Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Profesii liberale 4.0”

(aviz din proprie inițiativă)

(2021/C 286/03)

Raportor:

Rudolf KOLBE

Decizia Adunării plenare	20.2.2020
Temei juridic	Articolul 32 din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	31.3.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	233/0/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Profesiile liberale utilizează deja, în mare măsură și cu succes, aplicații digitale, inclusiv bazate pe inteligența artificială (IA), venind astfel în întâmpinarea beneficiarilor lor și participând în mod activ la dezvoltarea tehnologică a aplicațiilor, de exemplu în domeniul ingineriei. Este necesar ca și în viitor profesiile liberale să fie implicate mai mult în dezvoltarea și validarea aplicațiilor, pentru a asigura eficiența și aplicabilitatea lor practică.

1.2.

Aplicațiile digitale nu trebuie considerate un concurent sau un substitut al serviciilor profesionale. Dimpotrivă, ele servesc ca instrumente de sprijin, contribuind deja la îmbunătățirea și extinderea serviciilor profesionale.

1.3.

Persoanele care exercită o profesie liberală trebuie să fie capabile să identifice și să evalueze pericolele care rezultă din utilizarea tehnologiilor digitale, în interesul clienților, pacienților și beneficiarilor. Acest fapt rezidă în relația de încredere caracteristică acestor servicii, care va rămâne esențială și în contextul canalelor digitale de distribuție.

1.4.

În ceea ce privește aplicațiile digitale, pacienții, clienții și beneficiarii trebuie să poată avea încredere că serviciile profesionale sunt prestate prin asumarea propriei răspunderi, pe baza cunoștințelor profesionale și independent de interese externe. O condiție prealabilă importantă în acest sens este ca reglementările profesionale să fie adaptate evoluțiilor din domeniul digital.

1.5.

Profesiile liberale trebuie să asigure în mod consecvent protecția datelor, inclusiv față de terți. În UE trebuie să existe infrastructuri digitale sigure, pentru a preveni utilizarea abuzivă a datelor.

1.6.

Profesiile liberale trebuie să își actualizeze conținuturile formării și perfecționării profesionale, pentru a asigura cel mai înalt standard de calitate în ceea ce privește competențele lor și cele ale angajaților lor în domeniul digital și IT. UE trebuie să susțină aceste procese prin programe de sprijin corespunzătoare.

1.7.

Este important ca profesiile liberale să își adapteze cadrul de autoreglementare la evoluțiile din domeniul digital și să participe în mod activ la acest proces, ceea ce poate necesita o extindere a normelor de conduită profesională.

1.8.

Ar trebui promovată apariția profesiilor liberale noi, facilitate de digitalizare, pe baza criteriilor și principiilor stabilite în Manifestul de la Roma.

2.   COVID-19 și profesiile liberale

2.1.

Pandemia a declanșat un proces de digitalizare masivă, inclusiv în rândul profesiilor liberale. Au trebuit extinse considerabil soluțiile digitale ca urmare a cererii mari de servicii profesionale și a restricțiilor impuse din cauza pandemiei. Criza a evidențiat cât de dependentă este societatea noastră de competențele profesionale excelente ale profesiilor liberale de importanță sistemică. În calitate de parteneri importanți ai guvernelor în gestionarea crizelor și pentru satisfacerea nevoilor de bază ale populației, profesiile liberale trebuie integrate și mai bine pe viitor în structurile de parteneriat social și prestarea serviciilor lor trebuie garantată prin reglementări profesionale adecvate și adaptate la evoluțiile digitale. Mulți lucrători independenți și membri ai profesiilor liberale au avut acces insuficient sau nu au avut deloc acces la ajutoare de stat în timpul pandemiei, ceea ce este de criticat.

2.2.

Digitalizarea intensă a serviciilor profesionale poate avea efecte durabile asupra îmbunătățirii accesului la servicii în regiunile îndepărtate. În acest scop, trebuie să se elimine, în cel mai scurt timp posibil, discrepanțele actuale prea mari între zonele urbane și rurale în ceea ce privește internetul în bandă largă, asigurând totodată accesul egal la servicii digitale al cetățenilor din toate regiunile. Profesiile liberale au investit în digitalizare și protecția datelor în perioada de criză, pentru a-și îndeplini în continuare rolul de prestatori de servicii de interes public care au un rol-cheie în societate. Prin urmare, este necesar să se aibă în vedere în mod explicit profesiile liberale ca grup de importanță sistemică în adoptarea tuturor măsurilor de redresare a economiei.

3.   Manifestul de la Roma – Definirea profesiilor liberale

3.1.

Profesiile liberale joacă un rol esențial în dezvoltarea economică și socială a UE. Ele fac parte din spectrul larg al profesiilor reglementate, pentru care sunt necesare calificări specifice și care reprezintă 22 % din totalul lucrătorilor din Europa. În 2013, peste o zecime din valoarea adăugată brută în UE a provenit din sectorul profesiilor liberale. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos în evidență dependența existențială a societății noastre de serviciile de înaltă calificare pe care le furnizează profesiile liberale. În calitate de angajatori și întreprinderi reziliente, profesiile liberale oferă un potențial semnificativ de ocupare a forței de muncă. Ele îndeplinesc, de asemenea, sarcini importante de interes general. Serviciile pe care le furnizează sunt strâns legate de nevoile de bază ale persoanelor, cum ar fi viața, munca, sănătatea, siguranța sau proprietatea. În acest context, este important ca statele membre ale UE să garanteze accesul democratic la serviciile profesionale furnizate de profesiile liberale, de exemplu în sectorul medical, prin sistemele de securitate socială, sau în domeniul juridic, prin asistența judiciară. Recomandările privind limitele superioare în care ar trebui să se situeze onorariile și tarifele au scopul de a proteja persoanele care apelează la serviciile furnizate de profesiile liberale și care depind de astfel de prevederi ca urmare a asimetriei informațiilor.

3.2.

Comitetul Economic și Social European a abordat în repetate rânduri subiectul profesiilor liberale, iar în 2014 a solicitat elaborarea unui studiu cuprinzător intitulat „Situația profesiilor liberale – funcția și relevanța lor în societatea civilă europeană” (1). Pe parcursul acestui demers, a devenit clar că nu există în prezent o înțelegere generală cu caracter obligatoriu sau o definiție general valabilă a profesiilor liberale la nivelul UE.

3.3.

Prin urmare, în decembrie 2017, CESE a adoptat Manifestul de la Roma în vederea definirii profesiilor liberale. Acesta s-a bazat pe lucrările pregătitoare ale organizațiilor-umbrelă din domeniul profesiilor liberale din Europa, care au întreprins demersuri comune pentru elaborarea unei definiții la nivel european, sub forma unei Carte a profesiilor liberale.

3.4.

Potrivit Manifestului de la Roma, profesiile liberale prestează servicii intelectuale pe baza unor calificări și competențe profesionale speciale. Aceste servicii se caracterizează printr-un element personal și sunt prestate în baza unei relații de încredere. Liber profesioniștii își desfășoară activitatea pe proprie răspundere și în mod independent din punct de vedere profesional. Se remarcă prin etica profesională și servesc atât intereselor specifice ale beneficiarilor serviciilor lor, cât și interesului general, intrând sub incidența unui sistem de organizare profesională și de control.

3.5.

Această definiție nu este exhaustivă, ci este deschisă față de noile evoluții tehnologice și noile profesii. În Manifestul de la Roma se subliniază că aceste caracteristici reprezintă criterii definitorii ale activității profesiilor liberale, însă nu trebuie să fie întrunite întotdeauna cumulativ.

4.   Provocările digitalizării

4.1.

Digitalizarea la nivel mondial a declanșat un proces de transformare a întregii societăți, ale cărei consecințe nu sunt clare. Pandemia de COVID-19 va contribui la accelerarea acestor tendințe,

4.2.

Următoarele exemple ilustrează faptul că aplicațiile digitale, canalele digitale de distribuție și utilizarea inteligenței artificiale sunt o parte componentă obligatorie a multor servicii profesionale și pot contribui la optimizarea acestora în viitor. Nu se cunosc încă efectele lipsei contactului personal asupra relației de încredere între membri profesiilor liberale și clienții, beneficiarii sau pacienții acestora și nu se știe în ce măsură așa-numitul factor uman ar putea fi înlocuit de inteligența artificială.

4.2.1.

În domeniul consultanței juridice, tehnologiile blockchain și tehnologia juridică (aplicații de tip „Legal Tech”) devin din ce în ce mai răspândite. Căsuțele poștale electronice ale avocaților și aplicațiile de guvernare electronică vor aduce schimbări durabile în relația cu instanțele judecătorești și cu autoritățile. Profesiile liberale sunt deja parteneri importanți în punerea în aplicare a proiectelor de e-guvernare și aduc o contribuție semnificativă la simplificarea administrativă în acest domeniu.

4.2.2.

În domeniul proiectării, modelarea datelor privind proiectele de construcție, așa-numita modelare a informațiilor privind construcțiile (building information modelling, BIM), o metodă relațională de proiectare, execuție și gestionare a construcțiilor, a căpătat o importanță tot mai mare, iar o mare parte din evaluările privind siguranța în domeniul infrastructurii sunt realizate cu ajutorul inteligenței artificiale.

4.2.3.

În domeniul medical, utilizarea aplicațiilor bazate pe IA determină modificări semnificative în ceea ce privește diagnosticarea medicală. La acestea se adaugă evoluțiile în domeniul serviciilor de telemedicină și al rețetelor medicale electronice, precum și utilizarea la scară tot mai largă a fișelor medicale electronice.

4.3.

Digitalizarea aduce cu sine o modificare a canalelor de comunicare și informare. Pe de o parte, le oferă consumatorilor posibilitatea de a se informa înaintea și în cursul utilizării de servicii profesionale, contribuind la reducerea asimetriei informațiilor din prezent. Pe de altă parte, există pericolul ca abundența de informații nefiltrate și neavizate sau de știri false să creeze confuzie în rândul consumatorilor și să dea curs unor interpretări eronate sau să conducă chiar la adâncirea asimetriei informațiilor.

4.4.

Digitalizarea serviciilor profesionale și a sistemelor de recunoaștere vocală și de traducere bazată pe IA vor duce la o scădere a dependenței de locul și limba de prestare a serviciilor. Acest lucru este valabil mai ales în cazul serviciilor de consultanță și de planificare, dar și în cazul serviciilor din domeniul social și medical. Acest fapt nu trebuie să aducă atingere principiului țării de destinație prevăzut de Directiva privind serviciile.

4.5.

Calitatea datelor utilizate de aplicațiile IA prezintă o importanță deosebită pentru serviciile profesionale. Este absolut necesar ca profesiile liberale să fie implicate în dezvoltarea tehnică și, în special, în asigurarea calității datelor, pentru a utiliza cu succes astfel de aplicații în domeniile sensibile.

4.6.

Un element fundamental în acest context îl reprezintă anonimizarea sau pseudoanonimizarea datelor pentru protejarea datelor clienților. În același timp, evoluțiile tehnice cresc riscurile legate de criminalitatea informatică, punând în pericol inclusiv serviciile profesionale.

4.7.

Digitalizarea va facilita intrarea pe piață a unor operatori comerciali noi care pun la dispoziție modele de afaceri destinate în mod specific profesiilor liberale. Uniunea Europeană și statele membre ale UE sunt invitate să sprijine acest proces prin măsuri de reglementare, acolo unde este necesar, de exemplu, prin reglementarea relațiilor dintre furnizorii de platforme și profesiile liberale, precum și a accesului la astfel de platforme. Autoritățile de reglementare sau colegiile profesionale de la nivel național ar trebui să fie implicate în acest proces. În domeniul aprovizionării cu medicamente, se remarcă apariția farmaciilor online de mari dimensiuni, care își desfășoară activitatea la nivel transnațional. Noii furnizori care dispun deja de competențe digitale vor avea un avantaj față de ceilalți furnizori.

5.   Elemente esențiale ale profesiilor liberale în contextul tranziției digitale

5.1.

Relația dintre membrii profesiilor liberale și clienții, pacienții sau beneficiarii acestora se bazează pe o relație de încredere specifică, ea fiind o caracteristică esențială a serviciilor profesionale. Digitalizarea pune la încercare această relație de încredere, deoarece contactul personal nu mai are loc direct, ci din ce în ce mai mult prin intermediul mijloacelor tehnice, de exemplu prin conexiuni video sau servicii de mesagerie electronică. Consilierea și sprijinul personal, bazate pe încredere, vor rămâne totuși un element central al furnizării de servicii profesionale, chiar și în formă digitală.

5.2.

Cu toate acestea, pe termen lung, se pune întrebarea în ce măsură aplicațiile IA pot îndeplini aceleași cerințe ca și serviciile de consultanță în persoană. Teoretic, este posibil ca relația de încredere interumană să se transforme într-o relație de încredere între om și mașină. Aplicațiile IA sunt însă încă departe de o asemenea realitate. Decizia finală trebuie să le revină oamenilor (principiul „human in command”). Programarea care stă la baza IA trebuie să fie transparentă, orientată către oameni și către interesele beneficiarilor de servicii, în principal, aplicând aceleași standarde în ceea ce privește răspunderea. Trasabilitatea transparentă a algoritmilor este, de asemenea, esențială pentru succesul și încrederea în serviciile asigurate de IA. Ele nu trebuie să ducă la denaturări sau la propagarea prejudecăților.

5.3.

Independența profesională și asumarea responsabilității constituie o bază importantă pentru această relație de încredere. O caracteristică esențială a serviciilor profesionale constă în faptul că pacienții, clienții și beneficiarii pot avea încredere că serviciile sunt prestate prin asumarea răspunderii proprii, pe baza competențelor profesionale și independent de interese externe. În special în sectorul digital, în care influența intereselor este mai puțin evidentă, încrederea în competențele profesionale va deveni din ce în ce mai importantă.

5.4.

Asigurarea securității și a protecției datelor reprezintă elemente esențiale ale furnizării de servicii profesionale în era digitală. Profesiilor liberale le revine un rol-cheie în acest sens, întrucât trebuie să asigure utilizarea aplicațiilor digitale în condiții de siguranță pentru clienții sau pacienții lor și să informeze cu privire la eventuale pericole. Acest fapt contribuie la consolidarea relației de încredere cu beneficiarii serviciilor și se află în strânsă legătură cu păstrarea secretului profesional.

5.5.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că profesiile liberale nu pot identifica toate cazurile de utilizare abuzivă a datelor, ceea ce constituie un factor determinant pentru asumarea răspunderii. Acest lucru este cu atât mai pertinent atunci când utilizarea abuzivă a datelor are loc ca urmare a accesului extern la infrastructurile digitale disponibile în afara UE. Uniunea Europeană ar trebui, prin urmare, să promoveze crearea și dezvoltarea unor infrastructuri digitale sigure, pentru a rămâne pe picior de egalitate cu concurenții din alte regiuni ale lumii.

6.   Digitalizarea și formarea profesională

6.1.

Digitalizarea va aduce cu sine o schimbare a cerințelor în ceea ce privește programele de formare inițială și continuă a profesiilor liberale. Persoanele care exercită o profesie liberală trebuie să aibă disponibilitatea de a învăța pe tot parcursul vieții, nu doar în domeniul lor de specialitate, ci și prin dobândirea de competențe digitale, care evoluează rapid în alte domenii.

6.2.

Pentru a asigura bazele necesare în ceea ce privește competențele digitale, membrii profesiilor liberale trebuie să dobândească competențe digitale adecvate în cadrul formării lor și pe tot parcursul vieții lor profesionale. Uniunea Europeană trebuie să sprijine aceste procese prin programe de finanțare corespunzătoare.

6.3.

Dobândirea și perfecționarea competențelor digitale se referă și la angajații din domeniul profesiilor liberale, de formarea cărora sunt responsabili cei care practică aceste profesii.

7.   Digitalizarea și legislația profesională

7.1.

În multe state, exigențele legate de calitate și siguranță aplicabile serviciilor profesionale sunt stabilite prin lege. Ele trebuie să fie garantate indiferent dacă serviciile sunt furnizate digital sau nu. În ultimii ani, legislația națională aplicabilă profesiilor liberale a fost supusă unor tensiuni mari în UE. Deși Comisia Europeană speră că reducerea reglementărilor profesionale naționale va spori creșterea economică și concurența, în cazul serviciilor prestate de liber profesioniști se scapă din vedere costurile aferente prestațiilor neconforme cauzate de lipsa de asigurare a calității pe piețele dereglementate. Prin urmare, multe state membre consideră că cerințele lor sunt necesare și adecvate pentru asigurarea calității, în special în domeniul serviciilor profesionale de importanță sistemică.

7.2.

Legislația existentă aplicabilă profesiilor liberale va fi adaptată, dat fiind că noile forme digitale de prestare a serviciilor profesionale vor ieși tot mai mult din domeniul de aplicare al reglementărilor juridice existente. Pentru a asigura flexibilitatea necesară, reglementările devenite nenecesare ca urmare a digitalizării ar trebui revizuite. Pe de altă parte, va fi tot mai necesar să se elaboreze reglementări juridice care să garanteze anumite principii de acces la profesiile liberale și de exercitare a acestora, pentru a evita efectele negative ale digitalizării asupra consumatorilor și profesiilor liberale.

7.3.

Obiectivul va consta în principal în atingerea unui echilibru optim între reglementările juridice obligatorii și cele fără caracter obligatoriu. Autoreglementarea profesională este o prioritate. Numai în condițiile în care aceasta nu funcționează, legiuitorul este chemat să reglementeze. Pentru profesiile liberale nereglementate ar trebui încurajată adoptarea unor norme etice.

8.   Digitalizarea și autoreglementarea profesiilor liberale

8.1.

O caracteristică a profesiilor liberale constă în organizarea profesională, sub o formă sau alta, care variază însă semnificativ de la un stat membru la altul.

8.2.

Autoreglementarea este organizată în principal la nivel regional și parțial la nivel local. Digitalizarea elimină dependența clasică de locul și limba de prestare a serviciilor. Prin urmare, se pune întrebarea cu privire la modul în care se va putea asigura un control eficace al acestor activități profesionale pe viitor. Organele de autoreglementare ar trebui să abordeze din timp această chestiune.

8.3.

Digitalizarea impune sarcini noi colegiilor și asociațiilor profesionale. Acestea le pot oferi membrilor lor asistență în scopul dezvoltării unor noi domenii de activitate digitale sau utilizării noilor instrumente digitale.

8.4.

Digitalizarea va face necesară adaptarea normelor de conduită profesională elaborate ca rezultat al autoreglementării. Etica profesională, care asigură respectarea celor mai importante elemente ale profesiilor liberale, reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru evitarea impactului negativ al proceselor de digitalizare asupra consumatorilor. Normele de conduită profesională pot veni în completarea cadrului juridic.

9.   Apariția unor noi profiluri profesionale liberale

9.1.

Digitalizarea poate determina extinderea profilurilor liberale existente, consolida cooperarea interdisciplinară cu alte profesii și favoriza apariția unor profesii noi, în cadrul unui sistem deschis, în plină evoluție, în conformitate cu criteriile prevăzute în Manifestul de la Roma.

9.2.

În plus, digitalizarea va consolida procesul continuu de comercializare a serviciilor profesionale și va modifica profilurile profesionale tradiționale ale profesiilor liberale.

9.3.

Prin urmare, autoreglementarea, normele de conduită profesională și condițiile legale de minimis vor juca un rol important pentru a asigura deservirea interesului public, prin abordări inovatoare și flexibile, spre deosebire de orientarea exclusivă către profit, precum și pentru a garanta astfel calitatea serviciilor profesionale, în beneficiul consumatorilor.

---

(1)  Studiul cu titlul „Situația profesiilor liberale – funcția și relevanța lor în societatea civilă europeană”, EESC-2014-46-EN, ISBN 978-92-830-2460-6.