Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie a UE privind valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru climatic

[COM(2020) 741 final]

(2021/C 286/26)

Raportor:

domnul Marcin Wiesław NOWACKI

Sesizare	Comisia Europeană, 24.2.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	14.4.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	239/1/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută această strategie, care vizează valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic.

1.2.

CESE salută propunerile de includere a obiectivelor de dezvoltare a energiei din surse regenerabile marine la elaborarea planurilor naționale și regionale de gestionare a spațiului maritim.

1.3.

Comitetul consideră că strategia ar trebui să includă calculele privind contribuția energiei eoliene la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până la zero emisii nete în 2050.

1.4.

CESE salută punctul de vedere conform căruia o piață a energiei bine reglementată ar trebui să trimită semnale favorabile investițiilor. În opinia Comitetului, un mediu de reglementare previzibil și stabil joacă un rol esențial în dezvoltarea energiei eoliene offshore.

1.5.

Având în vedere anumite caracteristici, precum adâncimea și proximitatea față de alte țări, CESE constată că instalarea de proiecte hibride este posibilă numai în Marea Nordului și în Marea Baltică. Mai mult, având în vedere ritmul de dezvoltare preconizat, CESE consideră că acțiunile UE și ale statelor membre ar trebui să se concentreze, în primă instanță, pe valorificarea potențialului celor mai avansate proiecte care sunt planificate să fie conectate la sistemul electroenergetic național într-o formă radială.

1.6.

CESE este dezamăgit de superficialitatea cu care strategia abordează problema reciclării turbinelor eoliene uzate și recomandă Comisiei să acorde atenția cuvenită costurilor de dezafectare. CESE ar dori să sublinieze faptul că energia curată ar îmbunătăți nu numai calitatea aerului în mediul local, ci ar avea și o acțiune pozitivă asupra mediului și climei în ansamblu.

1.7.

CESE salută identificarea potențialului Mării Nordului, al Mării Baltice, al Mării Mediterane, al Mării Negre, al zonei UE a Oceanului Atlantic și al insulelor UE. Este de înțeles să se acorde prioritate creării de noi proiecte în bazinul Mării Nordului, având în vedere oportunitățile oferite de infrastructura existentă acolo. Cu toate acestea, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie, precum și coeziunea socială și economică în cadrul UE, Comitetul subliniază necesitatea investițiilor proporționale în parcuri eoliene offshore în toate bazinele UE.

1.8.

CESE susține propunerea de modificare a Regulamentului TEN-E pentru a include principiul ghișeului unic pentru proiectele de energie offshore.

1.9.

CESE este preocupat de lipsa detaliilor în ceea ce privește măsurile specifice și instrumentele de sprijin, situație care ar putea pune în pericol finanțarea surselor regenerabile de energie. În opinia Comitetului, ar trebui creat un instrument unic dedicat finanțării proiectelor de energie eoliană offshore în cadrul programelor existente. Mai mult, o astfel de abordare ar trebui extinsă la alte tipuri de surse regenerabile de energie, cum ar fi energia eoliană produsă pe țărm și energia fotovoltaică, pentru a răspunde aspirațiilor uniunii energetice europene și ale Directivei privind energia din surse regenerabile II, care consideră că tocmai instalațiile de producere descentralizate și regionale contribuie la sporirea potențialului de creare de valoare la nivel regional, crearea de locuri de muncă, plasarea cetățenilor în centrul politicii și transformarea lor în producători activi și prosumatori. În acest sens, CESE constată cu oarecare îngrijorare că, în prezent, Comisia se ocupă doar de tehnologii offshore și de hidrogen, neglijând aceste abordări descentralizate.

1.10.

Comitetul subliniază că orice investiție în parcurile eoliene offshore ar trebui să contribuie pe cât posibil la dezvoltarea socioeconomică a regiunilor din imediata vecinătate a investiției prin promovarea participării la proiect – „factorul conținutului local”.

1.11.

CESE salută faptul că strategia urmează să fie completată de un plan pentru dezvoltarea competențelor și a sistemelor de formare în domeniul energiei eoliene offshore.

1.12.

CESE recunoaște dorința UE de a avea un rol de lider în sectorul energiei eoliene offshore și sprijină cu entuziasm extinderea acestuia, nu doar pe mare, ci și pe uscat. Prin urmare, se așteaptă ca Comisia să completeze cât mai curând strategia offshore cu una pentru producerea pe țărm a energiei regenerabile.

2.   Introducere

2.1.

Subiectul prezentului aviz este O strategie a UE pentru valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic, publicat la 18 noiembrie 2020. Această strategie face parte integrantă din Pactul verde european.

2.2.

Evaluarea impactului care însoțește Planul privind obiectivul climatic pentru 2030 prevede că, până în 2030, peste 80 % din energia electrică ar trebui să provină din surse regenerabile de energie și că îndeplinirea obiectivului climatic pentru 2050 necesită o capacitate estimată de energie eoliană offshore de 300 GW, care va trebui completată de o capacitate de energie oceanică de aproximativ 40 GW. Strategia discutată în prezentul aviz arată modul în care UE poate îndeplini acest obiectiv.

3.   Observații generale

3.1.

Strategia își propune să accelereze tranziția către energia curată concomitent cu menținerea obiectivelor majore care sunt creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa. Principalele motive pentru introducerea acestei strategii sunt: — punerea în aplicare a angajamentelor din primul acord global privind atenuarea schimbărilor climatice (Paris 2015), — restabilirea competitivității economiei europene prin creșterea eficienței energetice, — crearea de noi locuri de muncă prin creșterea volumului de investiții, ceea ce va contribui la atenuarea impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19 și la dezvoltarea economiei europene.

3.2.

Strategia prevede o creștere a capacității eoliene offshore de la nivelul actual de 12 GW la cel puțin 60 GW până în 2030 și la 300 GW până în 2050. În plus, Comisia intenționează să completeze cu o capacitate de energie oceanică de 40 GW și alte tehnologii emergente, cum ar fi turbine plutitoare și instalații fotovoltaice plutitoare până în 2050.

3.3.

Pentru îndeplinirea acestor obiective sunt necesare investiții în valoare de aproximativ 800 de miliarde EUR. Este necesară, de asemenea, o mai mare implicare a UE și a guvernelor statelor membre, întrucât, în cadrul politicilor actuale, capacitatea de instalare actuală și proiectată ar asigura numai aproximativ 90 GW în 2050.

3.4.

CESE salută prezentarea acestei strategii, care include propuneri legislative și măsuri care permit să se pună accentul pe dezvoltarea, consolidarea și aprofundarea cooperării în domeniul energiei eoliene offshore.

3.5.

Comitetul remarcă faptul că datele și informațiile menționate mai sus ilustrează amploarea provocărilor cu care se confruntă investitorii, industria UE și operatorii de sisteme de transport și de distribuție. Strategia prezintă perspective optimiste, cum ar fi oportunități de a stimula investițiile private sau de a crea noi locuri de muncă. Cu toate acestea, Comitetul ia act de faptul că previziunile strategiei privind dezvoltarea energiei eoliene offshore sub aspectul creării de locuri de muncă sunt vagi. În plus, este important că vor fi create locuri de muncă suplimentare nu numai în sectorul energetic, ci și în sectoare de activitate terestre, cum ar fi dezvoltarea porturilor și transportul maritim. În mod similar, strategia abordează impactul dezvoltării industriei asupra PIB-ului UE.

3.6.

CESE observă că strategia se bazează pe un mediu interconectat, în care industria energiei din surse regenerabile offshore trebuie să coexiste cu o serie de „alte activități pe mare” (turism, pescuit, acvacultură etc.), proiectele hibride interacționează cu interconexiunile transfrontaliere, dezvoltarea este determinată de obiective stabilite în mai multe țări, iar țările fără ieșire la mare pot finanța proiecte offshore. Având în vedere că proiectele offshore sunt cofinanțate de UE, CESE recomandă asigurarea transparenței în ceea ce privește chestiunea repartizării sarcinilor și beneficiilor.

3.7.

Comitetul este dezamăgit de faptul că strategia nu include calculele privind contribuția energiei eoliene la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până la zero emisii nete în 2050. Concentrarea doar pe capacitatea instalată înseamnă că acest factor-cheie pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului verde este trecut cu vederea.

4.   Privire de ansamblu a tehnologiilor legate de energia din surse regenerabile

4.1.

Instalațiile offshore din UE generează 12 GW, echivalentul a 42 % din capacitatea eoliană offshore la nivel mondial. Majoritatea proiectelor sunt turbine situate pe fundul mării. Comitetul consideră că această tehnologie a atins un anumit grad de maturitate, după cum dovedește reducerea cu 44 % a costurilor totale egalizate ale producerii de energie pentru energia eoliană offshore pe o perioadă de 10 ani.

4.2.

Comitetul își exprimă îndoială că strategia de dezvoltare a energiei eoliene offshore ar trebui să se bazeze pe tehnologii în curs de dezvoltare, cum ar fi proiectele hibride, și atrage atenția asupra necesității de a genera energie la prețuri competitive, ceea ce va face posibilă reconstruirea economiei UE după criza provocată de coronavirus.

5.   Bazinele maritime ale UE: un potențial vast și variat de exploatare a surselor regenerabile de energie offshore

5.1.

CESE salută identificarea potențialului Mării Nordului, al Mării Baltice, al Mării Mediterane, al Mării Negre, al zonei UE a Oceanului Atlantic și al insulelor UE. Stabilirea potențialului bazinelor maritime în strategie va permite planificarea corectă a acțiunilor de reglementare și îndeplinirea obiectivelor.

5.2.

Este de înțeles să se acorde prioritate creării de noi proiecte în bazinul Mării Nordului, având în vedere oportunitățile oferite de infrastructura existentă acolo. Cu toate acestea, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie, precum și coeziunea socială și economică în cadrul UE, Comitetul subliniază necesitatea unui mix energetic care să nu depindă în mare parte de o singură sursă de energie, precum și a investițiilor proporționale în parcuri eoliene offshore în toate bazinele UE.

5.3.

În același timp, Comitetul remarcă că strategia de dezvoltare a energiei eoliene offshore se îndreaptă spre regionalizare.

6.   Amenajarea spațiului maritim pentru gestionarea durabilă a spațiului și a resurselor

6.1.

Pentru a accelera dezvoltarea energiei eoliene, este necesar să se asigure o coexistență rezonabilă a instalațiilor offshore cu alte utilizări ale spațiului marin, protejând în același timp biodiversitatea. CESE salută propunerile de includere a obiectivelor de dezvoltare a energiei din surse regenerabile marine în planurile naționale și regionale de gestionare a spațiului maritim, invitând totodată Comisia să precizeze în mod explicit că procentul estimat de 3 % din spațiul maritim european necesar pentru extinderea sectorului energiei din surse regenerabile offshore reprezintă o cifră medie și că trebuie luați în considerare factori specifici, cum ar fi natura vântului și tipologia mediului.

6.2.

CESE este de acord că elaborarea și publicarea planurilor de gestionare ar semnala întreprinderilor și investitorilor intențiile guvernelor cu privire la dezvoltarea viitoare a sectorului energiei din surse regenerabile offshore, facilitând planificarea sectorului public și privat.

6.3.

Impactul asupra mediului al instalațiilor este în prezent supus unei evaluări amănunțite și îndelungate în cursul procesului de obținere a tuturor deciziilor administrative necesare. Prin urmare, CESE sprijină propunerea de modificare a Regulamentului TEN-E pentru a include principiul ghișeului unic pentru proiectele de energie offshore.

7.   O nouă abordare privind energia din surse regenerabile offshore și infrastructura rețelei

7.1.

Majoritatea parcurilor eoliene offshore aflate în funcțiune în prezent au fost implementate ca proiecte naționale conectate direct la țărm prin legături radiale. Pentru a accelera dezvoltarea energiei eoliene offshore, a reduce costurile și zona marină utilizată, se propune însă concentrarea pe proiecte hibride. Un astfel de sistem este un compromis între proiectele tradiționale conectate radial la sistemul național de energie electrică și modelul rețelei integral buclate. Strategia prezintă, de asemenea, ipoteza destul de optimistă conform căreia statele membre învecinate ar trebui să stabilească împreună obiective de anvergură pentru energia eoliană offshore.

7.2.

Având în vedere anumite caracteristici, precum adâncimea și proximitatea față de alte țări, CESE constată că instalarea de proiecte hibride este posibilă numai în Marea Nordului și în Marea Baltică. Mai mult, având în vedere ritmul de dezvoltare preconizat, CESE consideră că acțiunile UE și ale statelor membre ar trebui să se concentreze, în primă instanță, pe valorificarea potențialului celor mai avansate proiecte care sunt planificate să fie conectate la sistemul electroenergetic național într-o formă radială.

8.   Un cadru de reglementare al UE mai clar pentru energia din surse regenerabile offshore

8.1.

CESE salută afirmația conform căreia o piață a energiei bine reglementată ar trebui să trimită semnale favorabile investițiilor. În opinia Comitetului, un mediu de reglementare previzibil și stabil joacă un rol esențial în dezvoltarea energiei eoliene offshore.

8.2.

Având în vedere creșterea preconizată a importanței proiectelor de energie transfrontaliere, este necesară o clarificare a normelor pieței de energie electrică, care a fost furnizată în documentul de lucru al serviciilor ce însoțește această strategie.

8.3.

Cadrul juridic actual nu conține prevederi pentru tehnologii inovatoare, cum ar fi insulele de energie hibridă sau producția de hidrogen offshore. Comisia sugerează, ca model ideal de reglementare a proiectelor hibride, o zonă separată a pieței maritime, cu posibilitatea de a realoca o parte din veniturile din congestii către producători. CESE sprijină obiectivul de a crea zone de ofertare offshore, presupunând că acestea vor simplifica reglementarea pieței energiei.

8.4.

CESE salută eforturile menite să asigure stabilitatea veniturilor investitorilor. Comitetul solicită flexibilitate în promovarea dezvoltării energiei eoliene offshore în statele membre în care această tehnologie se află într-un stadiu incipient, inclusiv prin acordarea de sprijin direct fără a fi necesară o procedură competitivă, în conformitate cu dispozițiile Directivei privind energia din surse regenerabile.

9.   Mobilizarea investițiilor din sectorul privat în surse regenerabile de energie offshore: rolul fondurilor UE

9.1.

Nevoile de investiții pentru punerea în aplicare a strategiei sunt estimate la aproape 800 de miliarde EUR, din care aproximativ două treimi ar urma să finanțeze infrastructura de rețea asociată și o treime pentru generarea offshore. În Europa, investițiile în rețelele de energie din surse regenerabile onshore și offshore din ultimii 10 ani până în 2020 au fost de aproximativ 30 de miliarde EUR. Strategia prevede o creștere la peste 60 de miliarde EUR în următorul deceniu și o creștere și mai mare după 2030. În plus, strategia exprimă așteptarea ca majoritatea acestor investiții să provină din capital privat. Cu toate acestea, documentul arată că Banca Europeană de Investiții, Comisia și alte instituții financiare vor lucra împreună pentru a sprijini investițiile strategice în energia eoliană offshore.

9.2.

CESE este preocupat de lipsa detaliilor în ceea ce privește măsurile specifice și instrumentele de sprijin, situație care ar putea pune în pericol promovarea în continuare a surselor regenerabile de energie. Pe baza strategiei actuale, vor fi puse la dispoziția investitorilor opt fonduri diferite ale UE. Nu se indică proporțiile așteptate în acest domeniu și, în special, nu se cunoaște ponderea fondurilor UE. În opinia Comitetului, crearea unui instrument unic dedicat finanțării proiectelor de energie eoliană offshore în cadrul programelor existente este esențială pentru a asigura finanțarea și dezvoltarea rapidă a proiectelor. Mai mult, o astfel de abordare ar trebui extinsă la alte tipuri de surse regenerabile de energie.

9.3.

CESE subliniază că orice investiție în parcurile eoliene offshore ar trebui să contribuie pe cât posibil la dezvoltarea socioeconomică a regiunilor din imediata vecinătate a investiției prin promovarea participării la proiect – „factorul conținutului local”.

9.4.

Strategia prevede posibilitatea unui mecanism de finanțare a energiei din surse regenerabile care să ofere modalități de a împărtăși beneficiile proiectelor de energie offshore cu statele membre care nu au zone costiere. În opinia Comitetului, presupunerea că statele membre fără ieșire la mare ar dori să finanțeze energia eoliană folosind propriile resurse în schimbul unor beneficii statistice este prea optimistă.

10.   Concentrarea cercetării și a inovării pe sprijinirea proiectelor offshore

10.1.

CESE este profund dezamăgit de superficialitatea cu care strategia abordează problema reciclării turbinelor eoliene uzate. Strategia prevede că este necesar să se integreze mai sistemic principiul „circularității prin proiectare” în cercetarea și inovarea în domeniul surselor regenerabile. Cu toate acestea, nu oferă niciun detaliu cu privire la potențiala punere în aplicare a acestui principiu. Comitetul ia act de faptul că prelucrarea palelor eoliene uzate pe uscat reprezintă o problemă în creștere în locuri precum Germania, unde se ia în considerare posibilitatea îngropării lor. Trebuie spus că eolienele offshore au dimensiuni mult mai mari, ceea ce se reflectă direct în amploarea problemei.

10.2.

CESE ar dori să sublinieze faptul că energia curată ar îmbunătăți nu numai calitatea aerului în mediul local, ci ar avea și o acțiune pozitivă asupra mediului și climei în ansamblu. CESE protestează împotriva dezvoltării rapide a energiei eoliene offshore fără a se lua în considerare posibilul impact al acesteia asupra mediului și recomandă Comisiei să acorde atenția cuvenită problemei costurilor de dezafectare: în realitate, în cazurile în care proiectele sunt finanțate din fonduri UE, aceste costuri ar trebui deja evaluate în prealabil și ar trebui ținută seama de răspunderea asumată.

10.3.

CESE salută faptul că noua strategie urmează să fie completată de un plan pentru dezvoltarea competențelor și a sistemelor de formare în domeniul energiei eoliene offshore elaborat de DG EMPL și DG MARE. Extinderea competențelor este un element fundamental în dezvoltarea acestui sector. Dezvoltarea sustenabilă și rapidă a acestui sector necesită punerea în aplicare a unor programe de formare destinate statelor membre în care această tehnologie este încă într-un stadiu incipient. Strategia arată că instrumentele și fondurile UE existente pot fi utilizate în acest scop. În opinia Comitetului, importanța dezvoltării competențelor în domeniul energiei eoliene offshore necesită crearea de instrumente și fonduri dedicate la nivelul UE.

11.   Un lanț valoric și de aprovizionare mai puternic în întreaga Europă

11.1.

Consolidarea lanțului de aprovizionare necesită o investiție totală de aproximativ 0,5-1 miliard EUR. CESE regretă lipsa unei indicații clare cu privire la modul în care aceste fonduri ar fi mobilizate sau a unui calendar.

11.2.

CESE salută planul de consolidare a Forumului industrial în materie de energie curată și de creare a unui grup dedicat energiei din surse regenerabile marine în cadrul acestuia în 2021.

11.3.

Comitetul este serios îngrijorat de intențiile Comisiei și ale Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică de a promova standardizarea și interoperabilitatea între convertoare de la diferiți producători până în 2028. Această dată este prea departe în timp, mai ales având în vedere că o capacitate de 60 GW va fi construită în parcuri eoliene offshore până în 2030. Comitetul ar dori să se stabilească o dată care să permită un interval de timp realist pentru elaborarea standardelor pentru echipamente.