52022AP0129

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52022AP0129 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52022AP0129

Help

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 3 mai 2022 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, de abrogare a Deciziei Consiliului (76/787/ECSC, CEE, Euratom) și a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct anexat la decizia respectivă (2020/2220(INL) – 2022/0902(APP))

JO C 465, 6.12.2022, p. 171–198 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
JO C 465, 6.12.2022, p. 145–172 (GA)

HTML

PDF

Official Journal

6.12.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 465/171

P9_TA(2022)0129

Alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct

(2022/C 465/17)

Parlamentul European,

—	având în vedere Declarația de la 9 mai 1950, prin care s-a propus crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) ca prim pas către o federație a Europei,

—

având în vedere Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct (denumit în continuare „Actul electoral”), anexat la Decizia Consiliului 76/787/CECO, CEE, Euratom din 20 septembrie 1976, astfel cum a fost modificată prin Decizia Consiliului 2002/772/CE, Euratom, din 25 iunie și 23 septembrie 2002 (1) și prin Decizia Consiliului (UE, Euratom) 2018/994 din 13 iulie 2018 (2),

—

având în vedere tratatele, în special articolul 2, articolul 3, articolul 9, articolul 10, articolul 14 și articolul 17 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8, articolul 20, articolul 22, articolul 223 alineatul (1) și articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și articolul 2 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

—	având în vedere Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene,

—	având în vedere Directiva 93/109/CE a Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți (3),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la procedura electorală a Parlamentului European, în special rezoluția sa din 15 iulie 1998 privind un proiect de procedură electorală care cuprinde principii comune pentru alegerea membrilor Parlamentului European (4), rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din 2014 (5), rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la îmbunătățirea modalităților practice de organizare a alegerilor pentru Parlamentul European din 2014 (6) și rezoluția sa din 11 noiembrie 2015 referitoare la reforma legislației electorale a Uniunii Europene (7),

—	având în vedere rezoluțiile sale din 13 martie 2013 (8) și din 7 februarie 2018 (9) privind componența Parlamentului European,

—	având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2020 referitoare la bilanțul alegerilor europene (10),

—	având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (11), în special articolele 13, 21 și 31,

—	având în vedere Acordul cadru din 20 octombrie 2010 privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană,

—

având în vedere raportul de informare al Comitetului Economic și Social European referitor la drepturile efective ale persoanelor cu handicap de a vota la alegerile pentru Parlamentul European, adoptat în sesiunea sa plenară din 20 martie 2019 (12) și avizul său suplimentar privind necesitatea de a le asigura persoanelor cu handicap drepturi reale de a vota la alegerile pentru Parlamentul European, adoptat la 2 decembrie 2020 (13),

—	având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD), ratificată de UE în 2010 și de toate statele membre, precum și articolul 29 din aceasta privind participarea la viața politică și publică,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030” (COM(2021)0101),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 privind Planul de acțiune pentru democrația europeană (COM(2020)0790),

—	având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (Carta), în special articolele 11, 21, 23 și 39,

—	având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiul 1 al acestuia,

—	având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, în special articolul 25,

—	având în vedere activitatea Uniunii Interparlamentare (UIP) privind egalitatea de gen, în special planul său de acțiune pentru parlamente sensibile la dimensiunea de gen,

—	având în vedere discursul privind starea Uniunii din 2021 în care Ursula von der Leyen a anunțat că anul 2022 va fi anul tineretului,

—	având în vedere propunerea Comisiei privind Anul european al tineretului 2022,

—	având în vedere articolele 46 și 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0083/2022),

întrucât, din 1976, când Actul electoral a deschis calea pentru alegerea reprezentanților Parlamentului European prin vot universal direct pentru prima dată, Parlamentul European a solicitat în permanență reforma legislației electorale a UE și sprijină o procedură electorală mai autentică, uniformă și europeană;

B.	întrucât Tratatul de la Lisabona a oferit un pas pozitiv înainte, confirmând dreptul Parlamentului European de a iniția o propunere privind Actul electoral, precum și componența acestuia;

întrucât alte modificări importante din Tratatul de la Lisabona au vizat, în special, formularea articolului 14 din TUE, care prevede că Parlamentul trebuie să fie compus din reprezentanți ai cetățenilor Uniunii și nu ai popoarelor statelor membre, precum și referirea la rolul Parlamentului în alegerea președintelui Comisiei, care ar trebui să fie ales ținând seama de rezultatele alegerilor pentru PE;

întrucât procedura pentru alegerile din 2014 a creat un precedent privind rolul Parlamentului în selectarea președintelui Comisiei; întrucât nu a fost posibil ca această procedură să devină parte a unei reforme generale a legislației electorale europene, ceea ce a contribuit la crearea contextului politic care a dus la renunțarea neașteptată la principiul candidaților cap de listă în urma alegerilor europene din 2019; întrucât candidatul cap de listă a cărui entitate politică europeană a obținut cel mai mare număr de locuri ar trebui să fie însărcinat în primul rând cu formarea unei majorități de coaliție în noul Parlament ales în ceea ce privește desemnarea unui candidat pentru funcția de președinte al Comisiei; întrucât dacă nu se poate ajunge la o majoritate la nivel de coaliție, sarcina ar trebui să fie atribuită următorului candidat cap de listă; întrucât Parlamentul se așteaptă ca președintele Consiliului European să consulte liderii menționați ai entităților politice europene și ai grupurilor parlamentare pentru a contribui la procesul de numire și consideră că acest proces de desemnare a candidatului cap de listă ar putea fi formalizat printr-un acord politic între partidele politice europene și printr-un acord interinstituțional între Parlament și Consiliul European;

întrucât unele dispoziții comune existente în actualul Act electoral european sugerează îmbunătățirile necesare, inclusiv cele care prevăd alegerea candidaților prin reprezentare proporțională folosind un sistem de liste sau un sistem de vot unic transferabil, libertatea de a înființa circumscripții la nivel național, introducerea unui prag electoral maxim de 5 % în circumscripțiile naționale, ca mijloc de garantare a funcționării Parlamentului; și interzicerea unui dublu mandat de deputat în parlamentul național și în Parlamentul European;

întrucât, în ciuda unor progrese înregistrate în definirea unor standarde comune privind procedurile electorale pentru Parlamentul European, alegerile europene de astăzi sunt încă reglementate în mare parte de legislațiile naționale și, prin urmare, sunt necesare mai multe îmbunătățiri pentru a stabili o procedură cu adevărat uniformă pentru alegerile europene;

întrucât prezența la vot înregistrată la alegerile europene din 2019 a fost cea mai ridicată dintre toate alegerile pentru Parlamentul European din ultimii 20 de ani; întrucât rata de participare ascunde mari disparități între statele membre; întrucât creșterea prezenței la vot este un semnal pozitiv și arată că cetățenii Uniunii și în special generațiile cele mai tinere sunt din ce în ce mai interesate de evoluția integrării europene, după cum indică și rezultatele Eurobarometrului special din 9 martie 2021; întrucât această rată înseamnă totuși că numai jumătate dintre cetățenii Uniunii au participat la alegeri; întrucât creșterea interesului pentru alegerile europene transmite semnalul că cetățenii Uniunii vor o acțiune rapidă din partea Uniunii în domeniul schimbărilor climatice, redresării economice, al apărării drepturilor omului și al statului de drept, al migrației și al rolului Uniunii Europene în relațiile internaționale; întrucât ar trebui depuse eforturi de comunicare pentru a spori interesul cetățenilor pentru problemele europene, precum și rolul partidelor și al fundațiilor politice europene în acest sens;

H.	întrucât tendința de creștere a ratei de participare la vot poate fi îmbunătățită dacă sunt consolidate legătura dintre alegători și candidați, precum și responsabilitatea reciprocă a acestora, iar dimensiunea Uniunii este încurajată;

I.	întrucât un sistem electoral funcțional creează încredere și sprijin în rândul populației și sporește încrederea cetățenilor Uniunii în capacitatea lor de a schimba societatea în mod democratic prin vot;

J.	întrucât Decizia (UE, Euratom) 2018/994 a Consiliului din 13 iulie 2018 nu a fost încă aprobată de către statele membre, dar nu exclude modificările necesare ale sistemelor electorale ale Uniunii;

K.	întrucât impulsul politic din ce în ce mai accentuat în întreaga Europă ar putea oferi posibilitatea de a se introduce elemente și dispoziții care să consolideze dimensiunea europeană a alegerilor;

L.	întrucât o abordare adecvată a reformării legislației electorale europene ar trebui să se bazeze pe respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității și pe introducerea unor standarde minime comune;

întrucât reforma procedurii electorale a Parlamentului European ar trebui să urmărească consolidarea dezbaterii publice democratice și transnaționale și a dimensiunii alegerilor europene și legitimitatea democratică a procesului decizional al Uniunii, să confere consistență cetățeniei în Uniune, să îmbunătățească funcționarea Parlamentului European și a guvernanței Uniunii, să confere mai multă legitimitate și putere legislativă activității Parlamentului European acordându-i un veritabil drept de inițiativă, să întărească principiul egalității electorale și al egalității de șanse, în special între femei și bărbați, să crească eficacitatea sistemului de desfășurare a alegerilor europene și să-i aducă pe membrii Parlamentului European mai aproape de alegătorii lor, în special de cei mai tineri dintre aceștia;

întrucât Recomandarea 16 a Grupului de dezbatere al cetățenilor europeni 2 privind Democrația europeană / Valori și drepturi, statul de drept, securitate al Conferinței privind viitorul Europei solicită o lege electorală pentru Parlamentul European care să armonizeze condițiile electorale (vârsta de votare, data alegerilor, cerințele pentru circumscripțiile electorale, candidați, partide politice și finanțarea acestora) și ca cetățenii europeni să aibă dreptul de a vota pentru diferite partide la nivelul Uniunii Europene care sunt alcătuite fiecare din candidați din mai multe state membre și ca, într-o perioadă de tranziție suficientă, cetățenii să poată vota în continuare atât pentru partidele naționale, cât și pentru cele transnaționale;

întrucât Raportul privind „Ideile tinerilor”, publicat ca rezultat al Evenimentului tineretului european (EYE) din 22-23 octombrie 2021, sugerează utilizarea unor liste transnaționale, în care alegătorilor să li se pună la dispoziție o listă a candidaților naționali și o listă suplimentară cu candidați din toate statele membre; întrucât respectivul raport sprijină, de asemenea, punerea în aplicare a procesului candidaților cap de listă;

P.	întrucât cel de-al treilea raport intermediar al platformei digitale multilingve a Conferinței privind viitorul Europei consideră că una dintre propunerile discutate mai frecvent și o idee larg acceptată se referă la crearea unor liste electorale transnaționale la nivelul UE;

întrucât acordul politic la jumătatea perioadei „Prioritățile noastre pentru europeni”, aprobat la 17 ianuarie 2022 de liderii grupurilor PPE, S&D și Renew, a solicitat un „proces de candidați cap de listă combinat cu liste transnaționale cu un număr suficient de locuri care să fie disponibile pentru următoarele alegeri europene”;

întrucât principiile proporționalității și egalității de șanse trebuie luate în considerare în ceea ce privește minoritățile, care sunt subreprezentate în Parlamentul European; întrucât în Parlamentul European aproximativ 20 de membri din 705 declară că aparțin unei minorități (=2,8 %) (14); întrucât Comisia de la Veneția recunoaște rolul locurilor rezervate garantate pentru membrii minorităților naționale, al pragurilor electorale mai mici din sistemele electorale cu reprezentare proporțională pentru partidele care reprezintă minoritățile naționale sau al desemnării de circumscripții electorale cu scopul de a îmbunătăți participarea minorităților la procesele decizionale (15);

S.	întrucât posibilitatea elaborării unei proceduri electorale uniforme bazate pe sufragiu universal direct a fost consacrată în tratate încă din 1957;

întrucât dreptul tuturor cetățenilor Uniunii de a participa, în condiții de egalitate, la viața democratică a Uniunii ar fi promovat printr-o armonizare sporită a procedurii de alegere a Parlamentului European în toate statele membre, ceea ce ar consolida, de asemenea, dimensiunea politică a integrării europene;

întrucât partidele politice europene contribuie la formarea conștiinței politice europene și ar trebui, prin urmare, să joace un rol mai activ în campaniile pentru alegerile pentru Parlamentul European, pentru a-și îmbunătăți vizibilitatea și a scoate în evidență legătura dintre votul pentru un anumit partid național și impactul său asupra dimensiunii unui grup politic european din Parlamentul European, precum și asupra numirii președintelui Comisiei;

V.	întrucât asociațiile de alegători sau entitățile electorale care nu aparțin unui partid politic european sunt invitate să joace un rol în campaniile pentru alegerile pentru Parlamentul European, pentru a spori implicarea cetățenilor în procesul electoral;

întrucât procedura de numire a candidaților la alegerile pentru Parlamentul European variază considerabil de la un stat membru la altul și de la un partid la altul, în special în ceea ce privește transparența și standardele democratice și cele cu privire la egalitatea de gen; întrucât, cu toate acestea, existența unor proceduri deschise, transparente, democratice și care respectă egalitatea de gen pentru selecția candidaților este esențială pentru consolidarea încrederii în sistemul politic;

întrucât termenele pentru finalizarea listelor electorale înaintea alegerilor europene variază foarte mult de la un stat membru la altul, în acest moment de la 17 zile până la 83 de zile; întrucât acest lucru îi plasează pe candidații și alegătorii din întreaga Uniune într-o situație de inegalitate din punctul de vedere al timpului de care dispun pentru campanie și pentru a reflecta la opțiunea lor de vot;

întrucât termenele pentru finalizarea listelor electorale înainte de alegerile europene variază mult de la un stat membru la altul și ar putea face ca schimbul de informații între statele membre în ceea ce privește alegătorii (care vizează evitarea votului dublu) să fie dificil, dacă nu chiar imposibil;

întrucât înființarea unei circumscripții la nivelul Uniunii în care primul loc de pe liste să fie ocupat de candidatul fiecărei familii politice nominalizat pentru funcția de președinte al Comisiei ar consolida democrația europeană și ar legitima și mai mult alegerea președintelui Comisiei și răspunderii acestuia; întrucât acest lucru ar putea contribui la construirea unui spațiu politic european și ar putea face ca alegerile pentru Parlamentul European să se bazeze cu adevărat pe chestiuni europene și nu pe chestiuni de interes exclusiv național;

AA.	întrucât la reuniunea lor neoficială din 23 februarie 2018, șefii de stat și de guvern au decis să continue reflecția, precum și activitatea tehnică, juridică și politică, referitoare la chestiunea stabilirii listelor transnaționale pentru alegerile din 2024;

AB.

întrucât nu toate statele membre dau cetățenilor lor posibilitatea de a vota din străinătate și, între cele care o fac, condițiile pentru a acorda dreptul la vot sunt foarte diferite; întrucât acordarea dreptului de a participa la alegeri tuturor cetățenilor Uniunii care își au reședința în afara acesteia ar contribui la egalitatea electorală; întrucât este necesar totuși ca statele membre să își coordoneze mai bine sistemele administrative pentru a-i împiedica pe alegători să voteze în două state membre diferite;

AC.

întrucât multe persoane cu dizabilități doresc să voteze într-o secție de votare; întrucât în 12 state membre normele naționale nu permit schimbarea secției de votare desemnate pe baza locului de reședință cu o alta, care să fie mai bine adaptată naturii dizabilității alegătorului; întrucât articolul 29 din CRPD stipulează în mod explicit că statele părți se angajează să se asigure că persoanele cu dizabilități pot participa efectiv și pe deplin la viața politică și publică, în condiții de egalitate cu ceilalți; întrucât orice bariere din calea dreptului de vot și a dreptului de a candida al persoanelor cu handicap, în special barierele juridice pentru adulții cu handicap declarați în incapacitate juridică, ar trebui eliminate, garantând accesibilitatea pe parcursul întregului proces electoral, inclusiv prin asigurarea unor sisteme suplimentare de participare pentru exercitarea dreptului de vot, în special votul prin corespondență;

AD.

întrucât la nivelul Uniunii ar trebui înființată o autoritate electorală care să acționeze ca organism independent și să asigure aplicarea corectă a legislației electorale europene, sub forma unei rețele de autorități de contact unic ale statelor membre, deoarece acest lucru ar facilita accesul la informații privind normele care guvernează alegerile europene, ar simplifica procesul, ar gestiona în special circumscripția electorală la nivelul Uniunii și ar consolida caracterul european al acestor alegeri;

AE.

întrucât votul prin corespondență ar putea permite participarea unui număr mai mare de alegători și ar face ca desfășurarea alegerilor europene să fie mai eficientă și mai atractivă pentru alegători, asigurând în același timp cele mai înalte standarde posibile de protecție a datelor și menținând votul la secțiile de votare ca standard; întrucât statele membre pot oferi instrumente complementare de vot pentru a spori participarea, cum ar fi votul prin procură, votul electronic sau pe internet, în conformitate cu tradițiile lor naționale; întrucât multe organisme naționale pentru apărarea libertăților digitale au exprimat rezerve față de votul prin internet; întrucât votul prin internet prezintă dificultăți sporite cu privire la principiile fundamentale care guvernează operațiunile electorale (secretul votului, caracterul personal și liber al votului, sinceritatea operațiunilor electorale, monitorizarea efectivă a votului și controlul a posteriori efectuat de judecătorii responsabili pentru procesul electoral); întrucât respectivelor dificultăți pot fi depășite printr-un cadru și o procedură de reglementare comune în care sunt garantate cele mai înalte standarde de protecție a datelor, de integritate a alegerilor, de transparență, de fiabilitate și de confidențialitate a votului;

AF.	întrucât articolul 7 alineatul (1) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct prevede că „Mandatul unui membru al Parlamentului European este incompatibil cu cel de membru al Comisiei”;

propune reformarea procedurii sale electorale cu scopul de a contura, în mod concret, o sferă publică europeană, sugerând standarde minime comune și modificări legislative înainte de alegerile europene din 2024;

consideră că este esențial să se îmbunătățească transparența și responsabilitatea democratică a Parlamentului, prin consolidarea dimensiunii europene a alegerilor, în special prin transformarea alegerilor europene într-un singur scrutin european, în special prin stabilirea unei circumscripții electorale la nivelul întregii Uniuni, spre deosebire de cele 27 de alegeri naționale separate, care reprezintă modul în care sunt organizate în prezent alegerile europene;

consideră că partidele politice europene, asociațiile de alegători și alte entități electorale europene ar trebui să joace un rol mai important în procesul alegerilor europene, ar trebui să devină clar vizibile pentru alegători și ar trebui să beneficieze de sprijin și finanțare adecvate, care să le permită să își îndeplinească rolul;

reamintește că culturile electorale divergente au dus la constituirea unei serii de sisteme electorale diferite și a unor drepturi de vot diferite la nivelul Uniunii; consideră că standardele democratice minime comune din legislația electorală europeană pot promova o adevărată dezbatere publică europeană și pot asigura egalitatea cetățenilor Uniunii, inclusiv în ceea ce privește: dreptul de vot, dreptul de a înregistra un partid, o asociație de alegători sau alte entități electorale și dreptul de a candida la alegeri; accesul la buletinele de vot, prezentarea candidaților, inclusiv egalitatea de gen; accesibilitatea votului pentru toți cetățenii, în special pentru persoanele cu dizabilități; sau ce se întâmplă în ziua alegerilor;

solicită crearea unui cadru comun, cu criterii de referință și standarde minime pentru normele electorale în întreaga Uniune și sugerează să se pună accentul pe o coordonare strânsă cu măsurile naționale de punere în aplicare a elementelor centrale ale propunerilor sale;

invită instituțiile Uniunii să ia în considerare prioritățile care vor fi identificate de cetățenii europeni în cadrul Conferinței privind viitorul Europei;

ia act de rolul Comisiei de facilitator în discuțiile instituționale dintre Parlamentul European și Consiliu privind reforma legislației electorale europene; consideră că este esențial să se poarte un dialog constructiv cu Comisia, printre altele, pentru a evalua și a se inspira din rezultatele Rețelei europene de cooperare privind alegerile, astfel cum a fost instituită în 2019;

subliniază legăturile dintre măsurile propuse pentru revizuirea Actului electoral și Regulamentul de procedură al Parlamentului, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și Planul de acțiune pentru democrație al Comisiei Europene din decembrie 2020, în special cu privire la elemente precum:

—	modul în care alegerile sunt reglementate, și anume de norme aplicabile numai în cadrul unei anumite jurisdicții sau care poate nu au fost formulate luând în considerare spațiul online fără frontiere;

—	cooperarea între autoritățile de reglementare ale statelor membre, care trebuie consolidată;

—	transparența în publicitatea și comunicarea politică, care ar trebui să se reflecte, de asemenea, în dispozițiile legii electorale;

consideră că egalitatea de gen este un element esențial pentru îmbunătățirea reprezentării în alegeri; salută îmbunătățirea generală a egalității de gen în cadrul ultimelor alegeri, dar subliniază că există diferențe semnificative între statele membre, unele dintre acestea neavând nici măcar o singură femeie aleasă în Parlament; solicită introducerea unor măsuri care să asigure egalitatea de șanse între femei și bărbați de a fi aleși fără a încălca drepturile persoanelor non-binare, prin utilizarea listelor cu candidați incluși alternativ după gen sau a cotelor;

10.

regretă faptul că cea mai mare parte a minorităților naționale și lingvistice nu sunt de obicei reprezentate în Parlamentul European; subliniază în această privință bariera efectivă pe care o reprezintă pragurile electorale pentru partidele care reprezintă comunitățile minoritare care funcționează în circumscripții naționale unice sau în circumscripții mari, dens populate; consideră, prin urmare, că legislația electorală europeană ar trebui să prevadă posibilitatea unor derogări de la pragurile prevăzute la nivel național pentru entitățile care reprezintă minorități naționale și lingvistice recunoscute;

11.

consideră că este esențial ca atât partidele politice europene și naționale, cât și asociațiile de alegători și alte entități electorale europene să adopte proceduri democratice, informate și transparente pentru selecția candidaților la Parlamentul European, inclusiv a candidatului cap de listă, asigurând implicarea directă a cetățenilor individuali care sunt membri ai partidelor, inclusiv, dar fără a se limita la, alegerea delegaților; consideră că o astfel de selecție democratică ar trebui să fie însoțită de informațiile necesare în ceea ce privește capacitățile și performanțele potențialilor candidați;

12.

consideră că toți alegătorii europeni ar trebui să poată vota pentru candidatul preferat pentru funcția de președinte al Comisiei și că, în toate statele membre, candidații principali ar trebui să poată candida pe liste la nivelul Uniunii, desemnați de un partid politic european, de o asociație europeană de alegători sau de o altă entitate electorală europeană, care să prezinte un program electoral comun;

13.

invită partidele politice europene, asociațiile europene de alegători și entitățile electorale europene să își desemneze candidații pentru funcția de președinte al Comisiei cu cel puțin 12 săptămâni înainte de ziua alegerilor; consideră că ar trebui asigurate proceduri democratice obligatorii și transparența în procesul de selecție; se așteaptă ca respectivii candidații să fie plasați pe prima poziție pe lista corespunzătoare a circumscripției la nivelul Uniunii;

14.

solicită mărirea vizibilității partidelor politice, a asociațiilor europene de alegători și a altor entități electorale europene prin campanii media și pe buletinele de vot și toate materialele electorale; stabilește că partidele și asociațiile naționale de alegători ar trebui să indice, dacă este cazul, afilierea lor la partidele politice europene sau la alte entități electorale europene și la candidatul principal corespunzător în timpul campaniei electorale;

15.

constată că o strategie mediatică coordonată la nivel european care să asigure acoperirea și monitorizarea alegerilor ar contribui la consolidarea interesului cetățenilor pentru alegerile europene;

16.

se așteaptă ca liderii partidelor politice și ai grupurilor parlamentare europene să convină asupra unei indicații comune pentru Consiliul European pe baza rezultatului alegerilor europene și asupra unei majorități în Parlamentul nou ales, în ceea ce privește desemnarea unui candidat pentru funcția de președinte al Comisiei; se așteaptă ca Președintele Consiliului European să consulte liderii menționați ai entităților politice și grupurilor parlamentare europene pentru a contribui la procesul de numire; consideră că acest proces al candidaților cap de listă ar putea fi oficializat printr-un acord politic între entitățile politice europene și printr-un acord interinstituțional între Parlament și Consiliul European;

17.

propune să se instituie practica potrivit căreia grupurile parlamentare interesate să încheie un „acord de legislatură” pentru a asigura monitorizarea politică a alegerilor europene și ca modalitate de a obține o majoritate în Parlament înainte de numirea Comisiei;

18.

consideră că introducerea unei circumscripții electorale la nivelul Uniunii, din care urmează să fie aleși douăzeci și opt de membri ai Parlamentului European, fără a afecta numărul de reprezentanți în Parlamentul European aleși în fiecare stat membru, și în care listele sunt conduse de candidatul fiecărei familii politice pentru postul de președinte al Comisiei, oferă o oportunitate de a consolida dimensiunea democratică și transnațională a alegerilor europene; consideră că obiectivul de a crea o circumscripție electorală la nivelul întregii Uniuni este realizabil dacă se asigură egalitatea de gen, precum și echilibrul geografic, garantând că statele membre mai mici nu sunt dezavantajate din punct de vedere competitiv în comparație cu statele membre mai mari; sugerează, în acest sens, introducerea reprezentării geografice obligatorii în listele pentru circumscripția de la nivelul Uniunii și încurajează partidele politice europene, asociațiile europene de alegători și alte entități electorale europene să numească candidați pe listele la nivelul Uniunii care provin din toate statele membre;

19.

subliniază că înființarea unei circumscripții la nivelul Uniunii din care membrii sunt aleși pe baza unor liste transnaționale este compatibilă cu tratatele, în special cu articolul 14 alineatul (2) din TUE; consideră că sprijinul pentru o lege electorală europeană uniformă, cu liste la nivelul Uniunii, precum și un sistem obligatoriu de candidați cap de listă au câștigat un impuls politic;

20.

consideră că listele la nivelul Uniunii reprezintă o pârghie care poate fi utilizată pentru a asigura reprezentativitatea și formarea unor partide politice europene eficiente și a unor asociații de alegători;

21.

sugerează să fie incluse dispoziții comune care să reglementeze cheltuielile legate de campania electorală europeană pentru fiecare entitate admisă în scopul depunerii unei liste de candidați pentru membrii Parlamentului European în circumscripția Uniunii; solicită o coordonare strânsă cu viitoarea revizuire a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 în această privință;

22.

consideră că finanțarea partidelor politice europene și a altor entități electorale europene din bugetul general al Uniunii Europene sau din orice altă sursă poate fi utilizată pentru a finanța campaniile desfășurate de entitățile electorale europene în contextul alegerilor pentru Parlamentul European în circumscripția electorală la nivelul Uniunii la care acestea sau membrii acestora participă; consideră că finanțarea și limitarea cheltuielilor electorale în circumscripțiile naționale trebuie să fie reglementate în fiecare stat membru de dispozițiile naționale;

23.

reamintește că vârsta minimă de eligibilitate pentru a candida în cele 27 de state membre variază între 18 și 25 de ani, iar vârsta minimă de eligibilitate pentru a vota variază între 16 și 18 ani; solicită introducerea unei vârste unice și armonizate pentru dreptul de vot pasiv și, respectiv, pentru dreptul de vot activ în toate statele membre și le recomandă acestora să introducă vârsta de 16 ani ca vârstă minimă de vot, fără a aduce atingere ordinelor constituționale existente care stabilesc o vârstă minimă de vot de 18 sau 17 ani; este de părere că acordarea dreptului de vot la vârsta de 16 ani ar reflecta drepturile și îndatoririle actuale pe care le au deja tinerii europeni în unele state membre;

24.

propune să se introducă posibilitatea înlocuirii temporare a membrilor aflați în concediu de maternitate, de paternitate, pentru creșterea copilului și în concediu medical de lungă durată;

25.

consideră că transparența procesului electoral și accesul la informații fiabile sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea conștiinței politice europene și pentru asigurarea unei prezențe la vot suficient de ridicate pentru a constitui un mandat din partea electoratului; subliniază că cetățenii ar trebui să fie informați cu mult timp înainte, și anume cu 12 săptămâni înainte alegerilor, cu privire la candidații care participă la alegerile respective și la afilierea partidelor politice naționale sau ale asociațiilor electorale la un partid politic european sau la o asociație electorală europeană;

26.

sugerează să se ia măsuri și să se instituie garanții pentru a evita ingerințele străine în procesul electoral;

27.

subliniază că termenele pentru finalizarea listelor electorale înainte de alegerile europene variază foarte mult de la un stat membru la altul; sugerează stabilirea unor liste electorale europene și a unui standard comun pentru stabilirea și finalizarea listelor electorale naționale nu mai târziu de 14 săptămâni înainte de ziua alegerilor, pentru a face informațiile privind alegătorii mai exacte și a facilita schimbul acestora între statele membre, precum și pentru a facilita prevenirea votului dublu, asigurându-se că acest vot dublu, indiferent dacă este rezultatul unei erori administrative sau al unei încălcări ale legislației electorale, face obiectul unor sancțiuni efective, proporționale și disuasive la nivel național, și are ca rezultat măsuri corective din partea statelor membre;

28.

propune înființarea unei autorități electorale europene care să coordoneze informațiile privind alegerile europene, să monitorizeze punerea în aplicare și soluționarea litigiilor cu privire la standardele comune ale legislației electorale europene, să gestioneze listele electorale europene, să anunțe rezultatele electorale și să supravegheze schimbul de informații privind votul cetățenilor Uniunii în afara țării lor de origine; consideră că un astfel de organism ar putea facilita un schimb eficient de informații și, în special, schimbul de bune practici între organismele naționale; sugerează ca o sarcină esențială a Autorității electorale europene să o reprezinte gestionarea registrului listelor electorale pentru circumscripția de la nivelul Uniunii; invită autoritățile bugetare să se asigure că Autoritatea electorală europeană va dispune de resurse suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile;

29.

sugerează că ar trebui definite standarde minime comune pentru a introduce cerințe uniforme pentru întocmirea listelor electorale;

30.

consideră că este esențial să se faciliteze accesul la vot în cadrul alegerilor europene și să se garanteze că toți cei care au drept de vot, inclusiv cetățenii Uniunii care locuiesc în afara țării lor de origine, cei care nu au o reședință permanentă, cei care locuiesc în medii rezidențiale închise, persoanele fără adăpost și deținuții, își pot exercita dreptul respectiv; invită statele membre să asigure accesul la informații și la vot în condiții de egalitate pentru toți cetățenii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, permițând, de exemplu, închirierea de spații adaptate atunci când structurile publice nu sunt adaptate;

31.

invită statele membre să introducă măsuri pentru a maximiza accesibilitatea alegerilor pentru cetățenii cu dizabilități, care să includă, printre altele și după caz, informații referitoare la vot și la înregistrare, la secțiile de votare, la cabinele și la dispozitivele de vot, precum și la buletinele de vot; recomandă să se implementeze modalități adecvate adaptate procedurilor naționale de votare pentru a facilita votul cetățenilor cu dizabilități, cum ar fi posibilitatea de a alege secțiile de votare, secții de votare închise situate în locuri-cheie și utilizarea tehnologiilor, a formatelor și a tehnicilor de asistență precum Braille, tipărire cu caractere de mari dimensiuni, informații audio, șabloane tactile, informații ușor de citit și comunicare în limbajul semnelor; invită statele membre să permită, la cererea persoanelor cu dizabilități, ca acestea să fie asistate în procesul de votare de o persoană aleasă de ele, dacă acest lucru este necesar;

32.

invită statele membre să introducă cerințe comune pentru a acorda tuturor cetățenilor Uniunii care trăiesc și lucrează într-o țară terță dreptul de a vota la alegerile pentru Parlamentul European;

33.

consideră că este necesară introducerea votului prin corespondență pentru alegătorii care nu pot merge la secțiile de votare în ziua alegerilor și că acest lucru ar putea face ca desfășurarea alegerilor europene să fie mai eficientă și mai atrăgătoare pentru alegători în circumstanțe specifice sau excepționale; invită statele membre să ia în considerare posibila introducere a unor instrumente complementare de consolidare, cum ar fi votul fizic anticipat și votul prin procură, precum și votul electronic și online, în conformitate cu propriile tradiții naționale, ținând seama de recomandările Consiliului Europei în aceste domenii și cu garanții adecvate pentru a asigura fiabilitatea, integritatea, secretul votului, accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, transparența în proiectarea și implementarea sistemelor electronice și de internet, posibilitatea de a renumăra manual sau electronic voturile fără a compromite secretul votului și protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii;

34.

consideră că stabilirea unei zile de vot europene comune ar crea alegeri paneuropene mai coerente și, prin urmare, sugerează stabilirea datei de 9 mai ca zi a alegerilor europene, indiferent de ziua săptămânii în care cade aceasta, cu posibilitatea ca această zi să devină o sărbătoare legală; consideră că este important ca primele estimări oficiale ale rezultatelor electorale să fie anunțate simultan în toate statele membre, în ziua alegerilor, la ora 21.00 CET;

35.

consideră că este important să se asigure că, în urma fiecărei alegeri, se întocmește un raport de punere în aplicare cu scopul de a evalua funcționarea alegerilor europene, precum și de a sugera îmbunătățiri, dacă este necesar;

36.

sugerează reformarea tratatelor pentru a face compatibilă funcția de membru al Comisiei Europene și mandatul de membru al Parlamentului European în perioada dintre constituirea Parlamentului și alegerea Comisiei;

37.

solicită o reformă a tratatelor și, în special, a articolului 223 din TFUE privind dispozițiile necesare pentru alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, pentru a trece de la cerința de unanimitate în Consiliu și ratificări naționale la procesul decizional cu majoritate calificată în cadrul Consiliului;

38.

adoptă propunerea anexată și o transmite Consiliului;

39.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție legislativă și propunerea anexată Consiliului European, Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 283, 21.10.2002, p. 1.

(2) JO L 178, 16.7.2018, p. 1.

(3) JO L 329, 30.12.1993, p. 34.

(4) JO C 292, 21.9.1998, p. 66.

(5) JO C 419, 16.12.2015, p. 185.

(6) JO C 75, 26.2.2016, p. 109.

(7) JO C 366, 27.10.2017, p. 7.

(8) JO C 36, 29.1.2016, p. 56.

(9) JO C 463, 21.12.2018, p. 83.

(10) JO C 425, 20.10.2021, p. 98.

(11) JO L 317, 4.11.2014, p. 1.

(12) https://www.eesc.europa.eu/en/our-work/opinions-information-reports/information-reports/real-right-persons-disabilities-vote-european-parliament-elections-information-report.

(13) https://www.eesc.europa.eu/en/our-work/opinions-information-reports/opinions/need-guarantee-real-rights-persons-disabilities-vote-european-parliament-elections-additional-opinion.

(14) Pe baza datelor de la Intergrupul pentru minorități tradiționale, comunități naționale și limbi al Parlamentului European.

(15) Compilație a unor avize și rapoarte ale Comisiei de la Veneția referitoare la sistemele electorale și minoritățile naționale CDL-PI(2019)004, în special Raportul său privind legislația electorală și minoritățile naționale CDL-INF (2000).

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, de abrogare a Deciziei 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului și a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct anexat la decizia respectivă

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 223 alineatul (1),

având în vedere propunerea Parlamentului European,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere aprobarea Parlamentului European,

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)

Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct (1) (denumit în continuare „Actul electoral”), anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom (2) a Consiliului, a intrat în vigoare la 1 iulie 1978 și a fost modificat ulterior prin Decizia 2002/772/CE, Euratom și prin Decizia (UE, Euratom) (3) 2018/994 a Consiliului (4).

(2)

Potrivit articolului 223 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), dispozițiile necesare pentru alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct sunt stabilite de Consiliu, hotărând în unanimitate, în conformitate cu o procedură legislativă specială și după ce obține aprobarea Parlamentului European, pe baza unei propuneri din partea Parlamentului European.

(3)	Articolul 8 din TFUE stabilește principiul integrării perspectivei de gen, în temeiul căruia, în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea de gen.

(4)

Tratatul de la Lisabona nu numai i-a conferit Parlamentului European dreptul de inițiativă privind dispozițiile ce reglementează alegerea membrilor săi, ci a modificat, de asemenea, natura mandatului membrilor Parlamentului European, transformându-i în reprezentanți direcți ai cetățenilor Uniunii. Acestea reprezintă modificări fundamentale care ar trebui să fie reflectate într-o lege electorală modernizată a Uniunii, prin introducerea unor noi elemente care să aibă ca scop îmbunătățirea legitimității democratice și să reflecte cu mai multă precizie anvergura rolului și competențelor Parlamentului European.

(5)

În pofida dispozițiilor Actului electoral, alegerile pentru Parlamentul European sunt în mare măsură organizate în conformitate cu normele naționale, care diferă considerabil de la un stat membru la altul, ceea ce duce la o serie de sisteme electorale diferite. Alegerile pentru Parlamentul European au loc în zile diferite, iar alegătorii votează pentru partide naționale cu candidați naționali, pe baza unor programe naționale. Apropierea acestor sisteme electorale diferite prin adoptarea unei legislații electorale europene mai unitare, bazate pe principii și norme comune clare, ar asigura egalitatea tuturor cetățenilor Uniunii și ar consolida sfera publică europeană.

(6)	Pragurile electorale fac parte din sistemul politic în multe state membre și contribuie la dezvoltarea unei dinamici stabile a guvernului și a opoziției în cadrul parlamentelor. Pentru a garanta concurența politică loială, aceste praguri nu ar trebui să depășească 5 %.

(7)

Pragurile electorale nu ar trebui să afecteze șansele minorităților naționale și lingvistice recunoscute de a participa la viața politică a Uniunii și de a fi reprezentate în Parlamentul European. Minoritățile naționale sau lingvistice recunoscute ar trebui să beneficieze de derogări de la orice praguri prevăzute la nivel național. Derogările de la pragurile naționale ar trebui să se aplice, de asemenea, partidelor politice sau asociațiilor de alegători care candidează la alegerile europene într-un sfert din statele membre care includ în buletinele lor de vot numele și logourile entităților europene la care sunt afiliați.

(8)

Conform articolului 17 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) candidatul pentru funcția de președinte al Comisiei este propus de Consiliul European, ținând seama de alegerile europene, și este ales ulterior de către Parlamentul European. Pentru ca acest drept să poată fi exprimat în mod corespunzător, sfera publică europeană ar trebui dezvoltată astfel încât toți alegătorii europeni să aibă posibilitatea de a-și indica candidatul preferat pentru funcția de președinte al Comisiei. Pentru ca acest lucru să se întâmple, candidații principali desemnați de partidele politice europene, de asociațiile europene de alegători sau de alte entități electorale europene trebuie să fie capabili să susțină un program electoral comun în toate statele membre. În vederea obținerii unei majorități în Parlament înainte de numirea Comisiei, grupurile parlamentare interesate ar trebui să stabilească o practică de încheiere a unor „acorduri legislative” care să asigure monitorizarea politică a alegerilor europene. Printr-un proces care ar trebui oficializat pe baza unui acord politic între entitățile politice europene, candidatul cap de listă a cărui entitate politică europeană a primit în total cel mai mare număr de locuri ar trebui să aibă mai întâi sarcina de a forma o majoritate de coaliție în Parlamentul nou ales în ceea ce privește numirea unui candidat la funcția de președinte al Comisiei. În cazul în care nu se poate ajunge la o majoritate la nivel de coaliție, sarcina ar trebui să îi fie atribuită următorului candidat cap de listă. Pentru a contribui la procesul de numire, președintele Consiliului European ar trebui să consulte liderii menționați ai entităților politice europene și ai grupurilor parlamentare europene. Procesul candidaților cap de listă ar putea fi oficializat printr-un acord politic între entitățile politice europene și printr-un acord interinstituțional între Parlament și Consiliul European.

(9)

Pe lângă circumscripțiile naționale, ar trebui creată o circumscripție la nivelul Uniunii, în care listele să fie conduse de candidatul fiecărei familii politice pentru funcția de președinte al Comisiei, pentru a consolida dimensiunea democratică și paneuropeană a alegerilor europene. Circumscripția respectivă la nivelul Uniunii ar trebui să facă obiectul unor norme detaliate și clare care să garanteze că lista candidaților respectă principiul egalității de gen, al proporționalității geografice și al reprezentativității și, în special, că interesele statelor membre mici și mijlocii sunt pe deplin luate în considerare.

(10)

Partidele politice europene, asociațiile europene de alegători și alte entități electorale europene au un rol cheie în promovarea unei dezbateri politice cu adevărat europene. Conform articolului 10 alineatul (4) din TUE, „[p]artidele politice la nivel european contribuie la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii”. Partidele politice europene, asociațiile europene de alegători și alte entități electorale europene ar trebui, prin urmare, să joace un rol mai important în procesul electoral european. Prin urmare, ar trebui să li se ofere posibilitatea de a participa pe deplin la campaniile electorale europene și de a depune liste la nivelul Uniunii, astfel încât acestea să devină cunoscute și mai vizibile pentru alegători, atât pe buletinele de vot, cât și în materialele și publicațiile de campanie.

(11)

Condițiile de selecție a candidaților și de depunere a candidaturilor ar trebui să fie rezonabile, echitabile, democratice, proporționale și ar trebui să respecte principiile stabilite de Codul de bună conduită electorală al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția). În plus, în Planul de acțiune pentru democrația europeană (5), Comisia s-a angajat să promoveze accesul la participarea democratică, ceea ce presupune că participarea democratică trebuie să fie incluzivă și să asigure egalitatea între persoane, iar procesele politice și cele decizionale trebuie să asigure echilibrul de gen. În strategia sa privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025 (6), Comisia a afirmat că „pentru democrația reprezentativă de la toate nivelurile – european, național, regional și local, este esențial să se asigure egalitatea de șanse în ceea ce privește participarea”. Egalitatea de gen, precum și procedurile democratice și transparente și deciziile în cunoștință de cauză pentru selectarea candidaților la alegerile pentru Parlamentul European, inclusiv a candidatului cap de listă, sunt elemente-cheie pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru toate entitățile electorale europene și a consolida reprezentativitatea și democrația. Din motive de egalitate, principiile respective ar trebui să se aplice tuturor listelor de candidați la alegerile pentru Parlamentul European atât în circumscripțiile naționale, cât și în circumscripția de la nivelul Uniunii.

(12)

Transparența procesului electoral și accesul la informații fiabile și actuale cu privire la alegători și la candidați sunt importante pentru asigurarea fiabilității procesului electoral, pentru creșterea conștiinței politice europene și pentru asigurarea unei prezențe electorale masive. Este important să se faciliteze schimbul de informații între statele membre cu privire la alegători, pentru a se evita votul dublu. În plus, cetățenii Uniunii ar trebui să fie informați cu mult timp înainte de alegeri cu privire la candidații care participă la alegerile în Parlamentul European și, atunci când este cazul, cu privire la afilierea partidelor politice naționale la un partid politic european. Prin urmare, ar trebui să se stabilească o listă electorală europeană și termene obligatorii pentru întocmirea listei electorale la nivel european și național și a listelor de candidați.

(13)

O Autoritate electorală europeană care exercită un mandat independent și este compusă din membri cu expertiza și experiența necesare este esențială pentru gestionarea circumscripției de la nivelul Uniunii. Principalele sarcini ale Autorității electorale europene ar trebui să includă monitorizarea punerii în aplicare a prezentului regulament și soluționarea litigiilor în ceea ce privește standardele comune ale legislației electorale europene; întocmirea listei electorale europene; anunțarea rezultatelor electorale; și asigurarea unui schimb eficient de informații și de bune practici între organismele naționale.

(14)	Pentru a se asigura că entitățile electorale europene dispun de fonduri suficiente pentru a-și face cunoscute mesajele și programele politice de către cetățenii Uniunii, campania electorală din circumscripția de la nivelul Uniunii ar trebui să beneficieze de o finanțare adecvată.

(15)

Pentru a încuraja participarea alegătorilor la alegerile în Parlamentul European, statele membre ar trebui să prevadă posibilitatea votului prin corespondență și ar putea autoriza, de asemenea, votul anticipat în persoană și votul prin procură. Având în vedere recomandările Consiliului în acest sens și pentru a profita pe deplin de posibilitățile oferite de evoluțiile tehnologice, statele membre ar putea permite, de asemenea, votul electronic și votul prin internet, asigurând, în același timp, accesibilitatea sistemelor electronice și pe internet, fiabilitatea rezultatului prin posibilitatea renumărării, secretul votului, protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii, precum și transparența deplină în proiectarea și în implementarea sistemelor electronice și pe internet, precum și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități și pentru toți cetățenii.

(16)

Cetățenii Uniunii au dreptul de a participa la viața democratică a acesteia, în special prin vot sau prin participarea în calitate de candidați la alegerile pentru Parlamentul European. Dreptul de a alege și de a candida și accesul la informații și la vot ar trebui, de asemenea, asigurate, în condiții de egalitate, pentru toți cetățenii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a le permite tuturor cetățenilor Uniunii să își exercite dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European, inclusiv celor care își au reședința sau lucrează în țări din afara Uniunii, care nu au rezidență permanentă, care se confruntă cu lipsa de adăpost, care execută o pedeapsă cu închisoarea în Uniune sau care locuiesc în spații rezidențiale închise, cum ar fi spitale, instituții psihiatrice și alte unități de asistență medicală, centre de pensionare și de îngrijire pentru persoanele în vârstă sau centre rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități. În special, statele membre ar trebui să introducă măsuri adecvate prin care persoanele care locuiesc în spații rezidențiale închise să își poată exercita dreptul de vot. Atunci când se asigură accesul la informații, materiale și facilități de votare, ar trebui să se țină seama de nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilități.

(17)

Vârsta minimă pentru exercitarea dreptului de vot și a dreptului de a candida variază de la 16 la 18 ani în cele 27 de state membre. Ar trebui introdusă vârsta de 16 ani ca vârstă unică armonizată pentru a putea vota și a fi ales, pentru a asigura egalitatea și pentru a evita discriminarea în ceea ce privește accesul la aceste drepturi civile și politice fundamentale. Fără a aduce atingere dispozițiilor constituționale în vigoare care stabilesc vârsta minimă de vot la 18 sau 17 de ani, vârsta minimă de vot ar trebui stabilită la 16 ani. Vârsta minimă pentru a candida la alegeri ar trebui stabilită la 18 ani. Toate persoanele cu dizabilități, indiferent de capacitatea lor juridică, ar trebui să beneficieze de drepturi politice în condiții de egalitate cu celelalte persoane.

(18)

Termenul pentru depunerea listelor de candidați pentru alegerile în Parlamentul European și pentru stabilirea listelor electorale înainte de alegerile europene variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Pentru ca în întreaga Uniune candidații și alegătorii să dispună de același timp de campanie sau de reflecție și pentru a facilita schimbul de informații între statele membre cu privire la alegători, termenele limită pentru depunerea listelor de candidați și pentru stabilirea listelor electorale ar trebui să fie aceleași în întreaga Uniune.

(19)

Pentru a garanta că partidele politice europene, asociațiile europene de alegători și alte entități electorale europene sunt suficient de vizibile, sunt necesare norme clare și transparente privind campaniile și materialele electorale oficiale. Astfel de măsuri ar trebui să le permită partidelor politice europene, asociațiilor europene de alegători și altor entități electorale europene să utilizeze orice formă de comunicare publică și de materiale de campanie electorală. Aceste norme ar trebui să le permită partidelor politice europene, asociațiilor europene de alegători și altor entități electorale europene să își indice afilierile în orice formă de comunicare publică, materiale de campanie electorală și materiale electorale oficiale, cum ar fi buletinele de vot. Statele membre ar trebui să se asigure că partidele politice europene, asociațiile europene de alegători și alte entități electorale europene beneficiază de un tratament și de șanse egale în ceea ce privește campania electorală corespunzătoare circumscripției de la nivelul Uniunii.

(20)

Actul electoral din 1976 a stabilit o perioadă electorală comună, acordând statelor membre competența de a stabili data exactă și orarul alegerilor în perioada respectivă. Pentru ca alegerile să fie cu adevărat paneuropene, este necesară o zi comună pentru alegerile europene. Alegerile pentru Parlamentul European ar trebui să aibă loc la 9 mai, Ziua Europei, care marchează aniversarea Declarației Schuman din 9 mai 1950. Rezultatele alegerilor ar trebui declarate de către Autoritatea electorală europeană și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(21)

În cazul în care un membru al Parlamentului European ales din circumscripțiile naționale demisionează, decedează sau îi este retras mandatul, postul vacant rezultat ar trebui ocupat în conformitate cu legislația națională. Locurile vacante de membri ai Parlamentului European aleși din circumscripția de la nivelul Uniunii ar trebui ocupate de următorul candidat de pe lista relevantă. De asemenea, ar trebui să fie posibile înlocuiri temporare în caz de concediu de maternitate, de paternitate, de creștere a copilului și de boală gravă a membrilor Parlamentului European.

(22)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește cerințele tehnice, inclusiv formatul și datele care trebuie furnizate, pentru stabilirea listei electorale europene. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(23)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume de a stabili dispozițiile necesare pentru alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, în conformitate cu o procedură electorală uniformă în ceea ce privește circumscripția de la nivelul Uniunii și cu o serie de principii comune tuturor statelor membre, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește dispozițiile necesare pentru alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, în conformitate cu o procedură electorală uniformă în ceea ce privește circumscripția de la nivelul Uniunii menționată la articolul 15 și cu o serie de principii comune tuturor statelor membre.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

(1)

„partid politic” înseamnă o asociație de cetățeni care urmărește obiective politice și care fie este recunoscută de ordinea juridică a cel puțin unui stat membru, fie este stabilită în conformitate cu aceasta, în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (8), inclusiv cele care intenționează să formeze o coaliție europeană de partide politice naționale și/sau de asociații naționale de alegători sau să se alăture unei astfel de coaliții, pentru a prezenta o listă de candidați pentru circumscripția de la nivelul Uniunii și pentru a face campanie în această circumscripție;

(2)

„asociație de alegători” înseamnă o asociație de cetățeni care urmărește obiective politice și care nu este înființată ca partid politic, ci este înregistrată ca o asociație de cetățeni în conformitate cu dispozițiile naționale aplicabile, inclusiv asociațiile care intenționează să formeze o coaliție europeană de partide politice naționale și/sau de asociații naționale de alegători sau să i se alăture unei astfel de coaliții pentru a prezenta o listă de candidați pentru circumscripția de la nivelul Uniunii și pentru a face campanie în această circumscripție;

(3)

„coaliție europeană a partidelor politice naționale și/sau a asociațiilor naționale de alegători” înseamnă o alianță electorală constituită din partide politice naționale și/sau asociații naționale de alegători, care sunt înregistrate în cel puțin un sfert din statele membre, rotunjit, după caz, la cel mai apropiat număr întreg, care prezintă o listă de candidați pentru circumscripția de la nivelul Uniunii și face campanie în această circumscripție;

(4)

„partid politic european” înseamnă o alianță politică de partide politice naționale care urmărește obiective politice și este înregistrată la Autoritatea pentru partidele și fundațiile politice europene în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 în scopul prezentării unei liste de candidați pentru circumscripția de la nivelul Uniunii și al desfășurării unei campanii în această circumscripție;

(5)

„asociație europeană de alegători” înseamnă o asociație transnațională de cetățeni înregistrată în cel puțin un sfert din statele membre, care reprezintă cel puțin 0,02 % din populația cu drept de vot din statele membre respective și care urmărește obiective politice, dar nu este instituită ca partid politic european, și este recunoscută în scopul prezentării unei liste de candidați pentru circumscripția de la nivelul Uniunii și al desfășurării unei campanii în această circumscripție;

(6)

„coaliție electorală europeană” înseamnă o alianță electorală formată din două sau mai multe partide politice europene și/sau asociații europene de alegători, care elaborează o listă de candidați pentru circumscripția de la nivelul Uniunii și face campanie în această circumscripție, căreia i se pot alătura partide politice naționale și/sau asociații naționale de alegători, cu condiția să nu fie afiliate la un partid politic european;

(7)	„alianță politică” înseamnă o cooperare structurată între partidele politice și/sau cetățeni în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

(8)	„entitate electorală europeană” înseamnă o coaliție europeană de partide politice naționale și/sau asociații naționale de alegători, un partid politic european, o asociație europeană de alegători, o coaliție electorală europeană sau o alianță politică;

(9)	„listă de candidați de la nivelul Uniunii” înseamnă lista candidaților prezentată în circumscripția de la nivelul Uniunii de o entitate electorală europeană.

Articolul 3

Dispozițiile de drept intern

Procedura electorală pentru alegerea membrilor Parlamentului European este reglementată de prezentul regulament. Aspectele care nu sunt acoperite de prezentul regulament sunt reglementate în fiecare stat membru de dispozițiile de drept intern.

Aceste dispoziții de drept intern nu afectează caracterul proporțional al sistemului de vot.

În orice caz, acestea asigură respectarea standardelor democratice, conducând la cerințe democratice și proporționale pentru înregistrarea unui partid politic sau a unei asociații de alegători și pentru prezentarea unei liste de candidați pentru circumscripțiile naționale și circumscripția de la nivelul Uniunii.

Articolul 4

Dreptul de vot

1. Toți cetățenii Uniunii cu vârsta de minim 16 ani, inclusiv persoanele cu dizabilități, indiferent de capacitatea lor juridică, au dreptul de a vota la alegerile pentru Parlamentul European, fără a aduce atingere ordinii constituționale în vigoare care stabilește vârsta minimă de vot la 18 sau 17 de ani.

2. Niciun cetățean al Uniunii nu poate vota mai mult de o singură dată în fiecare scrutin pentru alegerea membrilor Parlamentului European în circumscripțiile naționale sau în circumscripția de la nivelul Uniunii.

3. Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că votul dublu în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European face obiectul unor sancțiuni efective, proporționale și cu efect de descurajare.

Articolul 5

Dreptul de a candida

1. Toți cetățenii Uniunii Europene cu vârsta de minim 18 ani au dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul European, fie în circumscripția națională, fie în cea de la nivelul Uniunii, sau în amândouă.

2. Niciun cetățean al Uniunii care are dreptul de a candida nu poate candida în mai mult de o circumscripție națională și nu poate figura pe mai mult de o listă pentru o circumscripție națională sau pe mai mult de o listă la nivelul Uniunii la oricare dintre alegerile pentru Parlamentul European.

Articolul 6

Exercitarea dreptului de vot

1. Statele membre se asigură că toți cetățenii Uniunii, inclusiv cei care locuiesc sau lucrează într-o țară terță, cei fără rezidență permanentă, cei care locuiesc în spații rezidențiale închise, cei fără adăpost sau cei care execută o pedeapsă cu închisoarea în Uniune, își pot exercita dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European.

2. În ceea ce privește cetățenii care execută o pedeapsă cu închisoarea în Uniune, alineatul (1) nu aduce atingere dreptului intern sau hotărârilor judecătorești pronunțate în conformitate cu dreptul intern.

Articolul 7

Accesibilitatea

1. Statele membre se asigură că toți cetățenii, inclusiv persoanele cu dizabilități, au acces egal la materialele relevante, la facilitățile de votare și la secțiile de votare.

2. Pe baza sistemelor lor naționale de vot, statele membre pun în aplicare măsuri adecvate care vizează facilitarea exercitării dreptului de vot de către persoanele cu dizabilități în mod independent și în secret.

3. Statele membre se asigură că persoanele cu dizabilități pot fi asistate, la cererea lor, pentru a vota, de către o persoană la alegerea lor.

Articolul 8

Votul prin corespondență

1. Statele membre prevăd votul prin corespondență la alegerile pentru Parlamentul European, inclusiv pentru cetățenii care locuiesc într-o țară terță, și adoptă măsuri care să asigure accesibilitatea votului prin corespondență, în special pentru persoanele cu dizabilități. Statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura fiabilitatea și confidențialitatea votului, precum și protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii.

2. Statele membre pot oferi posibilități suplimentare de vot prin vot fizic anticipat, vot prin procură și vot prin sisteme electronice și prin internet.

În cazul votului electronic, al votului prin internet și al votului prin procură, statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura fiabilitatea, integritatea, secretul votului, transparența în proiectarea și implementarea sistemelor electronice și de internet, posibilitatea de a renumăra manual sau electronic voturile fără a compromite secretul votului și protecția datelor cu caracter personal, conform dreptului aplicabil al Uniunii.

Articolul 9

Stabilirea listelor electorale naționale și a listei electorale europene

1. Pentru a detecta și evita votul dublu la alegerile pentru Parlamentul European, termenul pentru întocmirea listelor electorale în fiecare stat membru este de cel puțin paisprezece săptămâni înainte de ziua alegerilor, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (1). Erorile de pe listele electorale pot fi corectate până în ziua alegerilor.

2. În scopul stabilirii listei electorale europene, autoritățile naționale competente furnizează Autorității electorale europene toate datele necesare în conformitate cu articolul 18. Criteriile care trebuie înregistrate în lista electorală națională sunt reglementate de dispozițiile de drept intern.

3. Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a cerințelor tehnice, inclusiv a formatului și a datelor care trebuie furnizate pentru stabilirea listei electorale europene pentru punerea în aplicare a alineatului (2) de la prezentul articol. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 29.

Articolul 10

Principiile selecției candidaților

1. Atunci când își selectează candidații pentru alegerile pentru Parlamentul European, toate partidele politice, asociațiile de alegători, alianțele electorale și entitățile electorale europene care participă la alegerile pentru Parlamentul European respectă procedurile democratice, transparența și egalitatea de gen, prin măsuri menite să asigure că toate persoanele eligibile au șanse egale de a fi alese, precum și o componență a Parlamentului European care reflectă diversitatea Uniunii Europene. Egalitatea de gen se realizează în funcție de sistemele electorale ale statelor membre și, în orice caz, în circumscripția de la nivelul Uniunii prin utilizarea cotelor sau a „listelor-fermoar”, fără a aduce atingere drepturilor persoanelor non-binare.

2. Un membru al unui partid politic, al unei asociații de alegători sau al unei entități electorale europene poate transmite autorității naționale competente sau Autorității electorale europene o plângere motivată privind nerespectarea procedurilor democratice, a transparenței și a criteriilor privind egalitatea de gen prevăzute în prezentul articol.

Articolul 11

Prezentarea listelor de candidați

1. Termenul pentru prezentarea listelor de candidați pentru alegerile în Parlamentul European este de douăsprezece săptămâni înainte de ziua alegerilor menționată la articolul 19 alineatul (1).

2. Cu cel puțin 12 săptămâni înainte de ziua alegerilor, entitățile electorale europene transmit Autorității electorale europene un document care stabilește faptul că toți candidații sunt de acord cu includerea lor pe lista de la nivelul Uniunii. Acest document cuprinde numele complete ale candidaților, precum și numărul cărții lor de identitate sau al pașaportului. Documentul este semnat de candidați și indică data și locul semnării.

Articolul 12

Sistemul electoral

1. Alegerile au loc prin vot universal direct și sunt egale, libere și secrete. Fiecare alegător dispune de două voturi, unul pentru a alege membrii Parlamentului European în circumscripțiile naționale și unul pentru a alege membrii Parlamentului European în circumscripția de la nivelul Uniunii.

2. Membrii Parlamentului European sunt aleși ca reprezentanți ai cetățenilor Uniunii pe baza reprezentării proporționale, în circumscripțiile naționale și în circumscripția de la nivelul Uniunii.

3. În circumscripțiile naționale, membrii Parlamentului European sunt aleși pe baza oricărui sistem național de reprezentare proporțională folosit în mod obișnuit de statul membru în cauză.

4. În circumscripția de la nivelul Uniunii, membrii Parlamentului European sunt aleși prin intermediul sistemului de liste închise.

Articolul 13

Pragul electoral

1. Statele membre pot stabili un prag minim pentru repartizarea locurilor. La nivel național, respectivul prag nu depășește 5 % din voturile valabil exprimate.

2. Pentru circumscripțiile naționale care cuprind mai mult de 60 de locuri, se stabilește un prag care nu poate fi mai mic de 3,5 % din voturile valabil exprimate în circumscripția respectivă.

3. Pragurile menționate la alineatele (1) și (2) nu aduc atingere derogărilor prevăzute în dreptul intern pentru partidele politice sau asociațiile de alegători care reprezintă minorități naționale sau lingvistice recunoscute.

4. Se acordă o derogare de la pragurile naționale stabilite la alineatul (2) pentru partidele politice sau asociațiile de alegători care sunt înregistrate într-un sfert din statele membre și obțin cel puțin un milion de voturi în întreaga Uniune și care includ în buletinul lor național de vot numele unic și logoul entității electorale europene la care sunt afiliați, adaptate, dacă este cazul, la limbile statelor membre în cauză.

5. Nu se stabilește un prag minim pentru atribuirea locurilor în circumscripția de la nivelul Uniunii menționată la articolul 15.

Articolul 14

Circumscripțiile naționale

În conformitate cu situația sa internă specifică și fără a aduce atingere articolului 15, fiecare stat membru poate stabili circumscripții unice pentru alegerile în Parlamentul European sau poate împărți teritoriul său electoral într-un mod diferit, fără ca acest lucru să afecteze caracterul proporțional al sistemului de vot în general.

Statele membre pot forma circumscripții uninominale care reprezintă minorități lingvistice sau etnice, resortisanți de peste mări, regiuni ultraperiferice sau teritorii de peste mări, în conformitate cu reglementările naționale, fără a afecta caracterul proporțional al sistemului de vot.

Articolul 15

Circumscripția de la nivelul Uniunii

1. Se creează o circumscripție formată din întregul teritoriu al Uniunii Europene, din care sunt aleși 28 de membri ai Parlamentului European la primele alegeri ale membrilor Parlamentului European după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Pentru alegerile ulterioare ale membrilor Parlamentului European, dimensiunea circumscripției de la nivelul Uniunii este stabilită prin Decizia Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European.

2. Alegerile desfășurate în circumscripția de la nivelul Uniunii nu aduc atingere numărului de membri ai Parlamentului European aleși în fiecare stat membru.

3. Toate entitățile electorale europene în conformitate cu articolul 2 pot prezenta Autorității electorale europene liste de candidați la nivelul Uniunii.

4. Nicio entitate electorală europeană nu poate depune mai mult de o listă de candidați la nivelul Uniunii. Partidele naționale și asociațiile naționale de alegători pot susține doar o singură listă de candidați la nivelul Uniunii.

5. Pe buletinele de vot care cuprind listele de candidați de la nivelul Uniunii figurează numele și logoul entității electorale europene respective.

6. În scopul elaborării listei de candidați de la nivelul Uniunii, în cazul candidaților care locuiesc într-o țară terță, domiciliul candidatului este ultimul său domiciliu înaintea părăsirii Uniunii Europene. Pentru candidații care s-au născut și locuiesc într-o țară terță, domiciliul în scopul întocmirii listei de candidați de la nivelul Uniunii corespunde statului membru al cărui resortisant este candidatul.

7. Listele de candidați de la nivelul Uniunii conțin un număr de candidați egal cu numărul de mandate prevăzut la alineatul (1).

8. Listele de candidați de la nivelul Uniunii sunt întocmite de entitățile electorale europene în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1).

9. Pentru a asigura echilibrul geografic, listele de candidați de la nivelul Uniunii sunt împărțite în secțiuni de trei poziții. Fiecare dintre aceste trei poziții trebuie completată cu un candidat provenind din fiecare dintre cele trei grupuri de state membre, astfel cum sunt definite în anexa I și exemplificate în anexa II.

10. Ordinea candidaților cu domiciliul în oricare dintre statele membre în fiecare dintre cele trei grupuri de state membre incluse în anexa I variază în fiecare secțiune de trei poziții din listă până la poziția din listă care corespunde numărului ce rezultă din împărțirea numărului total de locuri la doi, fiind rotunjit în sus, dacă este necesar, la cel mai apropiat număr întreg.

11. Populația totală a statelor membre se calculează de către Comisie (Eurostat) pe baza celor mai recente date furnizate de către statele membre, în conformitate cu metoda instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

12. Repartizarea locurilor listelor de candidați de la nivelul Uniunii pe baza rezultatelor agregate în circumscripția de la nivelul Uniunii se efectuează în conformitate cu sistemul D’Hondt, după cum urmează:

(a)	numărul de voturi obținute de candidați este ordonat de la cel mai mare la cel mai mic, într-o coloană;

(b)

numărul de voturi obținute de fiecare candidatură se împarte la 1,2,3 etc., până la un număr egal cu numărul de locuri ce corespunde circumscripției, formând un tabel similar cu cel din anexa III. Locurile sunt atribuite candidaților care obțin cele mai mari ponderi din tabel, în ordine descrescătoare;

(c)

atunci când două locuri ce corespund unor candidaturi diferite coincid în lista coeficienților, locul va fi alocat listei cu cel mai mare număr total de voturi obținute. În cazul în care există doi candidați cu același număr de voturi, prima dată se recurge la tragerea la sorți, iar dățile următoare se aplică principiul alternării.

13. Organismele publice de radiodifuziune europene și naționale acordă circumscripției de la nivelul Uniunii un timp de emisie proporțional cu rezultatele alegerilor precedente, asigurând un timp minim de emisie pentru fiecare listă de la nivelul Uniunii.

Articolul 16

Finanțarea campaniilor electorale ale entităților electorale europene

Dispozițiile capitolelor IV și V din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 se aplică mutatis mutandis finanțării campaniilor electorale ale entităților electorale europene.

Articolul 17

Dispoziții comune privind campaniile electorale

1. Campania electorală nu poate începe decât cu opt săptămâni înainte de ziua alegerilor.

2. Campania electorală constă în solicitarea votului alegătorilor la alegeri pentru Parlamentul European prin intermediul unor materiale tipărite sau digitale și al altor formate de comunicare publică, publicitate în mass-media și evenimente publice. Materialele de campanie electorală includ un logo și o trimitere la manifestul sau la programul entității electorale europene la care este afiliat partidul național.

3. Materialele de campanie electorală trebuie să fie accesibile persoanelor cu dizabilități.

4. În circumscripțiile naționale, buletinele de vot utilizate la alegerile pentru Parlamentul European sunt uniforme, asigură o vizibilitate egală a numelor, acronimelor, simbolurilor și logourilor, dacă există, ale partidelor politice naționale și/sau ale asociațiilor naționale de alegători, precum și ale entităților electorale europene atunci când sunt afiliate la oricare dintre acestea, și includ lista numelor candidaților și, dacă este cazul, a supleanților, în ordinea în care aceștia apar pe listele de candidați relevante.

5. Normele referitoare la trimiterea prin poștă a materialelor electorale către votanții la alegerile pentru Parlamentul European sunt aceleași ca cele aplicate pentru alegerile naționale, regionale sau locale din statul membru în cauză.

6. Statele membre se asigură că entitățile electorale europene se bucură de același tratament și de aceleași șanse ca și partidele politice naționale și asociațiile naționale de alegători în ceea ce privește campania electorală legată de circumscripția de la nivelul Uniunii.

7. Statele membre pun în aplicare o perioadă de rezervă electorală europeană de 48 de ore înainte de ziua alegerilor, în cursul căreia nu este permis să li se solicite alegătorilor informații cu privire la intențiile lor de vot.

Articolul 18

Autorități de contact

1. Fiecare stat membru desemnează o autoritate de contact responsabilă în relația cu omologii săi din celelalte state membre și cu Autoritatea electorală europeană instituită în conformitate cu articolul 28 cu schimbul de date privind alegătorii care sunt necesare pentru întocmirea listei electorale europene, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2), precum și de date privind candidații.

2. În conformitate cu legislația Uniunii aplicabilă privind protecția datelor cu caracter personal, autoritatea de contact menționată la alineatul (1) începe să transmită omologilor respectivi și Autorității electorale europene, cu cel puțin șase săptămâni înainte de ziua alegerilor, datele menționate la articolele 9 și 10 din Directiva 93/109/CE a Consiliului (10) privind cetățenii Uniunii care au fost înscriși pe listele electorale naționale și pe lista electorală europeană sau care candidează într-un stat membru și nu sunt resortisanți ai acestuia.

Articolul 19

Data alegerilor

1. Alegerile pentru Parlamentul European au loc la data de 9 mai a ultimului an al unei legislaturi, în conformitate cu articolul 20 (denumită în continuare „Ziua alegerilor”).

2. În timpul orelor de deschidere a secțiilor de votare și începând cu o jumătate de oră înainte de deschiderea secțiilor de votare, orice activitate politică la secțiile de votare sau în proximitatea acestora este interzisă, fără a aduce atingere oricărei activități organizate pentru sărbătorirea Zilei Europei în statele membre.

3. Alegerile se încheie în toate statele membre la ora 21.00, ora locală din ziua alegerilor. Pentru a ține seama de diferența de fus orar, alegerile pentru Parlamentul European pot avea loc la data de 8 mai a ultimului an al unei legislaturi parlamentare în țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii.

4. Statele membre nu fac publice rezultatele numărării voturilor în mod oficial sau provizoriu decât după încheierea scrutinului, în conformitate cu alineatul (3), în statul membru ai cărui alegători au votat ultimii.

5. Statele membre pot declara ziua alegerilor drept zi de sărbătoare legală.

Articolul 20

Stabilirea și publicarea rezultatelor alegerilor

1. Rezultatele alegerilor în circumscripția de la nivelul Uniunii și în circumscripțiile naționale sunt anunțate, în această ordine, de către Autoritatea electorală europeană, pe baza informațiilor furnizate de autoritățile de contact.

2. Rezultatele oficiale al alegerilor se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 21

Legislatura și mandatul parlamentar

1. Legislatura de cinci ani pentru care sunt aleși membrii Parlamentul European începe la deschiderea primei sesiuni organizate după fiecare alegere (denumită în continuare „legislatura parlamentară”).

2. Mandatul fiecărui membru al Parlamentul European începe și se încheie în conformitate cu legislatura parlamentară (denumit în continuare „mandatul”).

Articolul 22

Convocarea Parlamentului

Pe lângă obligația prevăzută la articolul 229 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul European se reunește de plin drept în prima zi de marți după expirarea unui termen de o lună de la ziua alegerilor.

Articolul 23

Verificarea prerogativelor

Parlamentul European verifică prerogativele membrilor Parlamentului European.

În acest sens, aceasta ia act de rezultatele declarate în mod oficial de statele membre și anunțate de Autoritatea electorală europeană.

Articolul 24

Incompatibilități

1. Funcția de membru al Parlamentului European este incompatibilă cu următoarele funcții:

—	membru al guvernului unui stat membru;

—	membru al unui parlament național sau regional sau al unei adunări învestite cu competențe legislative,

—	membru al Comisiei Europene,

—	judecător, avocat general sau grefier al Curții de Justiție a Uniunii Europene,

—	membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene,

—	membru al Curții de Conturi,

—	Ombudsman European,

—	membru al Comitetului Economic și Social European,

—	membru al Comitetului Regiunilor,

—	membru al unor comitete sau al altor organe create în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sau cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice în scopul gestionării fondurilor Uniunii sau îndeplinirii unei sarcini administrative permanente,

—	membru în Consiliul de administrație, în Comitetul director sau angajat al Băncii Europene de Investiții,

—	funcționar sau agent activ al instituțiilor Uniunii Europene sau al organelor specializate atașate acestora sau al Băncii Centrale Europene.

2. Fiecare stat membru poate adopta norme suplimentare la nivel național privind incompatibilitatea cu funcția de membru al Parlamentului European.

3. Membrii Parlamentului European cărora li se aplică alineatele (1) și (2) în cursul legislaturii sunt înlocuiți în conformitate cu articolul 27.

Articolul 25

Activități parlamentare externe

Atunci când sunt aleși, membrii Parlamentului European desemnează localitatea și, atunci când este cazul, regiunea din statul membru de reședință, din care vor desfășura activități parlamentare externe.

Articolul 26

Vot personal și independent

1. Membrii Parlamentul European votează individual și personal. Aceștia nu pot fi obligați prin instrucțiuni și nu pot primi mandat imperativ.

2. Membrii Parlamentului European se bucură de privilegiile și imunitățile aplicabile lor în temeiul Protocolului nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, din momentul în care alegerea lor în Parlamentul European este declarată în mod oficial.

Articolul 27

Locuri vacante

1. Un loc rămâne vacant atunci când mandatul unui membru al Parlamentului European se încheie ca urmare a demisiei sau decesului membrului respectiv sau din cauza retragerii mandatului său.

2. În caz de deces, demisie sau retragere a mandatului unui membru al Parlamentului European ales în circumscripția de la nivelul Uniunii, Președintele Parlamentului European informează imediat Autoritatea electorală europeană.

Locul vacant este ocupat de următorul candidat din lista de candidați de pe care a fost ales inițial membrul care a decedat, a demisionat sau al cărui mandat a fost retras.

3. Sub rezerva celorlalte dispoziții ale prezentului regulament, fiecare stat membru stabilește procedurile corespunzătoare pentru ocuparea oricărui loc care devine vacant în timpul legislaturii, pentru restul perioadei respective.

4. În cazul în care legislația unui stat membru prevede explicit retragerea mandatului unui membru al Parlamentului European, mandatul acestuia se încheie în conformitate cu dispozițiile legale respective. Autoritățile naționale competente informează Parlamentul European cu privire la aceasta.

5. În cazul în care un loc devine vacant în urma unei demisii sau a unui deces, Președintele Parlamentului European informează imediat autoritățile competente ale statului membru în cauză și Autoritatea electorală europeană cu privire la aceasta.

6. În cazul în care Parlamentul declară un loc vacant pentru un membru ales din circumscripția de la nivelul Uniunii, Președintele informează Autoritatea electorală europeană în acest sens și o invită să ia măsuri, fără întârziere, pentru ocuparea locului vacant pentru restul mandatului.

Locurile vacante de membri ai Parlamentului European aleși din circumscripția de la nivelul Uniunii sunt ocupate de următorul candidat de pe lista relevantă, în funcție de ordinea precedenței.

7. Parlamentul poate, la cererea membrului în cauză și în acord cu statul membru respectiv sau cu Autoritatea electorală europeană, să propună înlocuirea temporară a membrului în cauză în caz de maternitate, de paternitate, de concediu pentru creșterea copilului sau în cazul unei absențe datorate unei boli grave.

În cazul în care un loc devine vacant temporar din oricare dintre motivele prevăzute la primul paragraf, membrul în cauză este înlocuit temporar, pentru o perioadă de șaisprezece săptămâni, de următorul candidat de pe lista relevantă, care poate decide dacă ocupă sau nu postul vacant. Refuzul de a ocupa postul vacant nu atrage după sine pierderea poziției de pe lista relevantă pentru posturile vacante viitoare. Perioada de șaisprezece săptămâni poate fi reînnoită.

Articolul 28

Autoritatea electorală europeană

1. Se înființează o Autoritate electorală europeană (denumită în continuare „Autoritatea electorală europeană”) cu scopul de a:

(a)	asigura punerea în aplicare corectă a prezentului regulament și de a desfășura și monitoriza procesul electoral al circumscripției de la nivelul Uniunii;

(b)	defini procedura aplicabilă plângerilor în temeiul articolul 10 alineatul (2) în ceea ce privește circumscripția de la nivelul Uniunii;

(c)	exercita toate funcțiile legate de procesul electoral al circumscripției de la nivelul Uniunii și de a menține legătura cu autoritățile de contact menționate la articolul 18;

(d)	verifica faptul că entitățile electorale europene îndeplinesc condițiile pentru depunerea listelor de candidați de la nivelul Uniunii în conformitate cu articolul 15;

(e)	gestiona lista electorală europeană stabilită la articolul 9;

(f)	anunța rezultatele electorale în conformitate cu articolul 20;

(g)	decide cu privire la orice litigiu care ar putea decurge din dispozițiile prezentului regulament, cu excepția celor care decurg din dispozițiile de drept intern la care se face trimitere în prezentul regulament.

Autoritatea electorală europeană poate acorda asistență în caz de dificultăți legate de interpretarea listelor transmise de autoritățile naționale.

2. Autoritatea electorală europeană este independentă și își exercită funcțiile în deplină conformitate cu prezentul regulament.

3. Autoritatea electorală europeană anunță listele de la nivelul Uniunii cu unsprezece săptămâni înainte de ziua alegerilor.

Aceasta creează și gestionează un registru al diferitelor liste de la nivelul Uniunii transmise de entitățile electorale europene. Informațiile registrului sunt puse la dispoziția publicului.

În deciziile sale, Autoritatea electorală europeană ține seama pe deplin de drepturile fundamentale de a vota și de a candida.

4. Fiecare stat membru numește un membru al Autorității Electorale Europene, selectat din rândul profesorilor de drept sau de științe politice și al altor experți în sistemele electorale, pe baza calităților lor profesionale și cu respectarea echilibrului de gen. Membrii Autorității electorale europene își aleg președintele, vicepreședintele și secretarul cu majoritate simplă, prin vot separat. Autoritatea electorală europeană depune eforturi pentru a lua decizii prin consens. În cazul în care nu este posibil să se ia o decizie prin consens, Autoritatea electorală europeană decide cu majoritate simplă.

Toți membrii Autorității electorale europene își îndeplinesc sarcinile în mod independent. Aceștia nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la nicio instituție sau guvern sau de la niciun alt organism, oficiu sau agenție. Aceștia nu pot fi membri sau foști membri ai Parlamentului European, ai parlamentelor naționale sau ai guvernelor naționale. În plus, nu pot deține niciun mandat electoral și nu pot fi funcționari sau alți agenți ai unei instituții a Uniunii sau ai unui partid politic european, ai unei asociații europene de alegători sau ai unei fundații politice europene.

Membrii Autorității electorale europene sunt numiți pentru un mandat de cinci ani, reînnoibil o dată.

5. Autoritatea electorală europeană este reprezentată de președintele său, care asigură implementarea tuturor deciziilor Autorității electorale europene în numele acesteia.

Președintele Autorității electorale europene se abține de la orice acte incompatibile cu natura îndatoririlor sale.

În cazul în care un membru al Autorității electorale europene, inclusiv președintele, nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale, acesta poate fi demis printr-un vot sprijinit de cel puțin trei cincimi dintre membrii Autorității electorale europene, pe baza unui raport care prezintă o propunere motivată de demitere.

Mandatul de cinci ani al Autorității electorale europene începe la doi ani și jumătate de la începutul legislaturii. Primul mandat al Autorității electorale europene începe cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Un loc vacant în cadrul Autorității electorale europene cauzat de demisie, pensionare, demitere sau deces se ocupă în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul numirii inițiale.

6. Autoritatea electorală europeană are personalitate juridică și dispune de birourile, personalul, serviciile și facilitățile de sprijin administrativ necesare pentru a-și îndeplini funcțiile.

7. În termen de nouă luni de la alegerile europene, Autoritatea electorală europeană prezintă Parlamentului European un raport privind organizarea alegerilor europene, punerea în aplicare a prezentului regulament și atingerea obiectivelor acestuia.

8. Costurile Autorității electorale europene, inclusiv remunerarea membrilor săi, sunt finanțate prin credite din bugetul general al Uniunii.

Creditele bugetare trebuie să fie suficiente pentru a garanta funcționarea integrală și independentă a Autorității electorale europene. Președintele Autorității electorale europene prezintă Parlamentului European un proiect de plan bugetar pentru Autoritatea electorală europeană, care este făcut public. Parlamentul European deleagă președintelui Autorității electorale europene atribuțiile de ordonator de credite legate de creditele respective.

Articolul 29

Procedura comitetului

1. Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 30

Abrogare

1. Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, precum și Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului de instituire a actului respectiv se abrogă.

2. Trimiterile la actul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 31

Clauza de revizuire

În termen de cel mult un an de la fiecare alegeri europene, după consultarea Autorității electorale europene, Parlamentul European prezintă un raport privind funcționarea generală a prezentului regulament, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a acestuia.

Articolul 32

Intrarea în vigoare

1. Prezentul regulament intră în vigoare în prima zi a lunii următoare aprobării sale de către statele membre, în conformitate cu normele lor constituționale.

2. Statele membre îl informează pe Secretarul General al Consiliului cu privire la finalizarea procedurilor lor naționale.

ANEXA I

TABELUL – CELE 27 DE STATE MEMBRE ALE UE PE CATEGORII DE POPULAȚIE

Categorii	State membre	Populație totală
Grupul A (37,9 milioane - 83,1 milioane)	Germania	83 166 711
	Franța	67 320 216
	Italia	59 641 488
	Spania	47 332 614
	Polonia	37 958 138
Grupul B (6,9 milioane - 19,3 milioane)	România	19 328 838
	Țările de Jos	17 407 585
	Belgia	11 522 440
	Grecia	10 718 565
	Cehia	10 693 939
	Suedia	10 327 589
	Portugalia	10 295 909
	Ungaria	9 769 526
	Austria	8 901 064
	Bulgaria	6 951 482
Grupul C (0,5 milioane - 5,8 milioane)	Danemarca	5 822 763
	Finlanda	5 525 292
	Slovacia	5 457 873
	Irlanda	4 964 440
	Croația	4 058 165
	Lituania	2 794 090
	Slovenia	2 095 861
	Letonia	1 907 675
	Estonia	1 328 976
	Cipru	888 005
	Luxemburg	626 108
	Malta	514 564

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tps00001/default/table?lang=en

ANEXA II

Exemplu practic de listă de la nivelul Uniunii utilizând grupul de trei categorii cu 28 de locuri.

A1, A2, A3, A4, A5, B1, B2, B3, B4, B5, B7, B8, B9, B10, C1, C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9, C10, C11, C12 sunt exemple de candidați din statele membre pe categorii de populație

Exemplu de listă de la nivelul Uniunii
Secțiuni	Numărul poziției	Candidați din
Secțiunea 1	1	A1
	2	B7
	3	C7
Secțiunea 2	4	B10
	5	C5
	6	A3
Secțiunea 3	7	A2
	8	C3
	9	B7
Secțiunea 4	10	B5
	11	C3
	12	A4
Secțiunea 5	13	A5
	14	C12
	15	B9
Secțiunea 6	16	A4
	17	A2
	18	B2
Secțiunea 7	19	B3
	20	A1
	21	B8
Secțiunea 8	22	C1
	23	C2
	24	B4
Secțiunea 9	25	A5
	26	C8
	27	B1
Secțiunea 10	28	B7

ANEXA III

Exemplu practic – Metoda D’Hondt

Exemplu practic: 1 000 000 voturi valabil exprimate într-o circumscripție care alege 5 membri.

A (350 000 voturi), B (300 000 voturi), C (150 000 voturi), D (100 000 voturi), E (70 000 voturi), F (30 000 voturi)

Diviziune	1	2	3	4	5
A	350 000	175 000	116 666	87 500	70 000
B	300 000	150 000	100 000	75 000	60 000
C	150 000	75 000	50 000	37 500	30 000
D	100 000	50 000	33 333	25 000	20 000
E	70 000	35 000	23 333	17 500	14 000
F	30 000	15 000	10 000	7 500	6 000

În consecință, A obține 2 locuri, B obține 2 locuri, iar C obține 1 loc.1

(1) JO L 278, 8.10.1976, p. 5.

(2) Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976 (JO L 278, 8.10.1976, p. 1).

(3) Decizia 2002/772/CE, Euratom a Consiliului din 25 iunie și 23 septembrie 2002 de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom (JO L 283, 21.10.2002, p. 1).

(4) Decizia (UE, Euratom) 2018/994 a Consiliului din 13 iulie 2018 de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976 (JO L 178, 16.7.2018, p. 1), care nu este în vigoare.

(5) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Planul de acțiune pentru democrația europeană (COM(2020)0790).

(6) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152).

(7) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(8) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (JO L 317, 4.11.2014, p. 1).

(9) Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind statisticile demografice europene (JO L 330, 10.12.2013, p. 39).

(10) Directiva 93/109/CE a Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți (JO L 329, 30.12.1993, p. 34).

Top

Choose the experimental features you want to try