a)

O instanță națională care prelucrează date – în special cu caracter personal – se poate baza pe faptul că articolul 17 alineatul (3) litera (e) din RGPD îi permite să realizeze această prelucrare sau articolele 6 și 9 din RGPD constituie temeiul exclusiv pentru activitatea de prelucrare de către instanță în exercițiul funcției judiciare?

b)

În cazul în care articolul 17 alineatul (3) litera (e) din RGPD poate constitui un temei juridic pentru activitatea de prelucrare de către instanță în exercițiul funcției judiciare:

aa)

este acest lucru valabil și în cazurile în care colectarea inițială a acestor date de către o parte din proces sau un terț nu a avut loc în mod legal?

bb)

prelucrarea datelor colectate inițial în mod ilegal conduce din punct de vedere al dreptului derivat și ținând seama de principiul general aplicabil al bunei-credințe [articolul 5 alineatul (1) litera (a) din RGPD] la o limitare a prelucrării de către instanță în exercițiul funcției judiciare, în sensul că articolul 17 alineatul (3) litera (e) din RGPD este aplicabil numai în anumite condiții sau în anumite limite?

cc)

dispoziția articolului 17 alineatul (3) litera (e) din RGPD trebuie înțeleasă în sensul că o interdicție de valorificare de către instanță a datelor obținute inițial în mod nelegal nu se aplică – instanța trebuie, așadar, să valorifice aceste date – în toate cazurile în care colectarea inițială a datelor nu a fost realizată în secret și a fost utilizată pentru a dovedi încălcarea cu intenție a unei obligații?

a)

din principiile necesității și reducerii la minimum care guvernează regimul protecției datelor potrivit articolului 52 alineatul (1) a doua teză din Carta drepturilor fundamentale și articolului 5 alineatul (1) litera (a) din RGPD, în ceea ce privește în special prelucrarea datelor care au fost inițial colectate și stocate în mod ilegal, trebuie să se deducă necesitatea ca instanța să realizeze un control de proporționalitate și o evaluare comparativă a tuturor intereselor?

b)

care sunt efectele pe care articolul 5 alineatul (1) litera (e) din RGPD – care prevede că datele cu caracter personal se păstrează pe o perioadă care nu depășește perioada necesară îndeplinirii scopului – le produce asupra activității ulterioare de prelucrare de către instanță în exercițiul funcției judiciare, în special în situația în care

c)

din dreptul Uniunii, în special din articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale, din articolul 6 alineatul (1) litera (c) sau litera (e) și alineatul (3), precum și din articolul 9 din RGPD, rezultă că instanța națională poate valorifica mijloacele de probă care au fost obținute cu încălcarea drepturilor personalității numai în cazul în care există un interes care trebuie recunoscut al părții căreia îi revine sarcina probei și care excedează simplul interes de a proba sau dreptul Uniunii nu cuprinde în această privință nicio dispoziție, astfel încât normele în acest sens trebuie prevăzute în ordinea juridică națională?

d)

din articolul 47 al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale, care consacră dreptul la protecție jurisdicțională efectivă și, în special, dreptul la un proces echitabil, potrivit căruia părțile dintr-un proces civil trebuie să poată în principiu să motiveze suficient obiectivul protecției jurisdicționale și să dovedească faptul că prelucrarea de către instanță a datelor cu caracter personal ale lucrătorului reclamant care au fost colectate în mod ilegal de angajator poate fi considerată necorespunzătoare și neproporțională în sens restrâns numai în cazul în care colectarea datelor se dovedește a fi, potrivit dreptului Uniunii, o încălcare a articolelor 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, iar alte sancțiuni care pot fi aplicate angajatorului (de exemplu, plata de despăgubiri potrivit articolului 82 din RGPD și impunerea unor amenzi în conformitate cu articolul 83 din RGPD) ar fi totalmente insuficiente, ori caracterul necorespunzător și neproporțional poate rezulta și din alte încălcări, mai puțin grave, săvârșite cu ocazia colectării inițiale a datelor?

e)

atunci când decide dacă valorifică, în cadrul unei prelucrări realizate în exercițiul funcției judiciare, datele colectate inițial de o parte sau de un terț, instanța trebuie să aprecieze dacă cel care a colectat datele și-a îndeplinit sau nu obligațiile de a furniza informații în conformitate cu articolul 13 din RGPD? În cazul unui răspuns afirmativ: care sunt condițiile și criteriile pe baza cărora instanța apreciază acest fapt?

f)

împrejurarea că la prelucrarea datelor cu caracter personal instanța trebuie să respecte RGPD și Carta drepturilor fundamentale se referă și la datele cu caracter personal ale unui terț? În ce mod se repercutează o eventuală încălcare a normelor privind protecția datelor, săvârșită față de un terț cu ocazia colectării inițiale a datelor, asupra prelucrării ulterioare de către instanță într-un litigiu dintre două părți? O parte se poate sau nu se poate întemeia pe o încălcare care nu a fost săvârșită față de ea, ci față de un terț?