatea și a dificultăților instituționale cu care se confruntă persoanele pregătite să se implice în politică la toate nivelurile. O altă prioritate ar fi reprezentată de colaborarea cu partidele și încurajarea acestora să construiască circumscripții politice mai diversificate și mai incluzive și să promoveze lideri și candidați care să provină din rândurile unor minorități/grupuri vulnerabile.

2.5.2.

CESE salută angajamentul Comisiei de a se întâlni cu regularitate cu organizațiile societății civile și cu partenerii sociali implicați în lupta împotriva rasismului la nivel european, național și local, pentru a face bilanțul progreselor înregistrate în acest domeniu. CESE este pregătit să contribuie la acest dialog. Este important să se includă actori din sfera confesională în acest proces.

2.5.3.

CESE salută faptul că Comisia intenționează să numească un coordonator antirasism. Coordonatorul va interacționa cu statele membre, cu Parlamentul European, cu organizațiile societății civile, partenerii sociali și mediul academic pentru a consolida măsurile de politică în domeniul combaterii rasismului.

2.5.4.

CESE așteaptă cu interes reuniunea la nivel înalt planificată de Comisie pentru combaterea rasismului. Reuniunea la nivel înalt va fi organizată astfel încât să coincidă cu Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale din 21 martie 2021, zi care va fi marcată în fiecare an de către Comisie.

2.5.5.

Eforturile Comisiei de a promova diversitatea și de a asigura un loc de muncă incluziv și fără discriminare pentru toate persoanele, indiferent de originea rasială sau etnică sau de culoarea pielii, sunt bine-venite și stabilesc un standard foarte ridicat pentru funcționarea celorlalte instituții ale UE.

---

(1)  COM(2008) 426 final.

(2)  JO L 328, 6.12.2008, p. 55.

(3)  De asemenea, spațiul online este tot mai mult vizat de statele care aplică strategii neconvenționale pentru influențarea opiniei publice.

(4)  CESE recomandă Comisiei Europene să integreze mai bine acest plan de acțiune în Strategia digitală europeană.

(5)  Conform raportului FRA din 2020 (iunie 2020, FRA), 15 state membre aveau, în 2019, planuri împotriva rasismului, a discriminării rasiale/etnice și a intoleranței asociate acestora: Belgia, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Lituania, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia, Suedia, Spania. Și Regatul Unit avea un astfel de plan, dar a ieșit din UE la 1 ianuarie 2021.

(6)  Potrivit propunerii, în prezent, există carte ale diversității în 24 de state membre; cartele diversității au peste 12 000 de semnatari (întreprinderi, instituții publice, organizații neguvernamentale, universități, sindicate) și de acestea beneficiază, în total, peste 16 milioane de angajați.

(7)  JO C 110, 22.3.2019, p. 163.