26.11.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 424/52


Avizul Comitetului Economic şi Social European privind Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind abordarea UE în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră

[COM(2014) 64 final]

2014/C 424/08

Raportor:

dl Antonio POLICA

La 7 martie 2014, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind abordarea UE în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră

COM(2014) 64 final.

Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 22 mai 2014.

În cea de-a 499-a sesiune plenară, care a avut loc la 4 și 5 iunie 2014 (ședința din 5 iunie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 167 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1

În opinia CESE, amploarea semnificativă pe care a luat-o recent comerțul ilegal cu specii sălbatice reprezintă o nouă amenințare pentru Uniunea Europeană din punct de vedere economic, ecologic, social și al protecției sănătăţii publice și a speciilor de animale și plante indigene. Prin urmare, CESE susține inițiativa Parlamentului și a Comisiei de elaborare a unei strategii holistice și coordonate de combatere cu mai mare eficiență a acestei infracţiuni.

1.2

CESE consideră că strategia Comisiei trebuie să pornească de la respectarea și, totodată, de la consolidarea și coordonarea acordurilor internaţionale (în special CITES (1)), a legilor, regulamentelor, politicilor și instrumentelor de punere în aplicare existente, concretizându-se într-o integrare sporită a tuturor sectoarelor interesate – protecţia mediului, controlul vamal, sistemul judiciar, lupta împotriva criminalităţii organizate etc. – și într-o mai eficientă activitate de cooperare a țărilor de origine cu cele de tranzit și de destinație a speciilor sălbatice.

1.3

Comitetul este convins că o coordonare consolidată va putea fi eficientă doar dacă este susținută de un sistem de formare și sensibilizare adecvat și uniform, care să se adreseze tuturor autorităţilor implicate în combaterea traficului cu specii sălbatice la nivelul UE și al statelor membre.

1.4

CESE consideră fundamental rolul jucat de societatea civilă în lupta împotriva traficului cu specii sălbatice, atât în țările de origine, cât și în cele de destinaţie. Comitetul consideră mai ales că este importantă implicarea activă și în cunoștință de cauză a consumatorilor și a sectorului privat, susținând introducerea unui sistem de etichetare și trasabilitate.

1.5

În opinia Comitetului, este necesar ca populaţiilor din țările terțe implicate în astfel de forme de trafic să li se ofere noi și mai avantajoase posibilități de dezvoltare și de ocupare a forţei de muncă în mod durabil.

1.6

Având în vedere marea sa rentabilitate și riscul scăzut de sancțiuni, traficul cu specii sălbatice de faună și floră se dezvoltă cu repeziciune. În termeni de posibil profit, acest tip de infracțiune prezintă pentru criminalitatea organizată internațională aproape aceeași atracție ca și traficul de persoane, arme sau droguri; cu toate acestea, resursele alocate și gradul de prioritate care se acordă combaterii sale sunt mult mai reduse. Mai mult decât atât, sancțiunile și mijloacele represive aplicate sunt inegale chiar și în UE, fapt ce încurajează criminalitatea organizată internațională să se îndrepte către țările în care pedepsele sunt mai puțin aspre sau autoritățile de resort mai puțin eficiente.

1.7

CESE evidenţiază așadar necesitatea includerii traficului cu specii sălbatice printre infracțiunile care fac obiectul măsurilor de combatere a spălării banilor și a corupției, și este în favoarea introducerii unor sancțiuni cu adevărat eficiente, proporționale și disuasive, ca, de exemplu, o sancțiune maximă de cel puțin 4 ani de închisoare.

2.   Introducere

2.1   Context: date privind traficul cu specii sălbatice

2.1.1

Alături de traficul de persoane și de traficul cu droguri și arme, traficul cu specii sălbatice se numără printre formele cele mai grave de criminalitate organizată (2).

2.1.2

În 2013 s-a înregistrat o creștere a braconajului care riscă să zădărnicească repopularea cu specii pe cale de dispariție – elefanți, tigri și rinoceri – realizată pe parcursul ultimelor trei decenii, acesta constituind o reală amenințare la adresa conservării biodiversității și a dezvoltării durabile.

2.1.3

Defrișările ilegale reprezintă până la 30 % din comerțul mondial cu lemn, fiind totodată responsabile pentru despădurirea a peste 50 % din suprafețele din Africa Centrală, din regiunea Amazonului și din sud-estul Asiei, populațiile indigene fiind astfel private de oportunităţi importante de dezvoltare.

2.1.4

Potrivit estimărilor, volumul pescuitului ilegal reprezintă 19 % din valoarea raportată a capturilor.

2.1.5

Proliferarea comerțului ilegal este rezultatul cererii în continuă creștere de produse provenind de la animalele sălbatice (mai ales în anumite țări din Asia, ca, de exemplu, China și Vietnam), precum fildeșul de elefant, coarnele de rinocer, oasele de tigru.

2.1.6

UE se numără printre principalii destinatari ai produselor de origine ilegală (3) provenite de la specii sălbatice, fiind totodată și o placă turnantă a comerțului ilicit originar din Africa, America Latină și Asia.

2.2   Implicații directe şi indirecte ale traficului cu specii sălbatice

2.2.1

Traficul cu specii ale florei și faunei sălbatice este una dintre principalele cauze ale pierderii biodiversităţii pe plan mondial: în fiecare an, sute de milioane de animale și plante rare sunt scoase din mediul lor natural și vândute pe piața neagră.

2.2.2

Exploatarea forestieră ilegală este cauza despăduririi celor mai importante zone împădurite ale planetei, a pierderii biodiversității, a creșterii efectului de seră, a înmulțirii conflictelor pentru controlul teritoriilor și resurselor, precum și a scăderii puterii economice a comunităţilor indigene.

2.2.3

Pescuitul ilegal provoacă depopularea stocurilor de pește, distruge habitatele marine, induce denaturări ale concurenţei și vulnerabilizează comunităţile costiere, în special în țările în curs de dezvoltare.

2.2.4

Riscul de dispariție a speciilor sălbatice este amplificat de factori suplimentari, precum utilizarea nedurabilă a terenurilor, schimbările climatice, exploatarea excesivă a plantelor medicinale și turismul intensiv, mai ales pentru „vânătoare” și „pradă”.

2.2.5

Consumul globalizat riscă să supună biodiversitatea la puternice presiuni sub aspect ecologic, provocând degradarea ecosistemelor și reducerea capacității de supraviețuire a speciilor indigene (4).

2.2.6

Traficul cu specii sălbatice pune în primejdie sănătatea publică și speciile de faună și floră indigenă. Speciile de animale care traversează ilegal teritoriile țărilor membre ale Uniunii Europene nu sunt autorizate de serviciile veterinare de resort, fapt ce poate duce la răspândirea unor maladii ce pot viza în special speciile din sectorul zootehnic. Eludarea controalelor fitosanitare adecvate expune speciile de floră indigenă, cultivată și spontanee, la riscuri considerabile de contaminare cu noi agenți patogeni. În plus, potrivit estimărilor, 75 % din bolile infecțioase emergente sunt de origine animală, majoritatea provenind de la specii sălbatice. Traficul cu astfel de specii duce la creșterea riscului de epidemii la nivel mondial, precum gripa aviară H5N1 și sindromul acut respirator sever (SARS) (5).

2.3   Referințe legislative

2.3.1

Convenția de la Washington (CITES) din1973 reglementează comerțul în materie de export, re-export, import, tranzit și transbordare sau deținere în orice scop a anumitor specii de animale și plante pe cale de dispariție. Convenția are ca obiectiv conservarea și exploatarea durabilă, la nivel planetar, a populațiilor de animale și plante.

2.3.2

În Rezoluția sa din 26 aprilie 2013, Comisia ONU pentru Prevenirea Criminalității și Justiția Penală a definit traficul cu specii sălbatice drept „o formă gravă de criminalitate organizată”, comisă de grupuri infracționale organizate la nivel mondial.

2.3.3

Certitudinea faptului că anumite grupuri de miliție utilizează comerțul ilegal cu specii sălbatice pentru a-și finanța activitățile, a determinat Secretarul General al ONU (Raportul S/2013/297) și Consiliul de Securitate al ONU (Raportul 2013/2121) să recunoască că braconajul și traficul cu specii sălbatice se numără printre factorii care alimentează instabilitatea în Africa Subsahariană, punând în pericol pacea și securitatea din această regiune. De asemenea, în ianuarie 2014, Consiliul de Securitate a adoptat pentru prima dată sancțiuni îndreptate împotriva persoanelor implicate în traficul cu specii sălbatice din Republica Democratică Congo și Republica Centrafricană.

2.3.4

În iunie 2013, liderii G8 s-au angajat să adopte măsuri de combatere a traficului cu specii protejate sau pe cale de dispariție și de acordare a unui sprijin politic și economic pentru controlul frontierelor, la nivel teritorial și mondial, în vederea combaterii fenomenelor de corupție și de criminalitate organizată transfrontalieră.

2.3.5

Prin Rezoluția din 15 ianuarie 2014 [2013/2747(INI)], Parlamentul European a solicitat Comisiei să elaboreze un plan de acțiune al UE privind controlul comerțului ilegal cu specii sălbatice, care să stabilească o strategie de acțiune cu termene și obiective clare atât în țările partenere, cât și la nivel mondial.

2.3.6

Odată cu Declaraţia de la Londra (6), din februarie 2014, s-au stabilit obiective noi și mai ambițioase ale luptei împotriva traficului cu specii sălbatice, printre care și modificarea legislaţiilor în vigoare pentru a înscrie braconajul și traficul cu specii de animale sălbatice printre „infracțiunile grave”, renunțarea la utilizarea speciilor pe cale de dispariție, consolidarea cooperării transfrontaliere și coordonarea „rețelelor de combatere a traficului cu specii sălbatice” (7).

2.3.7

În declaraţia finală a Summitului UE-Africa din 2 și 3 aprilie 2014 este formulată intenția de a se întreprinde acțiuni comune în lupta împotriva criminalității organizate, inclusiv a traficului cu specii sălbatice.

3.   Răspunsuri la întrebările adresate în procesul de consultare

3.1   Sunt adecvate politica și cadrul legislativ care sunt în prezent în vigoare în UE referitoare la combaterea traficului cu specii sălbatice de floră și faună?

3.1.1

CESE consideră că actualul cadru legislativ aflat în vigoare în țările UE nu este încă adecvat pentru combaterea eficientă a infracțiunilor împotriva mediului, aceasta și din cauză că sancțiunile prevăzute nu sunt suficiente.

3.2   Ar trebui UE să își consolideze abordarea referitoare la traficul cu specii sălbatice prin elaborarea unui nou plan de acțiune al UE, astfel cum a solicitat Parlamentul European?

3.2.1

În actualul context internațional, se impune cu necesitate elaborarea unei legislații obligatorii pentru statele membre, care să stabilească criterii uniforme de inspecţie și monitorizare eficientă, inclusiv printr-o coordonare cu normele specifice în materie de protecție a speciilor din natură, prin intermediul dreptului penal.

3.2.2

CESE susţine adoptarea unui plan de acțiune asemănător cu cele adoptate deja împotriva altor forme de criminalitate organizată, precum traficul de arme și traficul de persoane.

3.3   Cum ar putea UE să sporească angajamentul politic la toate nivelurile în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice? Ce instrumente diplomatice ar fi cele mai potrivite pentru a asigura coerența dintre diferitele inițiative internaționale?

3.3.1

CESE întâmpină cu satisfacție implicarea în mai mare măsură, sub aspect diplomatic, a țărilor afectate de traficul cu specii sălbatice de faună și floră (îndeosebi a țărilor de origine, de tranzit și de destinație comercială): astfel, acestea au subscris la o declarație comună de intenție privind lansarea unor acțiuni decisive și urgente de eradicare a cererii și ofertei de produse derivate din specii pe cale de dispariție (8). Comitetul speră ca comunitatea internaţională să întreprindă acțiuni în măsură să distrugă piața ilegală, să asigure punerea în aplicare a unui cadru legislativ comun și sigur și să promoveze o gestionare durabilă a resurselor naturale, asociind comunităţile locale.

3.3.2

CESE îndeamnă UE să promoveze o strategie globală de combatere a traficului cu specii sălbatice, pornind de la redefinirea obiectivelor Agendei post-2015 a ONU.

3.4   Asupra căror instrumente de la nivel internațional ar trebui să se concentreze UE pentru a consolida asigurarea respectării legislației privind combaterea traficului cu specii sălbatice și pentru a îmbunătăți guvernanța?

3.4.1

Comitetul consideră că comerţul ilegal poate fi monitorizat, interceptat și controlat mai eficient la punctele de trecere din vămi, prin coordonarea autorităţilor naţionale care trebuie să lucreze cu norme, metode și obiective uniforme. Este util ca UE să promoveze acțiuni care să contribuie la facilitarea colaborării sinergice și a punerii în comun a informațiilor de către autoritățile de resort din statele membre, în vederea uniformizării activităţilor și comportamentelor, prevăzând inclusiv o activitate de sprijinire a noilor țări partenere (de exemplu, prin furnizarea de asistență temporară).

3.4.2

Noua frontieră a comerțului ilegal este însă reprezentată de comerțul online, care este greu de filtrat, riscând să afecteze și formele legale de comerț. CESE observă cu interes unele bune practici, precum memorandumul de înțelegere încheiat între administrația națională a pădurilor din Italia (Corpo Forestale) și cele mai importante două portaluri de anunțuri online (eBay annunci și Subito.it), care prevede postarea mai multor informații în avantajul consumatorilor, precum și posibilitatea de a șterge rapid postările considerate suspecte. Memorandumul prevede și controlul postărilor prin „filtre” care nu permit decât publicarea anunțurilor care garantează trasabilitatea exemplarului pus în vânzare.

3.4.3

Implicarea internațională nu poate să facă abstracție de apelul la respectarea acordurilor multilaterale în materie de mediu și comerț în domenii ca silvicultura și pescuitul, în contextul acordurilor de liber schimb încheiate cu țările terțe. Este esențială îndeplinirea obiectivelor CITES privind comerţul internaţional cu specii de plante și animale sălbatice, în virtutea căreia părțile semnatare întreprind acțiuni concrete împotriva contrabandei și a traficului cu anumite specii pe cale de dispariție.

3.4.4

Autoritatea exercitată de participanții la Consorțiul internațional pentru combaterea infracțiunilor împotriva speciilor sălbatice (ICCWC) (9), printre care CITES, Interpol, Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), Organizaţia Mondială a Vămilor și Banca Mondială, oferă garanția eficienței acțiunilor care au drept scop îmbunătățirea capacităților de punere în aplicare a normelor și de respectare a dispoziţiilor acordurilor care reglementează comerțul cu specii sălbatice de faună și floră. Acțiunea Consorțiului trebuie să pună în valoare cele mai înalte capacități profesionale europene, prin implicarea lor în acțiuni de informare, în consilierea autorităţilor naționale de resort și, nu în ultimul rând, în formarea pe teren a funcționarilor și agenților responsabili cu controlul.

3.4.5

Constituirea și consolidarea statului de drept în țările de proveniență a speciilor sălbatice, alături de lupta împotriva corupției, reprezintă o condiție esențială pentru eradicarea traficului cu specii sălbatice. În acest scop, CESE speră într-o implicare directă a UE, inclusiv din punct de vedere financiar, care să favorizeze constituirea unui corp specializat de procurori și judecători, în paralel cu desfășurarea unei activități de sensibilizare a autorităţilor locale.

3.5   Ce instrumente sunt cele mai potrivite pentru acțiunea UE în vederea combaterii cererii la nivel internațional și la nivelul UE de produse ilegale provenite din specii sălbatice? Ce rol ar putea juca societatea civilă și sectorul privat în această privință?

3.5.1

Pentru ca lupta împotriva traficului cu specii sălbatice să fie încununată de succes, este necesară o dublă acțiune, de reducere a ofertei, prin strategii de descurajare și de reprimare a fraudelor, precum și de limitare a cererii. În acest sens, CESE consideră drept esenţială implicarea activă și în cunoștință de cauză a sectorului privat și a consumatorilor.

3.5.2

După cum se afirmă în Declaraţia de la Londra, CESE susține necesitatea introducerii unor măsuri specifice, astfel încât sectorul privat să acționeze în mod responsabil, recomandând instituirea unui sistem de etichetare și trasabilitate care să garanteze legalitatea și durabilitatea comerţului cu specii sălbatice (sub aspect economic, în materie de mediu și pentru comunităţile locale). În acest scop, pot fi luate ca termen de referință sistemele aflate în vigoare în domeniile comerțului cu caviar și cu lemn tropical (10).

3.5.3

Totodată, CESE consideră necesară informarea și sensibilizarea societăţii civile și a consumatorilor cu privire la prejudiciile extrem de grave aduse mediului de comerțul ilegal și la impactul lui asupra generațiilor viitoare. CESE își reafirmă disponibilitatea de a promova iniţiativele pe care UE va dori să le lanseze în această privință, atât la sediile diverselor instituții (școli, muzee etc.), cât și prin intermediul rețelelor, conferințelor, spoturilor publicitare, filmelor documentare – în cadrul și în afara Uniunii, prin utilizarea rețelei de actori economico-sociali UE-Africa, instituită în cadrul Comitetului.

3.6   Cum poate UE să ofere valoare adăugată în abordarea implicațiilor pentru pace și pentru securitate ale traficului cu specii sălbatice?

3.6.1

CESE consideră că, în acest sens, trebuie acordată o atenție specială exemplarelor aparținând unor specii care, foarte valoroase fiind, atrag atenția crimei organizate, ceea ce pune în primejdie securitatea internă și chiar pacea în lume. Prin urmare, trebuie să se garanteze adoptarea, la nivel european și mondial, a unor măsuri adecvate, în cooperare cu Europol, Interpol, alte organizații și foruri, precum și cu țările afectate în principal de această problemă.

3.6.2

CESE este perfect conștient de faptul că recentele epidemii la nivel mondial, precum gripa aviară H5N1 și SARS, sunt o consecință indirectă a traficului ilegal cu specii sălbatice. De aceea, sistemele de etichetare și trasabilitate sus-menționate, alături de un mecanism corespunzător de control veterinar și fitosanitar pot contribui la combaterea apariției și propagării pe scară mondială a unor astfel de maladii.

3.7   Cum ar putea instrumentele de cooperare ale UE să sprijine într-o mai mare măsură consolidarea capacităților țărilor în curs de dezvoltare în ceea ce privește conservarea speciilor sălbatice și acțiunea împotriva traficului cu specii sălbatice?

3.7.1

În contextul mai amplu al acordurilor comerciale și/sau de parteneriat cu țările terțe, inițiativele de cooperare internaţională pot reprezenta un instrument esențial pentru eliminarea acestor forme de trafic.

3.7.2

ONG-urile pot avea un rol fundamental în campaniile de sensibilizare lansate pentru a veni în sprijinul politicilor care urmăresc reducerea ofertei, funcționând ca un element de legătură între instituţii și populațiile interesate.

3.7.3

Comitetul subliniază necesitatea de a se oferi populaţiilor din țările terțe implicate în traficul de specii sălbatice posibilități noi și mai avantajoase de dezvoltare și de ocupare durabilă a forţei de muncă, inclusiv prin transformarea activităților ilicite în activități legale, precum turismul responsabil (11).

3.8   Ce măsuri ar putea fi adoptate pentru a se îmbunătăți datele referitoare la infracțiunile din UE împotriva speciilor sălbatice, astfel încât să se asigure că elaborarea politicilor poate fi orientată către ținte mai precise?

3.8.1

CESE consideră că culegerea, combinarea și analiza informaţiilor despre activitățile infracționale (bancă de date) de către organisme de securitate internaţionale (Europol, Interpol, UNODC) pot contribui la îmbunătățirea înțelegerii strategiilor criminalității organizate și la prevenirea acțiunilor sale.

3.8.2

În acest context, TRAFFIC (12) poate juca un rol important în sensibilizarea comunităţii internaţionale și în susținerea, în relație cu toate autoritățile implicate și părțile interesate, a necesității comunicării datelor și informațiilor privind comerțul ilegal.

3.9   Ce măsuri ar putea fi luate pentru a se consolida asigurarea respectării legislației privind combaterea traficului cu specii sălbatice de către autoritățile de mediu, poliție, autoritățile vamale și parchetele din statele membre și pentru a se consolida cooperarea dintre autoritățile respective? Cum ar putea crește gradul de sensibilizare al autorităților judiciare?

3.9.1

Ținând cont de faptul că infracțiunile împotriva mediului sunt strâns legate de corupție și de fluxurile financiare de origine ilicită, Comitetul evidențiază necesitatea includerii traficului cu specii sălbatice printre infracțiunile care fac obiectul măsurilor de combatere a spălării banilor și a corupției. Prin urmare, CESE susține punerea în aplicare a orientărilor care detaliază utilizarea unor instrumente financiare anume concepute (de exemplu, obligația de precauție – due diligence), pentru o mai eficientă trasabilitate a tranzacțiilor efectuate în cadrul UE și pe plan internațional.

3.9.2

CESE recomandă introducerea unor sancțiuni cu adevărat eficiente, proporționale și disuasive, în special pentru combaterea marelui trafic gestionat de criminalitatea organizată internaţională. În acest scop, este necesar ca normele elaborate de UE să asigure includerea de către statele membre a traficului ilegal cu specii sălbatice printre „infracțiunile grave”, pasibile de o sancțiune maximă de cel puțin 4 ani de închisoare.

3.9.3

În opinia CESE, este esențială sensibilizarea tuturor autorităţilor implicate în lupta împotriva traficului cu specii sălbatice, asigurând o formare corespunzătoare a agenților de control, dar și a organelor judiciare competente. Această activitate va trebui să facă parte integrantă din noile proceduri de coordonare dintre autoritățile naționale din UE, cu implicarea, în măsura posibilului, și a autorităților din țările terțe.

3.10   Cum ar putea să fie mai bine folosite instrumentele existente în materie de combatere a criminalității organizate la nivelul UE și al statelor membre pentru a combate traficul cu specii sălbatice? Ce măsuri suplimentare ar trebui să fie avute în vedere, de exemplu, în ceea ce privește sancțiunile? Ce contribuție ar putea aduce Europol și Eurojust în această privință?

Este de dorit ca aceste infracțiuni să reprezinte o prioritate a acțiunii de combatere a Europol, printr-o coordonare strategică a sistemelor de poliție din statele membre, după cum indică Comisia Europeană, care să vizeze urmărirea cu eficiență atât a infracțiunilor de prindere, recoltare, deținere, trafic și comercializare a speciilor de plante și animale protejate, cât și a comerțului și traficului ilicit cu părți și produse derivate din acestea.

Bruxelles, 5 iunie 2014.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Henri MALOSSE


(1)  Convention on International Trade of Endangered Species (Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariție), 1973.

(2)  Rezoluția pentru Prevenirea Criminalității și Justiția Penală, adoptată de Comisia ONU și aprobată de Consiliul Economic și Social al ONU.

(3)  În ultimii ani, și în țările UE se înregistrează o înmulțire a tranzacţiilor ilegale cu anumite specii rare, cum ar fi păsări, corali, pești și broaște țestoase.

(4)  De exemplu, în Asia, cererea tot mai mare de cașmir a dus la creșterea intensivă a unor specii de animale domestice, sustrăgând suprafețe tot mai întinse din teritoriul speciilor sălbatice erbivore (antilope, cai sălbatici, asini), care se află la baza lanțului trofic al animalelor mari de pradă indigene (de exemplu, lupul, leopardul zăpezilor etc.) – Studiul Globalization of the Cashmere Market and the Decline of Large Mammals in Central Asia [Globalizarea pieței cașmirului și scăderea drastică a numărului mamiferelor mari în Asia Centrală], publicat în revista „Conservation Biology”.

(5)  Sursa: Raportul Fondului Mondial pentru Natură (WWF) – http://awsassets.panda.org/downloads/wwffightingillicitwildlifetrafficking_french_lr.pdf.

(6)  La care au subscris șefi de stat, miniștri și reprezentanți din 46 de țări participante la Conferința privind comerțul ilegal cu specii ale faunei și florei sălbatice (Conference on Illegal Wildlife Trade), din 12 și 13 februarie 2014.

(7)  Rețelele de combatere a traficului cu specii sălbatice (wildlife enforcement networks) reprezintă inițiative regionale interguvernamentale care urmăresc schimbul de informaţii și de bune practici pe această temă: http://www.cites.org/eng/news/pr/2013/20130307_wen.php

(8)  Declaraţia de la Londra, 14 februarie 2014.

(9)  International Consortium on Combating Wildlife Crime.

(10)  În cadrul CITES există un sistem universal de etichetare pentru identificarea caviarului, care poate fi importat numai după obținerea autorizaţiilor necesare din partea autorităţilor competente. În ceea ce priveşte comerțul din sectorul forestier, legislaţia europeană susține obiectivul de descurajare a traficului cu lemn tropical, acordând sprijin realizării unor sisteme naţionale de trasabilitate care să consolideze guvernanța din țările partenere. Din luna martie 2013, UE interzice importul de lemn și de produse din lemn din orice țară a lumii, dacă acestea provin din defrișări ilegale, și îndeamnă statele membre să verifice și, dacă este cazul, să sancționeze comercianții de lemn provenit din surse îndoielnice.

(11)  Turismul responsabil constituie o abordare care prevede atât conservarea mediului natural în care are loc, cât și sprijinul acordat populațiilor-gazdă, cărora trebuie să le fie garantată o sursă de venit. Turismul conștient sau ecoturismul va ajuta multe țări să iasă din sărăcie, multe familii să supraviețuiască, iar natura și animalele – să fie protejate și salvgardate.

(12)  http://www.traffic.org/.