28.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 353/8

(1)

Prin Decizia 2012/419/UE a Consiliului European (3), Consiliul European a decis modificarea statutului Mayotte în raport cu Uniunea începând cu 1 ianuarie 2014. Începând de la această dată, Mayotte încetează să mai fie o țară sau un teritoriu de peste mări pentru a deveni o regiune ultraperiferică a Uniunii în înțelesul articolului 349 și al articolului 355 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (denumită în continuare „Mayotte”). În urma acestei modificări a statutului juridic al Mayotte, dreptul Uniunii se aplică Mayotte de la 1 ianuarie 2014. Ținând cont de situația structurală socială și economică specială a Mayotte, ar trebui prevăzute anumite măsuri specifice în mai multe domenii.

(2)

Este oportun să se țină seama de situația specială din Mayotte în ceea ce privește starea mediului, care necesită o îmbunătățire considerabilă pentru a se conforma obiectivelor de mediu prevăzute de dreptul Uniunii, pentru care este necesară o perioadă suplimentară. În vederea îmbunătățirii treptate a mediului ar trebui să fie adoptate măsuri specifice în cadrul unor termene specifice.

(3)

Pentru a se conforma cerințelor din Directiva 91/271/CEE a Consiliului (4), este necesar să fie luate măsuri în Mayotte pentru a se asigura că aglomerările sunt echipate cu sisteme de colectare a apelor urbane reziduale. Astfel de măsuri necesită lucrări de infrastructură, care ar trebui să urmeze proceduri administrative și de planificare adecvate și, mai mult, necesită stabilirea de sisteme pentru măsurarea și monitorizarea evacuării apelor urbane reziduale. Datorită situației structurale și economice speciale a Mayotte, ar trebui să se acorde Franței o perioadă suficientă de timp pentru îndeplinirea cerințelor respective.

(4)

În domeniul agriculturii, în ceea ce privește Directiva 1999/74/CE a Consiliului (5), se observă că, în Mayotte, găinile ouătoare sunt crescute în cotețe neîmbunătățite. Având în vedere investițiile considerabile și activitatea pregătitoare necesare pentru înlocuirea cotețelor neîmbunătățite cu cotețe îmbunătățite sau sisteme alternative, este necesar să se amâne interdicția de a utiliza cotețe neîmbunătățite pentru o perioadă de până la 48 de luni de la 1 ianuarie 2014. Pentru a preveni denaturarea concurenței, ouăle provenite din unitățile care folosesc cotețe neîmbunătățite ar trebui să fie comercializate numai pe piața locală din Mayotte. În vederea facilitării controalelor necesare, ouăle produse în cotețe neîmbunătățite ar trebui să poarte un marcaj special.

(5)

În ceea ce privește Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), buna aplicare a directivei respective în ceea ce privește planurile de gestionare a bazinelor hidrografice impune ca Franța să adopte și să pună în aplicare planuri de gestionare care conțin măsuri tehnice și administrative pentru a se ajunge la o stare bună a apelor și pentru a preveni deteriorarea ansamblului organismelor din apele de suprafață. Datorită situației structurale și economice speciale a noii regiuni ultraperiferice Mayotte, ar trebui să se acorde o perioadă suficientă de timp pentru adoptarea și punerea în aplicare a acestor măsuri.

(6)

În ceea ce privește Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7), starea actuală a apelor de suprafață din Mayotte necesită o îmbunătățire considerabilă pentru a se conforma cerințelor directivei respective. Calitatea apelor pentru scăldat depinde în mod direct de tratarea apelor urbane reziduale, iar dispozițiile directivei 2006/7/CE pot fi respectate în mod progresiv numai atunci când aglomerările care afectează calitatea apelor urbane reziduale sunt în conformitate cu cerințele din Directiva 91/271/CEE. Prin urmare, este necesar să fie adoptate termene specifice pentru a permite Franței să îndeplinească standardele Uniunii în ceea ce privește calitatea apei pentru scăldat din Mayotte, ca nouă regiune ultraperiferică și datorită situației sale sociale și economice speciale.

(7)

În domeniul politicii sociale, ar trebui să se țină seama de dificultatea de a respecta Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) în Mayotte începând cu 1 ianuarie 2014. Din cauza situației sociale și economice speciale, în Mayotte nu există dotări tehnice disponibile pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare punerii în conformitate cu directiva menționată anterior în domeniul radiațiilor optice artificiale. Prin urmare, este adecvat să se acorde o derogare pentru Franța de la anumite dispoziții din directiva respectivă, până la 31 decembrie 2017, cu condiția ca structurile în cauză să nu fie disponibile în Mayotte și fără a aduce atingere principiilor generale de protecție și prevenire din domeniul sănătății și securității lucrătorilor.

(8)

Pentru a garanta un nivel ridicat de protecție a sănătății și securității lucrătorilor la locul de muncă, ar trebui să fie asigurată consultarea cu partenerii sociali, ar trebui să fie reduse la minimum riscurile provocate de derogare, iar lucrătorii în cauză ar trebui să beneficieze de o monitorizare sanitară sporită. Este important să se reducă pe cât posibil durata derogării. Prin urmare, măsurile naționale de derogare ar trebui să fie revizuite în fiecare an și retrase imediat ce împrejurările care justifică derogarea nu mai există.

(9)

În ceea ce privește Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9), transpunerea acesteia necesită o serie de adaptări pentru asigurarea continuității asistenței medicale și a informării pacienților. Prin urmare, este oportun să se acorde Franței o perioadă suplimentară de 30 de luni de la data de 1 ianuarie 2014 pentru a pune în aplicare dispozițiile necesare în vederea punerii în conformitate cu directiva respectivă în Mayotte.

(10)

Prin urmare, Directivele 91/271/CEE, 1999/74/CE, 2000/60/CE, 2006/7/CE, 2006/25/CE și 2011/24/UE ar trebui modificate în consecință,

1.

La articolul 3, se introduce următorul alineat:

„(1a)   Prin derogare de la primul și al doilea paragraf din alineatul (1), în ceea ce privește Mayotte, ca regiune ultraperiferică în înțelesul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumită în continuare «Mayotte»), Franța se asigură că toate aglomerările sunt echipate cu sisteme de colectare a apelor urbane reziduale:

2.

La articolul 4, se introduce următorul alineat:

„(1a)   Prin derogare de la alineatul (1), în ceea ce privește Mayotte, Franța se asigură că apele urbane reziduale care intră în sistemele de colectare, înainte de a fi evacuate, fac obiectul unei tratări secundare sau al unui tratament echivalent:

3.

La articolul 5 se introduce următorul alineat:

„(2a)   Prin derogare de la alineatul (2), în ceea ce privește Mayotte, Franța se asigură că apele urbane reziduale care intră în sistemele de colectare fac obiectul unei tratări mai riguroase, înainte de a fi evacuate în zonele sensibile, decât cea descrisă la articolul 4cel târziu până la 31 decembrie 2020 pentru aglomerările de peste 10 000 EL care, împreună cu aglomerările menționate la articolul 4 alineatul (1a), vor acoperi cel puțin 70 % din sarcina generată în Mayotte.”

4.

La articolului 7 se introduce următorul paragraf:

„Prin derogare de la primul paragraf, în ceea ce privește Mayotte, termenul definit la primul paragraf este 31 decembrie 2027.”.

5.

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

1.

articolul 4 se modifică după cum urmează:

2.

articolul 11 se modifică după cum urmează:

3.

articolul 13 se modifică după cum urmează:

1.

articolul 5 se modifică după cum urmează:

2.

La articolul 6 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:

„În ceea ce privește Mayotte, termenul prevăzut la primul paragraf este 30 iunie 2015.”.

3.

La articolul 13 alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„În ceea ce privește Mayotte, termenul prevăzut la primul paragraf este 30 iunie 2014.”.

(a)

cu privire la articolul 1 alineatele (1), (2) și (3), până la 31 decembrie 2018;

(b)

cu privire la articolul 1 alineatul (5), până la datele menționate la literele (a) și (b), după caz;

(c)

cu privire la articolul 2, până la 1 ianuarie 2014;

(d)

cu privire la articolul 3 alineatul (1), până la 31 decembrie 2018;

(e)

cu privire la articolul 3 alineatele (2) și (3), până la datele menționate în alineatele respective;

(f)

cu privire la articolul 4 alineatul (1) litera (a), până la 31 decembrie 2018;

(g)

cu privire la articolul 4 alineatul (1) litera (b), până la 30 iunie 2021;

(h)

cu privire la articolul 4 alineatele (2) și (3), până la datele menționate în alineatele respective;

(i)

cu privire la articolul 5, până la 1 ianuarie 2014, cu excepția cazului în care Franța nu face uz de posibilitatea prevăzută la articolul respectiv;

(j)

cu privire la articolul 6, până la 30 iunie 2016.