COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.7.2021

SWD(2021) 705 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Raportul din 2021 privind statul de drept



Capitol consacrat situației statului de drept din Cehia

care însoţeşte documentul

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Raportul din 2021 privind statul de drept


Situația statului de drept din Uniunea Europeană

{COM(2021) 700 final} - {SWD(2021) 701 final} - {SWD(2021) 702 final} - {SWD(2021) 703 final} - {SWD(2021) 704 final} - {SWD(2021) 706 final} - {SWD(2021) 707 final} - {SWD(2021) 708 final} - {SWD(2021) 709 final} - {SWD(2021) 710 final} - {SWD(2021) 711 final} - {SWD(2021) 712 final} - {SWD(2021) 713 final} - {SWD(2021) 714 final} - {SWD(2021) 715 final} - {SWD(2021) 716 final} - {SWD(2021) 717 final} - {SWD(2021) 718 final} - {SWD(2021) 719 final} - {SWD(2021) 720 final} - {SWD(2021) 721 final} - {SWD(2021) 722 final} - {SWD(2021) 723 final} - {SWD(2021) 724 final} - {SWD(2021) 725 final} - {SWD(2021) 726 final} - {SWD(2021) 727 final}

I.Sistemul judiciar

Sistemul de justiție ceh este alcătuit din 86 de instanțe teritoriale, opt instanțe regionale, două instanțe superioare, Curtea Supremă și Curtea Supremă Administrativă 1 . Curtea Constituțională se află în afara structurii generale a instanțelor, dar face parte din sistemul judiciar, având atribuția de a garanta constituționalitatea legislației și protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Organul central al statului responsabil cu administrarea instanțelor este Ministerul Justiției. Ministerul Justiției realizează administrarea instanțelor superioare, regionale și teritoriale în măsura prevăzută de lege 2 , fie direct, fie prin președinții acestor instanțe. Unele acte ale administrației centrale de stat sunt îndeplinite de președinții celor două curți supreme. Aceste diferite autorități iau în considerare avizele consiliilor judiciare relevante, care sunt instituite în cadrul Curții Supreme, al Curții Supreme Administrative, al instanțelor superioare, al instanțelor regionale și al instanțelor teritoriale mai mari. Judecătorii sunt numiți de Președintele Republicii dintre candidați selectați de președinții instanțelor și prezentați de Ministerul Justiției. Parchetul face parte din ramura executivă 3 . Procurorii sunt numiți în funcție pe perioadă nedeterminată de ministrul justiției, la propunerea procurorului general. Procurorul general este numit și revocat de guvern, la propunerea ministrului justiției 4 . Cehia participă la Parchetul European. Asociația Barourilor este instituită prin lege și este independentă. Aceasta are sarcini de administrație publică în domeniul profesiei juridice și furnizează autoreglementarea întregii profesii. Competența de autoreglementare a Baroului este limitată de competența ministrului justiției în domeniile enumerate de lege.

Independența

Nivelul independenței percepute a sistemului judiciar în rândul publicului larg și al întreprinderilor a rămas mediu. Pe ansamblu, 51 % din publicul larg și din întreprinderi consideră că independența instanțelor și a judecătorilor din Cehia este fie „foarte bună”, fie „destul de bună” în 2021 5 . Aceasta reprezintă continuarea tendinței pozitive de creștere anuală incrementală a percepției pozitive în rândul întreprinderilor, în timp ce în rândul publicului larg nivelul independenței percepute a sistemului judiciar a scăzut ușor față de anul trecut.

A fost adoptată o modificare a procedurii de selecție a judecătorilor 6 . Modificarea, care a intrat în vigoare la 9 iunie 2021 7 , vizează instituirea unui sistem transparent și uniform de recrutare și selecție a noilor judecători și președinți de instanță, pe baza unor criterii precise, obiective și uniforme. Anterior, nu exista nicio reglementare legală a procesului de selecție a candidaților pentru posturile judiciare. Principalele caracteristici ale modificării sunt conforme cu standardele europene, în special deoarece majoritatea membrilor comisiilor însărcinate cu selecția candidaților pentru numire vor fi judecători 8 .

Proiectul de modificare privind regimul disciplinar pentru judecători a trecut de prima lectură în Camera Deputaților 9 . Reforma urmărește să introducă controlul judiciar 10 al deciziilor luate în ceea ce privește judecătorii de către instanța disciplinară 11 prin instituirea unui sistem disciplinar pe două niveluri, în care instanțele superioare ar acționa în calitate de instanțe de prim grad de jurisdicție, iar Curtea Supremă și Curtea Supremă Administrativă în calitate de instanțe de apel. În decembrie 2020, reforma a trecut de prima lectură în Camera Deputaților. Prin instituirea unui astfel de nivel dublu de control judiciar, această reformă ar putea contribui la consolidarea independenței sistemului judiciar, ceea ce este în concordanță cu legislația UE și cu standardele europene 12 .

Se preconizează că reforma avută în vedere cu privire la Parchet nu va fi continuată în cadrul actualei legislaturi parlamentare 13 . Reforma privind Parchetul constituie de mult timp subiect de dezbateri politice și a făcut obiectul recomandărilor GRECO 14 . Astfel cum s-a menționat în Raportul din 2020 privind statul de drept, cel mai recent proiect de reformă 15 , publicat în iunie 2019, a urmărit modificarea regimului de numire și revocare pentru Parchet și a mandatului procurorilor de rang înalt. Proiectul de reformă a întâmpinat opoziția părților interesate și a publicului și nu se prevede aprobarea sa de către guvern înainte de alegerile parlamentare din octombrie 16 .

Un cod de etică pentru judecători a fost aprobat de majoritatea instanțelor. Codul de etică 17 a fost elaborat de un grup de lucru instituit în cadrul Curții Supreme, condus de președintele Curții Supreme și alcătuit din judecători de la instanțe de diferite niveluri 18 . După finalizarea sa, codul a fost prezentat spre aprobare consiliilor de judecători constituite în fiecare instanță 19 . Marea majoritate a consiliilor au adoptat codul. GRECO a recomandat elaborarea unui cod de conduită profesională pentru judecători 20 .

Judecătorii și procurorii au făcut obiectul unor declarații critice din partea reprezentanților guvernului. Reprezentanții puterii executive au formulat în mai multe rânduri observații critice cu privire la judecătorii de rang înalt și la Parchet, punând sub semnul întrebării independența acestora 21 . Ca reacție, reprezentanții sistemului judiciar au emis declarații prin care și-au exprimat îngrijorarea și au reamintit importanța independenței sistemului judiciar și a încrederii publice în sistemul judiciar 22 . La 14 mai, procurorul general și-a anunțat demisia, indicând presiunea resimțită 23 ca fiind unul dintre motive 24 .

Calitate

Parlamentul nu a fost de acord cu propunerea guvernului de a majora anumite taxe judiciare. O propunere de modificare a Legii privind taxele judiciare 25 a fost respinsă de Camera Deputaților în cadrul primei lecturi la 29 ianuarie 2021, pentru considerente legate de accesibilitatea justiției, având în vedere actuala pandemie de COVID-19. Guvernul nu are în vedere alte modificări și nici o nouă prezentare a propunerii, în cursul actualei legislaturi parlamentare 26 . Continuarea sistemului de asistență judiciară extinsă pus în aplicare de Asociația Barourilor din Cehia 27 a contribuit, de asemenea, la facilitarea accesului la justiție, în special pentru persoanele vulnerabile care nu își pot permite un avocat.

Mai multe proiecte sunt în curs de desfășurare pentru a îmbunătăți digitalizarea justiției. Ministerul Justiției a lansat o versiune pilot a unei baze de date centrale publice a hotărârilor judecătorești 28 , începând cu cauzele civile. Baza de date va fi extinsă treptat. Obligația instanțelor de a publica toate hotărârile începând cu 1 iulie 2022 a fost introdusă în Legea privind instanțele și judecătorii, ca urmare a unei modificări care a intrat în vigoare la 9 iunie 2021 29 . Un proiect în curs al Ministerului Justiției privind sprijinirea anonimizării va contribui la acest efort. Normele procedurale care permit utilizarea instrumentelor digitale în instanțe, precum și instrumentele și infrastructura digitale adecvate sunt în mare măsură instituite 30 , ceea ce a contribuit în mare măsură la continuarea activității instanțelor în timpul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, încă lipsesc soluțiile pentru accesarea dosarelor electronice aferente majorității cauzelor în curs 31 . Lucrările privind introducerea unui sistem complet de dosare electronice 32 au continuat, dar sunt încă în etapa de licitație 33 .

Parlamentul dezbate noi proiecte legislative de reformare a procedurilor de executare și de insolvență. Procedurile de executare și de insolvență fac de mulți ani obiectul unor discuții politice, deoarece o așa-numită „capcană a datoriilor” afectează un număr mare de persoane 34 și, astfel cum s-a pronunțat Curtea Constituțională, poate avea impact negativ asupra drepturilor lor fundamentale, precum dreptul la un nivel de trai adecvat 35 . În urma unei reforme a procedurilor de insolvență adoptate în 2019 36 , au fost prezentate mai multe alte propuneri legislative 37 pentru a reglementa impactul procedurilor de executare și al procedurilor de insolvență, în special pentru protejarea debitorilor, inclusiv a debitorilor minori.

Eficiență

Eficiența procedurilor în cauzele civile, comerciale și administrative s-a îmbunătățit. Deși sistemul de justiție nu se confruntă cu provocări deosebite în cauzele civile și comerciale 38 , durata estimată a acțiunilor în justiție a continuat să scadă treptat 39 . Perioada necesară pentru soluționarea cauzelor administrative a scăzut considerabil în comparație cu anii precedenți, timpul estimat pentru pronunțarea unei hotărâri în instanțele de prim grad de jurisdicție fiind de 356 zile în 2019 40 . În același timp, rata de soluționare a cauzelor administrative a crescut la peste 107 % 41 , sugerând că instanțele sunt, de asemenea, în măsură să gestioneze întârzierile. Această evoluție pozitivă poate fi rezultatul unui transfer al judecătorilor din cadrul altor ramuri la camerele administrative. În 2020, au fost numiți 9 noi judecători pentru gestionarea cauzelor administrative 42 , ceea ce ar putea spori și mai mult eficiența. Cu toate acestea, părțile interesate își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul în general insuficient de judecători și subliniază că Ministerul Justiției nu stabilește numărul judecătorilor numiți recent în funcție de volumul real de lucru al instanțelor 43 . 

Instanțele și Parchetul s-au confruntat cu provocări în diferite măsuri în timpul pandemiei de COVID-19. Curtea Supremă și Curtea Supremă Administrativă, ale căror proceduri au loc în mare parte în scris, au raportat că pandemia de COVID-19 nu a avut niciun efect asupra eficienței lor 44 . Instanțele de grade inferioare de jurisdicție au fost obligate să amâne audierile, ceea ce ar putea întârzia procedurile 45 , dar, în general, instanțele nu au raportat nicio perturbare majoră 46 . Telemunca s-a dovedit a fi mai dificilă pentru Parchet, din cauza nivelului scăzut de digitalizare și a naturii activității sale 47 .

II.Cadrul anticorupție

Cehia dispune în mare parte de cadrul legislativ și instituțional pentru prevenirea și combaterea corupției. Departamentul pentru conflicte de interese și anticorupție al Ministerului Justiției este responsabil de coordonarea și monitorizarea Strategiei naționale anticorupție pentru perioada 2018-2022, care este cadrul strategic al Cehiei pentru combaterea corupției la nivel guvernamental. Consiliul anticorupție acționează în calitate de organ consultativ al guvernului. În cooperare cu Parchetul, Agenția națională pentru criminalitate organizată este unitatea de poliție cu competențe la nivel național în ceea ce privește investigarea infracțiunilor de corupție la nivel înalt 48 . Biroul de analiză financiară acționează în calitate de unitate de informații financiare a Cehiei. Curtea Supremă de Conturi controlează gestionarea de către stat a veniturilor și cheltuielilor publice, iar constatările sale pot contribui la identificarea riscurilor de corupție.

Percepția experților și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat. În 2020, Cehia a obținut un punctaj de 54/100 în ceea ce privește indicele de percepție a corupției stabilit de Transparency International și se situează pe locul 14 în Uniunea Europeană și pe locul 49 la nivel mondial 49 . Această percepție s-a menținut la un nivel relativ stabil 50 în ultimii cinci ani 51 .

În decembrie 2020, Guvernul Cehiei a adoptat un nou plan anticorupție pentru perioada 2021-2022, reiterând prioritățile anterioare. Acest plan de acțiune 52 este ultimul dintre cele patru din cadrul actualei Strategii anticorupție a guvernului pentru perioada 2018­2022 53 . În comparație cu planul anterior 54 , cele patru domenii prioritare rămân neschimbate 55 . Guvernul se va concentra asupra obiectivelor care nu au fost încă realizate, inclusiv asupra adoptării de acte legislative privind protecția avertizorilor și activitatea de lobby, precum și asupra transparenței, accesului la informații și riscurilor de corupție legate de COVID-19 56 . O evaluare ex post a planului de acțiune anterior din 2020 va fi publicată în ianuarie 2022. Lucrările analitice pregătitoare au început deja cu privire la noua Strategie anticorupție după anul 2022 57 și vor fi accelerate în primăvara anului 2022 pentru a acoperi noile priorități ale următorului guvern și măsurile care vizează angajamentele internaționale ale Cehiei.

Eforturile de reprimare a corupției se desfășoară cu un număr stabil de anchete, urmăriri penale și condamnări. În 2020, autoritățile cehe de aplicare a legii au deschis 180 de anchete cu privire la infracțiuni de corupție (în comparație cu 152 în 2019) 58 , în timp ce 180 de persoane au fost urmărite penal pentru infracțiuni de corupție sau suspiciunea 59 săvârșirii unor astfel de infracțiuni (în comparație cu 190 de persoane în 2019) 60 . În total, 169 de persoane au fost aduse în fața unei instanțe (în comparație cu 125 în 2019) 61 , în timp ce 111 au fost condamnate pentru corupție în cursul anului 2020 (în comparație cu 96 de persoane în 2019). Anul trecut s-au înregistrat 23 de achitări în cauze de corupție (în comparație cu 30 în anul precedent). În ultimii ani, cauzele de mare vizibilitate gestionate în mare parte de Parchetul Superior s-au axat în principal pe infracțiuni legate de achiziții publice și concurență (inclusiv corupția și activitatea infracțională a funcționarilor) și pe evaziunea fiscală la scară largă 62 . În Codul penal ceh, darea sau luarea de mită la nivel transnațional nu este inclusă în domeniul penal ca infracțiune separată, deși aceasta este vizată de infracțiunea generală de corupție 63 . OCDE a constatat că există îngrijorări cu privire la nivelul scăzut de aplicare a legii în cazul dării sau luării de mită la nivel transnațional, în pofida caracterului orientat spre export al economiei cehe și a exporturilor în sectoarele cu risc ridicat care sunt predispuse la dare sau luare de mită 64 . Măsurile puse în aplicare până în prezent, inclusiv o creștere a personalului specializat și consolidarea capacităților de analiză a datelor, nu au servit la detectarea și investigarea dării sau luării de mită la nivel transnațional. În acest sens, este necesar să se găsească modalități de a acorda prioritate detectării, investigării și urmăririi penale a dării sau luării de mită la nivel transnațional. Introducerea unei infracțiuni separate de dare sau luare de mită la nivel transnațional, a unui decret sau a unei directive interne care să menționeze nivelul de prioritate al cazurilor de dare sau luare de mită la nivel transnațional ar putea fi una dintre potențialele opțiuni de a contribui la consolidarea aplicării legii 65 .

Anchetele și auditurile au ridicat semne de întrebare cu privire la unele cazuri de corupție la nivel înalt privind utilizarea fondurilor UE și la conflictele de interese. Un raport al Comisiei Europene din 23 aprilie 2021 care auditează plata a 17 granturi din partea UE acordate unei societăți cehe a constatat nereguli și un conflict de interese, recomandând recuperarea a aproximativ 11 milioane EUR pentru nerespectarea Regulamentului financiar al UE din 2012 și încălcarea Legii cehe privind conflictele de interese 66 . Cauza a fost trimisă recent către Parchetul European și acceptată de acesta. În general, granturile acordate întreprinderile comerciale în care un funcționar public deține o participație de cel puțin 25 % sunt interzise în temeiul Legii cehe privind conflictele de interese. Este în vigoare o strategie pentru lupta împotriva fraudei și a corupției cu privire la fondurile UE pentru perioada 2014­2020 67 , care stabilește cadrul de bază al normelor însoțite de orientări procedurale pentru autoritățile de gestionare. Cu toate acestea, în unele cazuri au fost exprimate preocupări cu privire la gestionarea și distribuirea fondurilor UE, inclusiv în cadrul investigațiilor legate de fraudă desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și al investigațiilor conexe desfășurate la nivel național, care au fost recent încheiate printr-o recomandare de punere sub acuzare într-un caz la nivel înalt 68 .

Cooperarea în practică între instituțiile relevante pentru combaterea corupției în Cehia funcționează bine și sunt planificate specializări și evoluții de natură informatică suplimentare în cadrul poliției. Cooperarea dintre Parchet, poliție și unitatea de informații financiare s-a dovedit a fi strânsă și eficace în operațiunile la scară largă 69 . Potrivit poliției și Parchetului, resursele 70 și nivelul de specializare ale anchetatorilor și procurorilor, precum și accesul acestora la informații relevante sunt suficiente pentru a-și îndeplini sarcinile în ceea ce privește reprimarea corupției. Prezidiul poliției, care este ierarhic superior Agenției naționale pentru criminalitate organizată, găzduiește o unitate centrală de analiză care oferă orientări și asistență cu privire la analiza cazurilor pentru întreaga poliție. Pentru a răspunde în mod eficace nevoilor poliției și pentru a construi niveluri mai strategice de informații, ar fi în continuare necesar un nivel mai ridicat de specializare a personalului în domeniul analizei, precum și instrumente și funcții informatice suplimentare 71 . Se preconizează că documentul de reflecție din 2019 pentru serviciile de investigație care necesită aceste îmbunătățiri va fi pus în aplicare și apoi revizuit în 2022 72 .

Un regulament privind activitatea de lobby pentru a spori transparența procesului legislativ ceh este în curs de adoptare de la ultima perioadă de raportare. Domeniile contencioase încă discutate se referă la excepțiile de la definiția persoanelor care desfășoară activități de lobby 73 . Regulamentul 74 ar prevedea instituirea unui registru accesibil publicului al persoanelor care desfășoară activități de lobby și al funcționarilor publici pe lângă care se desfășoară activități de lobby, obligația persoanelor care desfășoară activități de lobby și a funcționarilor publici pe lângă care se desfășoară activități de lobby de a dezvălui contactele de lobby, precum și introducerea unei „amprente legislative” pentru a afla ce persoane au încercat să influențeze o anumită propunere legislativă 75 . Registrul ar trebui să fie ținut de Biroul de supraveghere financiară a partidelor și mișcărilor politice. Nedivulgarea informațiilor ar putea atrage amenzi de aproximativ 3 860 EUR (100 000 CZK). Reglementarea activității de lobby 76 ar conține, de asemenea, norme mai stricte privind declararea cadourilor. Pragul pentru cadourile care trebuie raportate în Registrul central al conflictelor de interese, deja existent, ar fi redus de la aproximativ 400 EUR (10 000 CZK) la aproximativ 200 EUR (5 000 CZK).

S-au depus eforturi preliminare pentru consolidarea normelor de integritate a membrilor Camerei Deputaților. Nu a fost încă instituit un cod de etică specific pentru membrii Camerei Deputaților, astfel cum există în cazul funcționarilor publici din administrația publică centrală 77 . O propunere de modificare a Legii privind Regulamentul de procedură al Camerei Deputaților, care să permită Camerei Deputaților să adopte un cod de conduită, nu a primit suficient sprijin politic 78 . Unele partide politice au stabilit coduri de etică pentru propriii membri ai partidului 79 . În special în ceea ce privește cadourile acordate parlamentarilor, persistă preocupări legate de lipsa unui cadru adecvat care să includă și alte beneficii, cum ar fi foloasele și serviciile în natură, precum și de lipsa orientărilor practice pentru parlamentari 80 .

În urma unei hotărâri a Curții Constituționale, guvernul a decis în 2020 să nu includă veniturile soților în obligația de raportare privind declarațiile de avere. Parlamentarii au obligația de a divulga într-o anumită măsură în declarațiile lor de avere activele soțului/soției 81 , de exemplu cu privire la bunurile deținute în comun de parlamentarul respectiv și soțul/soția acestuia. Veniturile soțului/soției rămân excluse de la obligația de informare, la fel ca orice active ale membrilor de familie aflați în întreținere 82 . În urma unei hotărâri pronunțate de Curtea Constituțională 83 , guvernul a decis să nu mai modifice normele privind declarația de avere în această privință 84 .

Normele privind donațiile pentru finanțarea partidelor politice sunt în general adecvate, dar există în continuare provocări în practică 85 . Legea privind partidele și mișcările politice 86 prevede un plafon maxim de aproximativ 120 000 EUR (3 000 000 CZK) pentru fiecare donator individual. Toate donațiile care depășesc aproximativ 40 EUR (1 000 CZK) trebuie să fie documentate. Nu sunt permise donații de la persoane fizice sau organisme publice din străinătate. Donațiile obținute în perioadele electorale trebuie publicate online cu cel puțin 3 zile înainte de alegeri 87 . Nerespectarea acestei obligații poate fi sancționată cu amenzi de aproximativ 4 000-80 000 EUR (100 000-2 000 000 CZK). Biroul de supraveghere financiară a partidelor și mișcărilor politice este organismul de supraveghere responsabil 88 . Persistă deficiențe structurale, deoarece aceleași norme privind plafoanele maxime pentru donațiile din partea donatorilor individuali nu se aplică alegerilor prezidențiale 89 sau donațiilor din partea organizațiilor non-profit 90 . De asemenea, există obstacole în monitorizarea donațiilor din partea rețelelor de întreprinderi cu numeroase entități juridice 91 . Guvernul își propune să efectueze o analiză mai detaliată pentru a identifica mai bine lacunele legislative și provocările în practică 92 .

Sunt pendinte modificări la Constituție în vederea consolidării Curții Supreme de Conturi. Proiectul de lege de modificare a Legii privind Curtea Supremă de Conturi 93 ar urma să pună în aplicare o modificare adusă Constituției 94 . Aceasta ar extinde mandatul Curții Supreme de Conturi, permițându-i să auditeze, de asemenea, cheltuielile publice ale administrațiilor locale, ale societăților de asigurări de sănătate și ale întreprinderilor de stat (respectiv deținute majoritar sau controlate de stat sau de o administrație locală). Adoptarea proiectului de lege este întârziată 95 , în pofida faptului că aceasta a fost o prioritate a guvernului, astfel cum se prevede în Declarația privind programul de guvernare.

Activitatea pregătitoare privind protecția avertizorilor a fost prezentată parlamentului. La 25 ianuarie 2021, guvernul a aprobat proiectul de lege privind protecția avertizorilor și o lege însoțitoare de modificare a acesteia 96 . În prezent, ambele sunt în așteptarea celei de-a doua lecturi la Camera Deputaților 97 și sunt dezbătute în cadrul comisiilor competente ale Camerei Deputaților 98 . Proiectul de lege prevede instituirea unor sisteme interne de raportare și raportarea către Ministerul Justiției pentru ca avertizorii să raporteze eventualele fapte ilegale.

Guvernanța întreprinderilor de stat este reglementată, dar există în continuare provocări în practică. Prevenirea nominalizărilor politice în întreprinderile de stat nu a fost încă asigurată în mod sistematic în practică 99 . În 2020, guvernul a aprobat Strategia privind politica referitoare la întreprinderile de stat 100 pe baza Orientărilor OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat din 2015. Strategia urmărește să asigure faptul că statul își exercită drepturile de proprietate asupra întreprinderilor de stat într-o manieră transparentă și eficace.

Pandemia de COVID-19 a încetinit reformele anticorupție în anumite domenii. Majoritatea măsurilor anticorupție planificate a fi introduse în 2020, în special în sectorul medical, au fost amânate 101 . Noul plan anticorupție pentru perioada 2021-2022 prevede măsuri specifice în ceea ce privește achizițiile publice, inclusiv etichete specifice în registrul contractelor 102 pentru contractele de achiziții publice legate de COVID-19, precum și elaborarea unei metodologii pentru achiziții publice în situații de urgență sau situații de criză similare 103 . În general, se consideră că registrul are impact pozitiv asupra prevenirii corupției, deoarece sporește transparența și posibilitatea supravegherii publice.

III.Pluralismul și libertatea mass-mediei

Carta drepturilor și a libertăților fundamentale, inclusă în Constituția cehă, garantează libertatea de exprimare și dreptul la informare și interzice în mod expres cenzura. Legea privind radiodifuziunea și televiziunea definește în mod clar competențele autorității cehe de reglementare a mass-mediei. Legea privind accesul liber la informații garantează accesul la informațiile deținute de autoritățile publice 104 .

Reforma care vizează consolidarea suplimentară a independenței Consiliului pentru Radiodifuziune și Televiziune este în așteptare 105 . Legea privind radiodifuziunea și televiziunea instituie consiliul ca „organ administrativ independent” compus din 13 membri, stabilește atribuțiile și obligațiile consiliului și stabilește criteriile de eligibilitate, criteriile de excludere și procedurile de numire a membrilor și a șefului consiliului 106 . În cazul în care consiliul încalcă în mod repetat și grav obligațiile prevăzute în respectiva lege sau în cazul în care aprobarea raportului său anual obligatoriu este respinsă în mod repetat ca urmare a unor deficiențe grave, Camera Deputaților poate propune prim-ministrului revocarea întregului consiliu. O reformă 107 , prezentată în august 2020 108 , ar elimina rolul prim-ministrului în procesul de numire, limitând în același timp puterea Camerei Deputaților, în sensul că, în cazurile menționate mai sus, aceasta va putea doar să propună revocarea individuală a membrilor, consolidându-se astfel independența consiliului în calitate de organism. Modificarea ar impune, de asemenea, ca parlamentul să prezinte motivele pentru orice astfel de revocări. O astfel de modificare ar urmări îndeplinirea obiectivelor legate de independența conferită de Directiva revizuită privind serviciile mass-media audiovizuale.

Competențele Consiliului pentru Radiodifuziune și Televiziune sunt bine definite în cadrul legislației și aplicate efectiv în practică. Autoritatea de reglementare nu se așteaptă ca modificările propuse la Legea privind radiodifuziunea și televiziunea (a se vedea mai sus) să aibă impact semnificativ asupra activității consiliului, iar în ceea ce privește resursele acestuia, se preconizează că va avea loc doar o consolidare minoră a personalului. Legea cehă privind radiodifuziunea și televiziunea prevede funcționarea organismelor de autoreglementare recunoscute de consiliu. Aceste organisme pot formula observații în cadrul acțiunilor în justiție referitoare la domeniile lor de resort. Proiectul de lege menționat mai sus ar lărgi domeniul de aplicare al autoreglementării. Au fost exprimate preocupări cu privire la procesul de selecție și la independența membrilor Consiliului separat de supraveghere al televiziunii cehe 109 .

Cehia a adoptat acte legislative care reglementează transparența proprietății efective și care se aplică și proprietății asupra mass-mediei. Legea nr. 37/2021 din 5 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al Cehiei, care transpune cea de a cincea Directivă a UE privind combaterea spălării banilor, instituie un sistem pe două niveluri de acces la astfel de informații. Aceasta garantează accesul public, prin intermediul unui registru deținut de Ministerul Justiției, la un număr limitat de informații privind proprietatea și stabilește mecanisme care să permită anumitor autorități să sancționeze absența datelor solicitate. Cu toate acestea, Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021 acordă acestui domeniu un scor de risc ridicat, având în vedere că sistemul nu obligă, de fapt, întreprinderile de mass-media să divulge pe deplin publicului larg structurile lor de proprietate 110 . În Cehia, se raportează un nivel ridicat de concentrare a sectorului de știri al mass-mediei, în special din cauza nivelului ridicat de concentrare din diferite sectoare secundare ale mass-mediei 111 .

Cehia nu a adoptat nicio lege care să reglementeze alocarea publicității de stat. În afară de cerințele generale privind publicitatea prevăzute în Legea privind achizițiile publice, și anume ca orice contract de publicitate de stat cu o valoare mai mare de 2 000 EUR (50 000 CZK) să fie publicat în registrul public, Cehia nu are norme specifice privind alocarea publicității de stat 112 . MPM 2021 se referă la monitorizarea cheltuielilor de publicitate ale ministerelor cehe în perioada 2010-2018, efectuată de Centrul ceh pentru jurnalismul de investigație 113 , care a evidențiat diferențe semnificative în ceea ce privește modul în care fiecare minister în parte distribuie cheltuielile de publicitate către diferite organisme din domeniul mass-mediei. MPM 2021 precizează că acest lucru indică favoritismul și absența generală a transparenței 114 .

Accesul la informații este garantat de lege, însă în practică pot exista obstacole. Nu au existat modificări ale Legii privind accesul liber la informații care să garanteze accesul la informațiile deținute de autoritățile publice 115 . MPM 2021 se referă la mai multe încercări ale anumitor autorități publice de a interveni în circulația informațiilor în timpul pandemiei de COVID-19. Raportul semnalează refuzul Institutului de Informare și Statistică în Domeniul Sănătății de a publica date detaliate privind răspândirea infecțiilor cu COVID-19 116 .

Deși jurnaliștii sunt considerați a fi protejați împotriva vătămărilor fizice, insultele verbale, hărțuirea și amenințările online nu sunt rare 117 . MPM 2021 și clasamentul libertății presei întocmit de RSF fac referire la faptul că profesia de jurnalist face obiectul unor atacuri verbale constante din partea anumitor partide politice și a unor funcționari publici de rang înalt 118 . Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor nu a înregistrat alerte în Cehia în 2020. Aceasta a înregistrat o alertă în 2021 cu privire la chestiunea menționată mai sus referitoare la Consiliul ceh de televiziune. Nu a fost adoptată nicio schemă de sprijin pentru mass-media în vederea contracarării efectelor pandemiei de COVID-19. Potrivit MPM 2021, sectorul presei scrise a fost grav afectat de pandemia de COVID-19 119 .

IV.Alte probleme instituționale legate de sistemul de control și echilibru

Cehia are un sistem de guvernare parlamentar bicameral 120 cu un președinte ales în mod direct. Pot fi prezentate propuneri legislative de către un deputat, un grup de deputați, de Senat, de guvern sau de organele reprezentative superioare ale regiunilor autonome 121 . Curtea Constituțională are competența de a efectua ex post controlul constituționalității. Pe lângă sistemul judiciar, instituția Avocatului Poporului și societatea civilă joacă un rol important în sistemul de control și echilibru.

În 2020 și la începutul anului 2021, aproape jumătate din actele legislative au fost adoptate printr-o procedură legislativă de urgență simplificată. Între ianuarie 2020 și jumătatea lunii februarie 2021, 60 de legi dintr-un total de 128 de legi, care au fost adoptate de parlament și promulgate în Monitorul Oficial, au fost adoptate în cadrul procedurii legislative de urgență printr-o deliberare sumară 122 , iar alte 12 legi au fost adoptate în cadrul unei proceduri accelerate care se aplică atunci când o lege este adoptată în cadrul primei lecturi 123 . Părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că aceste proceduri au fost utilizate și pentru legi care nu erau legate de combaterea pandemiei de COVID-19 și au criticat numărul ridicat de derogări de la normele privind consultarea părților interesate 124 . În plus, măsurile de urgență adoptate de guvern pentru combaterea pandemiei de COVID-19 au fost criticate pentru că nu conțin o justificare specifică, inteligibilă și fundamentată 125 . Ambele camere ale parlamentului au adoptat măsuri 126 de prevenire a răspândirii virusului la sediile lor, inclusiv posibilitatea de a limita în mod proporțional numărul parlamentarilor prezenți 127 .

Starea de urgență a durat cea mai mare parte a anului 2020, iar la începutul anului 2021 au fost exprimate îngrijorări cu privire la constituționalitatea acesteia. În conformitate cu Legea constituțională privind securitatea, starea de urgență 128 poate fi declarată de guvern pentru o perioadă de până la 30 de zile și poate fi prelungită numai cu aprobarea Camerei Deputaților 129 . În urma stării de urgență care a durat de la 12 martie 2020 până la 17 mai 2020 130 , guvernul a declarat stare de urgență din nou începând cu 5 octombrie 2020 și a prelungit-o periodic, cu aprobarea Camerei Deputaților, până la 14 februarie 2021. La 11 februarie 2021, Camera Deputaților a refuzat să își dea acordul prealabil pentru o nouă prelungire a stării de urgență. Guvernul a declarat atunci o nouă perioadă de stare de urgență cu durata de 14 zile, în temeiul unei cereri din partea guvernatorilor regiunilor 131 , o decizie care a fost criticată, de asemenea, ca fiind o eludare a normelor constituționale 132 . Camera Deputaților a decis ulterior că această perioadă de stare de urgență se va încheia odată cu intrarea în vigoare a unei noi legi privind pandemia, dar nu mai târziu de 27 februarie 2021 133 . De asemenea, un grup de senatori a depus o plângere la Curtea Constituțională, care, deși a considerat plângerea inadmisibilă 134 , a remarcat că starea de urgență poate fi prelungită numai cu aprobarea Camerei Deputaților și că modul de prelungire prevăzut prin Constituție nu poate fi înlocuit de o declarație privind o nouă perioadă de stare de urgență 135 . Din cauza agravării situației, guvernul a declarat o nouă perioadă de stare de urgență începând cu 27 februarie 2021 pentru 30 de zile, care a fost prelungită până la 11 aprilie 2021, cu acordul prealabil al Camerei Deputaților.

Utilizarea măsurilor de urgență a continuat să facă obiectul controlului judiciar 136 . Măsurile de urgență adoptate ca răspuns la pandemia de COVID-19 au fost frecvent examinate de instanțe, inclusiv de Curtea Constituțională 137 . Cu toate acestea, părțile interesate subliniază că măsurile în vigoare au fost modificate prea rapid pentru ca instanțele să poată reacționa în timp util 138 .

Proiectele menite să sporească și mai mult transparența procesului legislativ sunt amânate din cauza pandemiei. Proiectul de creare a portalurilor „eCollection” și „eLegislation” 139 , care ar facilita controlul și participarea la procesul legislativ, a fost amânat din cauza stării de urgență și a impactului restricțiilor legate de pandemia de COVID-19. Testarea pilot a sistemului și formarea utilizatorilor sunt planificate din noiembrie 2021, iar lansarea operațiunilor este planificată să aibă loc la 1 ianuarie 2023 140 .

Un proiect de lege privind apărătorul drepturilor copiilor (Avocat al Poporului pentru Copii) este dezbătut în parlament. Proiectul de lege prezentat în iunie 2020 de un grup de membri ai Camerei Deputaților propune înființarea unei instituții separate de apărătorul public al drepturilor care acționează și ca organism de supraveghere pentru Convenția cu privire la drepturile copilului. Nu a fost prezentată încă o propunere legislativă privind înființarea instituției naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului. În primul său an de mandat, noul Avocat al Poporului a fost criticat de părțile interesate, în special pentru caracterul arbitrar și declarații care se presupune că pun sub semnul întrebării aplicarea principiului proporționalității atunci când se limitează drepturile individuale 141 . De asemenea, au fost criticate declarațiile sale care pun sub semnul întrebării existența discriminării anumitor grupuri minoritare 142 . În timpul pandemiei de COVID-19, apărătorul public al drepturilor a investigat o serie de aspecte legate de COVID-19 143 . Mai multe dintre măsurile în cauză au fost ulterior modificate de autorități 144 .

Organizațiile societății civile au fost semnificativ afectate de restricțiile aplicate în timpul pandemiei de COVID-19. Spațiul pentru societatea civilă este considerat deschis 145 , iar societatea civilă continuă să participe activ la activitatea de lobby 146 . Potrivit părților interesate, pandemia de COVID-19 a afectat semnificativ organizațiile societății civile, majoritatea fiind obligate să își limiteze activitățile din cauza restricțiilor legate de pandemie 147 . Cu toate acestea, au fost observate, de asemenea, evoluții pozitive, unele organizații ale societății civile observând o creștere a sprijinului public, extinzându-și activitățile și sporindu-și eficacitatea 148 .

Anexa I: Lista surselor în ordine alfabetică*

* Lista contribuțiilor primite în contextul consultării premergătoare elaborării Raportului din 2021privind statul de drept este disponibilă pe https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law/rule-law/rule-law-mechanism/2021-rule-law-report-targeted-stakeholder-consultation .

Alianța organismelor publice de radiodifuziune și televiziune (2021), The threat facing Czech TV (Pericolele cu care se confruntă televiziunea cehă) ( https://www.publicmediaalliance.org/the-threat-facing-czech-tv-ceska-televize/ ).

Asociația Barourilor din Cehia (2021), Contribuția Asociației Barourilor din Cehia la Raportul din 2021 privind statul de drept.

Asociația Barourilor din Cehia (2021), Declarația Asociației Barourilor din Cehia cu privire declararea stării de urgență prin decretul guvernamental din 14 februarie 2021 (ČAK k vyhlášení nouzového stavu usnesením vlády ze dne 14. 2. 2021) ( https://advokatnidenik.cz/2021/02/15/cak-k-vyhlaseni-nouzoveho-stavu-usnesenim-vlady-ze-dne-14-2-2021/ ).

Asociația Barourilor din Cehia, Lista hotărârilor judecătorești ( https://advokatnidenik.cz/2021/04/23/za-uplynulych-deset-mesicu-soudy-zrusily-nekolik-protiepidemickych-opatreni/ ) ( https://advokatnidenik.cz/2021/04/09/soudy-jiz-odmitly-desitky-navrhu-na-zruseni-protiepidemickych-narizeni/ ).

Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media (2021), Media pluralism monitor 2021 (Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2021).

Česká justice (2021), Anchetatorul în cauza „Cuibul de barză” își dă demisia. Acesta a închis dosarul și a propus trimiterea cazului în instanță (Vyšetřovatel Čapího hnízda končí u policie. Spis uzavřel a navrhl podat obžalobu) ( https://www.ceska-justice.cz/2021/05/vysetrovatel-capiho-hnizda-konci-u-policie-spis-uzavrel-a-navrhl-podat-obzalobu/ https://www.ceska-justice.cz/2021/05/vysetrovatel-capiho-hnizda-konci-u-policie-spis-uzavrel-a-navrhl-podat-obzalobu/ ).

České noviny (2021), Potrivit majorității avocaților, starea de urgență este neconstituțională (Podle většiny právníků je nový stav nouze protiústavní) ( https://www.ceskenoviny.cz/zpravy/podle-vetsiny-pravniku-je-novy-stav-nouze-protiustavni/1996439 ).

Civicus, Monitor tracking civic space – Czechia (Instrumentul de monitorizare a spațiului civic – Cehia) ( https://monitor.civicus.org/country/czech-republic/ ).

Codul de etică ceh pentru judecători (versiunea în limba engleză) ( https://www.nsoud.cz/Judikatura/ns_web.nsf/web/CodeofEthics~Code_of_Ethic~?Open&lng=EN ).

Comisia Europeană (2019), Raport final de audit, nr. REGC414CZ0133, REGIO/C4/AUD ( https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cz_functioning_report/cz_functioning_report_en.pdf ).

Comisia Europeană (2020), Raportul privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept în Cehia.

Comisia Europeană (2021), Tabloul de bord privind justiția în UE.

Consiliul Europei: Comisia de la Veneția (2010), Report on the Independence of the Judicial System Part I: The Independence of Judges (Raport privind independența sistemului judiciar, partea I: independența judecătorilor), [CDL-AD(2010)004].

Consiliul Europei: Comisia de la Veneția (2016), Rule of Law Checklist (Lista de verificare a îndeplinirii criteriilor în materia statului de drept), [CDL-AD(2016)007].

Consiliul Europei: Comitetul de Miniștri (2010), Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind judecătorii: independență, eficiență și responsabilități.

Curtea Constituțională a Cehiei, Decizia nr. I. ÚS 3271/13.

Curtea Constituțională a Cehiei, Hotărârea din 25 martie 2021, Pl ÚS 12/21.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Hotărârea din 20 aprilie 2021 Repubblika, C-896/19.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Hotărârea din 25 iulie 2018, LM, C-216/18 PPU.

Curtea Supremă de Conturi (2020), Raportul UE pentru anul 2020 – Raport privind gestiunea financiară a UE în Cehia ( https://www.nku.cz/assets/publications-documents/eu-report/eu-report-2020-en.pdf ).

Deník N (2020), Zeman: După întâlnirea cu Benešová am simțit că mi se apropie sfârșitul, eram deja o țintă pentru ea. Politica a devenit mai dură (Zeman: Po schůzce s Benešovou jsem vycítil svůj konec, byli jsme pro ni vděčný terč. Politika zhrubla) ( https://denikn.cz/633179/zeman-po-schuzce-s-benesovou-jsem-vycitil-svuj-konec-byli-jsme-pro-ni-vdecny-terc-politika-zhrubla/?ref=list ).

Deník N (2021), Babiš a acuzat judecătorii că au influențat alegerile. Noi doar protejăm Constituția, a reacționat Rychetský (Babiš obvinil soudce z ovlivňování voleb. Jen chráníme ústavu, reagoval Rychetský) (https://denikn.cz/553944/snazi-se-ovlivnit-vysledek-voleb-babis-zautocil-na-ustavni-soud-i-predsedu-rychetskeho/).

Deník N (2021), Cine a promis ce și cui? Aceștia creează haos înainte de alegeri, Benesova critică decizia Curții Constituționale (Kdo co komu slíbil? Před volbami udělají tóčo, kritizuje Benešová verdikt Ústavního soudu) (https://denikn.cz/553991/kdo-co-komu-slibil-pred-volbami-udelaji-toco-kritizuje-benesova-verdikt-ustavniho-soudu/).

Direcția Generală Comunicare (2019), Eurobarometru Flash 482: Atitudinea întreprinderilor față de corupție în UE.

Direcția Generală Comunicare (2020), Eurobarometru special 502: Corupția.

Glopolis (2021), Contribuția Glopolis la Raportul din 2021 privind statul de drept. 

GRECO (2016), Fourth Evaluation Round – Evaluation Report on Czechia on Corruption prevention in respect of members of parliament, judges and prosecutors (Runda a patra de evaluare – Raport de evaluare privind Cehia referitor la prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor).

GRECO (2020), Fourth Evaluation Round – Interim Compliance Report on Czechia on Corruption prevention in respect of members of parliament, judges and prosecutors (Runda a patra de evaluare – Raport intermediar de conformitate privind Cehia referitor la prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor).

Guvernul Cehiei (2019), Analiza riscului de corupție în sectorul sănătății ( https://www.mzcr.cz/wp-content/uploads/2020/08/Sektorov%C3%A1-anal%C3%BDza-korupce-ve-zdravotnictv%C3%AD.pdf ).

Guvernul Cehiei (2021), Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept.

Guvernul Cehiei, Proiect de creare a portalurilor „eCollection” și „eLegislation” ( https://www.mvcr.cz/clanek/esbirka-a-elegislativa.aspx ).

Guvernul Cehiei, Strategia anticorupție ( https://korupce.cz/protikorupcni-dokumenty-vlady/na-leta-2018-az-2022/ ).

Guvernul Cehiei, Strategia pentru lupta împotriva fraudei și a corupției cu privire la fondurile UE pentru perioada 2014-2020 ( https://www.dotaceeu.cz/Dotace/media/SF/FONDY%20EU/2014-2020/Dokumenty/Ostatn%c3%ad/MMR_Strategie-proti-podvodum-SSR_FINAL3.pdf ).

Info.cz (2021), Procedurile împotriva lui Babiš vor fi încetinite până la alegeri, iar procurorii îl vor folosi ca scut împotriva demiterii lor. Este momentul cel mai brutal, dacă guvernul ar cădea mâine, aș fi cea mai fericită, afirmă Benešová (Stíhání Babiše se povleče do voleb, státní zástupci z něj mají štít proti svému odvolání. Je to nejbrutálnější doba, kdyby vláda zítra skončila, budu nejšťastnější, říká Benešová) (https://www.info.cz/pravo/justice/marie-benesova). Institutul Internațional de Presă (2021), Îngrijorări din cauza interferenței tot mai crescute asupra independenței radiodifuzorului public din Cehia ( https://ipi.media/concerns-over-increasing-meddling-in-independence-of-czech-public-broadcaster/ ).

Investigace.cz (2019), Publicitate de stat: Cine mai plătește Parlamentní listy (Státní reklama: Kdo také platí Parlamentní listy) ( https://www.investigace.cz/statni-reklama-kdo-take-plati-parlamentni-listy ).

Liga Drepturilor Omului (2021), Contribuția Ligii Drepturilor Omului la Raportul din 2021 privind statul de drept.

Ministerul de Finanțe al Cehiei (2020), Programul de convergență al Republicii Cehia.

Nadace OSF (2021), Dopady pandemie COVID-19 na neziskové organizace ( https://osf.cz/wp-content/uploads/2021/03/Nadace-OSF_Dopady_pandemie_NNO_2021.pdf ).

OCDE (2019), Punerea în aplicare a Convenției OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor comerciale internaționale, Raport privind faza a 4-a: Cehia.

Parchetul (2021), comunicat de presă, Procurorul general Pavel Zeman și-a anunțat demisia (Nejvyšší státní zástupce Pavel Zeman oznámil rezignaci)

Parlamentul European (2020), Report on the fact-finding mission of the Budgetary Control Committee to the Czech Republic (Raport privind misiunea de informare a Comisiei pentru control bugetar în Republica Cehia) ( https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/209082/CONT_CZ_Mission_Report_Final.pdf ).

Președintele Uniunii Procurorilor din Cehia, Declarația din 26 februarie 2021 ( https://www.uniesz.cz/prezident-unie-statnich-zastupcu-jan-lata-ministryne-benesova-sdeluje-nepravdy/ ).

Rekonstrukce státu (2021), Activitatea de lobby are impact puternic asupra formulării legilor, în opinia cehilor, dar o consideră în principal un instrument pentru „nași” (Lobbing má podle poloviny Čechů výrazný vliv na podobu zákonů, vnímají ho ale hlavně jako nástroj pro kmotry) ( https://www.rekonstrukcestatu.cz/archivse-novinek/lobbing-ma-podle-poloviny-cechu-vyrazny-vliv-na-podobu-zakonu-vnimaji-ho-ale-hlavne-jako-nastroj-pro-kmotry ). 

Reporters Without Borders (Reporteri fără Frontiere) (2021), Clasamentul mondial al libertății presei din 2021 – Cehia ( https://rsf.org/en/czech-republic ).

Romea.cz (2021), Membrii cetățeni ai „Consiliului romilor”: Křeček nu își cunoaște competențele, declarațiile sale referitoare la strategia privind romii nu sunt adevărate, el subminează în mod sistematic și intenționat demnitatea romilor (Občanští členové "romské rady": Křeček nezná své kompetence, k romské strategii se vyjadřuje nepravdivě, soustavně cíleně podkopává důstojnost Romů) ( http://www.romea.cz/cz/zpravodajstvi/domaci/obcansti-clenove-romske-rady-krecek-nezna-sve-kompetence-k-romske-strategii-se-vyjadruje-nepravdive-soustavne-cilene ).

Scrisoare deschisă adresată Avocatului Poporului, semnată de peste 320 de semnatari, inclusiv avocați proeminenți ( https://www.petice.com/otevreny_dopis_verejnemu_ochranci_prav ).

Seznam zprávy (2020), Benešová intensifică lupta împotriva șefului procurorilor. Babiš l-a sprijinit (Benešová zesiluje boj proti šéfovi žalobců. Babiš se ho zastal, https://www.seznamzpravy.cz/clanek/benesova-zesiluje-boj-proti-sefovi-zalobcu-poda-karnou-zalobu-kvuli-vrbeticim-153409).

Síť k ochraně demokracie (2020), Raport de monitorizare, ( https://ochranademokracie.s3.amazonaws.com/ochranademokracie/production/files/2020/11/18/13/26/42/6db6f97d-7c3e-452d-b27f-44740bbdaa74/zprava-pracovni-skupiny-pro-lidska-socialni-prava-2019_2.pdf ).

Site-ul web al Parlamentului Cehiei ( https://www.psp.cz/sqw/historie.sqw?o=8&t=1150 ). 

Transparency International – Republica Cehia (2021), Contribuția Transparency International – Republica Cehia la Raportul din 2021 privind statul de drept.

Transparency International (2020), Corupția la nivel transfrontalier. 

Transparency International (2021), Contribuția Transparency International la Raportul din 2021 privind statul de drept.

Transparency International (2021), Indicele de percepție a corupției 2020.

Tribunalul Municipal din Praga, Hotărârea din 13 noiembrie 2020, nr. 18 A 59/2020.

Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (2021), Public service media in the Czech Republic under threat (Organismul public de radiodifuziune și televiziune din Cehia se află în pericol) ( https://www.ebu.ch/news/2021/04/public-service-media-in-the-czech-republic-under-threat ).

Uniunea Judecătorilor din Cehia, Soudcovská unie k vystoupení ministryně spravedlnosti ( https://www.soudci.cz/zpravy-a-stanoviska/pohledy-a-nazory/3173-soudcovska-unie-k-vystoupeni-ministryne-spravedlnosti.html ).

Uniunea Libertăților Civile pentru Europa (2021), Contribuția Uniunii Libertăților Civile la Raportul din 2021 privind statul de drept.

Uniunea Procurorilor din Cehia, Declarația din 4 februarie 2021 ( https://www.uniesz.cz/reakce-unie-statnich-zastupcu-ceske-republiky-na-utoky-politiku-proti-ustavnimu-soudu/ ).

Anexa II: Vizita de țară efectuată în Cehia

În martie 2021, serviciile Comisiei au organizat reuniuni virtuale cu:

·Agenția națională de combatere a criminalității organizate

·Asociația Jurnaliștilor

·Avocatul Poporului

·Biroul de analiză financiară

·Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă

·Comisia națională cehă a Institutului Internațional de Presă

·Consiliul de radiodifuziune și televiziune

·Curtea Supremă

·Curtea Supremă Administrativă

·Curtea Supremă de Conturi

·Fondul pentru jurnalism independent

·Frank Bold/Reconstrucția statului

·Institutul Internațional de Presă

·Liga Drepturilor Omului

·Ministerul Culturii

·Ministerul de Interne

·Ministerul Justiției

·Parchetul General

·Parteneriatul pentru o guvernare deschisă

·Transparency International – Republica Cehia

·Uniunea Barourilor din Cehia

·Uniunea Judecătorilor

·Uniunea Procurorilor

* Comisia s-a întâlnit, de asemenea, cu următoarele organizații în cadrul mai multor reuniuni orizontale:

·Amnesty International

·Centrul european pentru legislație nonprofit

·Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă

·Centrul pentru Drepturi Reproductive

·CIVICUS

·Comisia Internațională a Juriștilor

·Comitetul Helsinki -Țările de Jos

·Conferința bisericilor europene

·EuroCommerce

·Federația Europeană a Jurnaliștilor

·Federația Internațională pentru Drepturile Omului

·Forumul Civic European

·Forumul European al Tineretului

·Front Line Defenders

·Fundația Human Rights House

·Human Rights Watch

·ILGA-Europa

·Institutul de Politici Europene pentru o Societate Deschisă

·Institutul Internațional de Presă

·Parteneriatul European pentru Democrație

·Philanthropy Advocacy

·Protection International

·Reporteri fără Frontiere

·Rețeaua Europeană a Federației Internaționale pentru Planificare Familială

·Societatea civilă Europa

·Transparency International EU

·Uniunea Libertăților Civile pentru Europa

(1)      În plus, secțiile administrative specializate din cadrul instanțelor regionale acționează în calitate de instanțe administrative de prim grad de jurisdicție.

(2)      Legea nr. 6/2002 privind instanțele și judecătorii, publicată în Monitorul Oficial al Cehiei.

(3)      Articolul 80 din Constituție, care este inclus în partea a treia, ramura executivă.

(4)      Metoda de numire și revocare a procurorilor de rang înalt face parte din reforma propusă de Ministerul Justiției în iunie 2019 și este în prezent blocată.

(5)      Figurile 48 și 50, Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în UE. Percepția cu privire la independența sistemului judiciar corespunde următoarelor categorii: independență foarte scăzută (sub 30 % din respondenți consideră că nivelul de independență a sistemului judiciar este relativ bun și foarte bun); independență scăzută (între 30 % și 39 %), independență medie (între 40 % și 59 %), independență ridicată (între 60 % și 75 %) și independență foarte ridicată (peste 75 %).

(6)      Pentru mai multe informații, a se vedea Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 2.

(7)      Modificarea Legii nr. 6/2002 privind instanțele și judecătorii, publicată în Monitorul Oficial al Cehiei.

(8)      Proiectul de lege nr. 630 de modificare a secțiunilor 105a și 116 din Legea nr. 6/2002 privind instanțele și judecătorii, publicată în Monitorul Oficial al Cehiei; Proiectul de lege nr. 630, propunerea privind modificarea secțiunilor 105e și 116 din Legea nr. 6/2002 privind instanțele și judecătorii, publicată în Monitorul Oficial al Cehiei; Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, punctul 47. Hotărârea Curții de Justiție din 20 aprilie 2021, Repubblika, C-896/19, punctele 66-69.

(9)      Pentru mai multe informații, a se vedea Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 3.

(10)      În cazul în care au apărut informații necunoscute anterior, este în prezent posibilă redeschiderea procedurilor și este, de asemenea, posibilă formularea unei plângeri de constituționalitate; totuși, aceste proceduri nu sunt considerate a constitui un control juridic standard.

(11)      Senatul disciplinar este un senat special în cadrul Curții Supreme Administrative.

(12)      Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, punctul 69; Avizul Comisiei de la Veneția [CDL-AD(2010)004], punctul 43; Comisia de la Veneția, Lista de verificare a îndeplinirii criteriilor în materia statului de drept [CDL-AD(2016)007], punctul 78; potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (C-216/18 PPU, LM, 25 iulie 2018, punctul 67): „Cerința de independență impune de asemenea ca regimul disciplinar al celor care au îndatorirea de a judeca să prezinte garanțiile necesare pentru a evita orice risc de utilizare a unui astfel de regim ca sistem de control politic al conținutului deciziilor judiciare. În această privință, adoptarea unor norme care definesc printre altele atât comportamentele ce constituie încălcări disciplinare, cât și sancțiunile aplicabile în mod concret, care prevăd intervenția unei instanțe independente în conformitate cu o procedură care garantează pe deplin drepturile consacrate la articolele 47 și 48 din cartă, în special dreptul la apărare, și care consacră posibilitatea de a contesta în justiție deciziile organelor disciplinare constituie un ansamblu de garanții esențiale pentru menținerea independenței puterii judecătorești”.

(13)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 3-4.

(14)      Runda a patra de evaluare GRECO – Raport de evaluare, recomandarea x.

(15)      Materiale publicate în biblioteca electronică a procesului legislativ, disponibile la adresa https://apps.odok.cz/veklep-detail?pid=KORNBD9J6ZWU.

(16)      Informații primite de la Ministerul Justiției în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(17)      Versiunea în limba cehă a Codului de etică este disponibilă la adresa https://www.nsoud.cz/judikatura/ns_web.nsf/0/480C6A02F818B1DCC12586B00029183B/$file/ETICK%C3%9D%20KODEX%20(2).pdf; versiunea în limba engleză este disponibilă la adresa https://www.nsoud.cz/Judikatura/ns_web.nsf/web/CodeofEthics~Code_of_Ethic~?Open&lng=EN.

(18)      Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 4-5.

(19)      Cehia nu are Consiliu Judiciar, însă sunt constituite consilii ale judecătorilor în cadrul fiecărei instanțe. Consiliile sunt alcătuite din judecători din cadrul instanței respective, care sunt aleși inter pares. În cadrul instanțelor teritoriale cu mai puțin de 11 judecători, rolul consiliului este îndeplinit de o adunare a tuturor judecătorilor instanței respective; secțiunea 46 și următoarele din Legea privind instanțele și judecătorii.

(20)      Runda a patra de evaluare GRECO – Raport de evaluare, recomandarea vii punctul (i).

(21)      Interviu cu ministrul justiției din Deník N (3 februarie 2021), Cine a promis ce și cui? Aceștia creează haos înainte de alegeri, Benesova critică decizia Curții Constituționale; Deník N (3 februarie 2021), Babiš a acuzat judecătorii că au influențat alegerile. Noi doar protejăm Constituția, a reacționat Rychetský; interviu cu ministrul justiției de la Info.cz (25 februarie 2021), Procedurile împotriva lui Babiš vor fi încetinite până la alegeri, iar procurorii îl vor folosi ca scut împotriva demiterii lor. Ministrul justiției a pus sub semnul întrebării în mod public legalitatea acțiunilor privind procurorul general și a anunțat că va iniția proceduri disciplinare. Cu toate acestea, procurorul general a fost sprijinit de prim-ministru, conform relatării din Seznam zprávy (9 mai 2020), Benešová intensifică lupta împotriva șefului procurorilor.

(22)      Declarația Uniunii Judecătorilor, Soudcovská unie k vystoupení ministryně spravedlnosti; Declarația Uniunii Procurorilor (4 februarie 2021); declarația președintelui Uniunii Procurorilor (26 februarie 2021).

(23)      Comunicat de presă al Parchetului (14 mai 2021), procurorul general Pavel Zeman și-a anunțat demisia, procesul-verbal al conferinței de presă este disponibil la adresa https://www.dvtv.cz/video/sef-zalobcu-zeman-konci-citil-jsem-silny-tlak-ze-strany-benesove-nechci-dal-jen-odrazet-jeji-utoky; a se vedea, de asemenea, interviul cu procurorul general din Deník N (25 mai 2020), Zeman: Po schůzce s Benešovou jsem vycítil svůj konec, byli jsme pro ni vděčný terč. Politika zhrubla.

(24)      Noul procuror general a fost numit la 13 iulie 2021.

(25)      Pentru mai multe informații, a se vedea Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 4-5.

(26)      Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 6; Informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(27)      Contribuția Asociației Barourilor din Cehia la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 15; Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 5.

(28)      Baza de date este disponibilă la adresa https://rozhodnuti.justice.cz/soudnirozhodnuti/ .  

(29)      Articolul I punctul 23 din Legea nr. 218/2021.

(30)      Figurile 40-43, Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în UE.

(31)      Figura 44, Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în UE.

(32)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 5.

(33)      Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 8.

(34)      Conform informațiilor din noiembrie 2020, peste 700 000 de persoane fac obiectul unor proceduri de executare silită; potrivit informațiilor din Raportul din 2019 privind evaluarea impactului de reglementare la Legea nr. 31/2019, 90 % dintre debitori nu erau în măsură să își plătească vreodată datoriile.

(35)      Decizia Curții Constituționale a Cehiei nr. I. ÚS 3271/13, punctul 31.

(36)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 5.

(37)      Legea nr. 38/2021, adoptată în ianuarie 2021, de înființare a unui așa-numit cont protejat; Proiectul de lege nr. 545 aprobat de Camera Deputaților în aprilie 2021 privind introducerea unor modificări în Codul de procedură și în Legea privind executorii judecătorești; Proiectul de lege nr. 1073 prezentat în noiembrie 2020, care introduce modificări suplimentare în Legea privind procedura de insolvență; Proiectul de lege nr. 986, adoptat de Senat în aprilie 2021; abordarea problemei debitorilor minori.

(38)      A se vedea, de asemenea, Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 6.

(39)      Figurile 6 și 7, Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în UE.

(40)      Figura 9, Tabloul de bord privind justiția în UE în 2021.

(41)      Figura 13, Ediția din 2021 a tabloului de bord privind justiția în UE.

(42)    Informații furnizate de Ministerul Justiției în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(43)      Informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(44)      Informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(45)      Contribuția Asociației Barourilor din Cehia la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 17.

(46)      Informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(47)      Informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(48)      Alte cazuri de corupție sunt gestionate de direcțiile regionale ale poliției, Agenția națională pentru criminalitate organizată fiind în măsură să preia cazurile în orice moment.

(49)      Transparency International, Indicele de percepție a corupției 2020 (2021), p. 2-3. Percepția cu privire la corupție corespunde următoarelor categorii: nivel de corupție scăzut (percepția în rândul experților și al cadrelor de conducere din mediul de afaceri cu privire la corupția din sectorul public are punctaje de peste 79); nivel de corupție relativ scăzut (punctaje între 79-60), relativ ridicat (punctaje între 59-50), ridicat (punctaje sub 50).

(50)      În 2015, punctajul a fost 56, în 2020 fiind 54. Punctajul crește/scade semnificativ atunci când variază cu mai mult de cinci puncte, se îmbunătățește/se deteriorează (variază cu 4-5 puncte) și este relativ stabil (variază cu 1-3 puncte) în ultimii cinci ani.

(51)      Datele Eurobarometru privind percepția și experiența cetățenilor și a întreprinderilor cu privire la corupție, astfel cum au fost raportate anul trecut, sunt actualizate o dată la doi ani. Cel mai recent set de date este Eurobarometrul special 502 (2020) și Eurobarometrul Flash 482 (2019).

(52)      Rezoluția nr. 1273. Planul este disponibil pe Portalul guvernamental anticorupție și este monitorizat de Consiliul anticorupție al Guvernului.

(53)      Strategia anticorupție a Cehiei, care se bazează pe Declarația privind programul de guvernare din 2018, este disponibilă pe Portalul guvernamental anticorupție .  

(54)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 7.

(55)      Printre domeniile prioritare se numără: (i) eficacitatea și independența guvernului; (ii) transparența și accesul liber la informații; (iii) gestionarea eficientă a bunurilor de stat și (iv) dezvoltarea societății civile.

(56)      Informații primite de la Ministerul Justiției în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(57)      Informații primite de la Ministerul Justiției în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(58)      Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 19-20.

(59)      Secțiunile 160 și 179b alineatul (3) din Codul de procedură penală.

(60)      Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, anexa I.

(61)      Printre acestea se numără: puneri sub acuzare, propuneri de pedepse și acorduri privind vinovăția și pedeapsa.

(62)      Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 18, cu referire la operațiunea „Tax Cobra”.

(63)      Infracțiunea de dare sau luare de mită la nivel transnațional poate fi pedepsită ca parte a infracțiunii de corupție generală, în conformitate cu contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 17.

(64)      Sectoarele cu grad ridicat de risc includ utilajele și materialele de apărare, inclusiv armele exportate către destinații cu grad ridicat de risc, a se vedea OCDE, Punerea în aplicare a Convenției OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor comerciale internaționale, Faza 4, Raportul de monitorizare pe doi ani: Cehia (2019), p. 4. În perioada 2016-2019, Cehia a deschis o anchetă, a inițiat proceduri într-o singură cauză și nu a soluționat nicio cauză, astfel cum a raportat Transparency International, Corupția la nivel transfrontalier (2020), p. 52.

(65)      A se vedea OCDE, Punerea în aplicare a Convenției OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor comerciale internaționale, Faza 4, Raportul de monitorizare pe doi ani: Republica Cehia (2019), care afirmă că „[n]imic nu indică faptul că darea sau luarea de mită la nivel transnațional a devenit o prioritate. [...] Republica Cehia intenționează să extindă Departamentul de analiză cu 15 posturi în perioada 2021-2025, dar rămâne de văzut dacă unele dintre acestea vor fi alocate investigării cazurilor de dare sau luare de mită la nivel transnațional.”

(66)      Comisia Europeană, Raport final de audit, audit nr. REGC414CZ0133, REGIO/C4/AUD(2019), https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/reports/2021/final-report-on-the-audit-of-the-functioning-of-the-management-and-control-systems-in-place-to-avoid-conflict-of-interest-in-czechia, a se vedea, de asemenea, Parlamentul European, Raport privind misiunea de informare a Comisiei pentru control bugetar în Republica Cehia, 26-28 februarie 2020. A se vedea, de asemenea, Curtea Supremă de Conturi, Raportul UE pentru anul 2020 – Raport privind gestiunea financiară a UE în Cehia (2020), p. 20­21; Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 8.

(67)      Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 15.

(68)      În luna mai, poliția a finalizat o anchetă penală care a durat șase ani privind atragerea ilegală de subvenții din partea UE și a recomandat punerea sub acuzare, a se vedea: Česká justice, 14 mai 2021, Anchetatorul în cauza „Cuibul de barză” își dă demisia. Acesta a închis dosarul și a propus trimiterea cazului în instanță. .

(69)      Informații primite de la poliție și de la parchet în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia, inclusiv de la Unitatea de informații financiare, precum și de la autoritățile fiscale și vamale, în special cu referire la operațiunea „Tax Cobra”. Cooperarea Agenției naționale pentru criminalitate organizată din cadrul Poliției cu Administrația Financiară și Vamală și cooperarea cu Parchetul este stabilită prin Codul de procedură penală nr. 141/1961, Legea nr. 273/2008 privind Poliția din Cehia, precum și Legea nr. 283/1993 privind Parchetul, publicate în Monitorul Oficial al Cehiei.

(70)      Resursele umane alocate Parchetului responsabil cu urmărirea penală a cazurilor de corupție sunt formate din 303 procurori specializați în corupție, inclusiv 21 de procurori în cadrul Parchetului General, 47 în cadrul înaltelor parchete, 65 în cadrul parchetelor regionale și 170 în cadrul parchetelor districtuale.

(71)      Informații primite de la Ministerul de Interne/Ministerul de Finanțe (Biroul de analiză financiară)/Agenția națională pentru criminalitate organizată din cadrul poliției cehe în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(72)      Informații primite de la Ministerul de Interne/Ministerul de Finanțe (Biroul de analiză financiară)/Agenția națională pentru criminalitate organizată din cadrul poliției cehe în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(73)      În urma primei lecturi în cadrul Camerei Deputaților din decembrie 2020, a avut loc în februarie 2021 o audiere în cadrul Comisiei pentru afaceri constituționale și juridice, iar alte dezbateri au fost programate în programul camerei inferioare pentru lunile mai și iunie 2021. Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 12. Potrivit unui sondaj public din 2021, două treimi dintre respondenții cehi au afirmat că norme mai stricte privind activitatea de lobby ar contribui la percepția lor mai pozitivă asupra politicii, a se vedea Rekonstrukce státu (3 martie 2021). În opinia cehilor, activitatea de lobby are impact puternic asupra formulării legilor, dar aceștia o consideră în principal un instrument pentru „nași”.

(74)      Proiectul de lege privind activitatea de lobby include două proiecte separate, dar legate între ele: un proiect de lege privind activitatea de lobby (Documentul nr. 565 al Camerei Deputaților) și un proiect de lege care modifică unele acte legislative în legătură cu aprobarea legii privind activitatea de lobby (Documentul nr. 566 al Camerei Deputaților).

(75)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 9.

(76)      Proiect de lege care modifică unele acte legislative în legătură cu aprobarea legii privind activitatea de lobby (Documentul nr. 566 al Camerei Deputaților).

(77)      Președintele Camerei Deputaților a prezentat un proiect de cod de etică (Documentul nr. 7067 al Camerei Deputaților). Dezbaterea a fost suspendată din cauza numărului limitat de membri ai Camerei Deputaților prezenți din cauza restricțiilor impuse în legătură cu pandemia de COVID-19. Dezbaterile din cadrul plenului ar trebui să continue atunci când restricțiile vor fi ridicate.

(78)      Informații primite de la Ministerul Justiției în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia. Proiectul va fi adoptat printr-o rezoluție a Camerei Deputaților, fără a fi prevăzut un calendar orientativ până la acest moment.

(79)      Runda a patra de evaluare GRECO – Raport intermediar de conformitate (martie 2020), p. 4.

(80)      A se vedea Legea privind conflictele de interese. Runda a patra de evaluare GRECO – Raport intermediar de conformitate (martie 2020), p. 4.

(81)      A se vedea, de asemenea, Runda a patra de evaluare GRECO – Raport intermediar de conformitate, p. 5.

(82)      Articolul 11 alineatul (2) litera (a) din Legea privind conflictele de interese.

(83)      Curtea Constituțională a hotărât că Legea nr. 159/2006 privind conflictele de interese, publicată în Monitorul Oficial al Cehiei, este compatibilă cu Constituția (dosarul nr. Pl. US 4/17 din 11 februarie 2020).

(84)      Informații primite de la Consiliul anticorupție al Guvernului în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(85)      Informații primite de la diferite părți interesate în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(86)      Legea nr. 424/1991 privind asocierea în partidele politice și mișcările politice, publicată în Monitorul Oficial al Cehiei.

(87)      Inclusiv suma, numele, data nașterii și reședința donatorului. Toate donațiile trebuie enumerate în raportul privind finanțarea campaniei electorale, pe care candidații trebuie să îl publice în termen de cel mult 90 de zile de la alegeri.

(88)      Biroul are competența de a examina rapoartele financiare anuale ale partidelor politice, de a efectua controale ale conducerii partidelor politice și de a supraveghea finanțarea campaniilor electorale.

(89)      Acest lucru se datorează faptului că aceștia, candidații, nu sunt partide politice sau mișcări politice. A se vedea Legea nr. 275/2012 privind alegerea Președintelui Republicii, publicată în Monitorul Oficial al Cehiei.

(90)      În ceea ce privește normele aplicabile acestor entități, a se vedea Legea nr. 247/1995 privind alegerile pentru Parlamentul Cehiei și de modificare și completare a anumitor alte legi, publicată în Monitorul Oficial al Cehiei, precum și Legea nr. 275/2012 privind alegerea Președintelui Republicii, publicată în Monitorul Oficial al Cehiei.

(91)      Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, referitor la finanțarea partidelor politice, p. 1.

(92)      Ibid.

(93)      Legea nr. 166/1993, publicată în Monitorul Oficial al Cehiei.

(94)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 9.

(95)      În 2020, proiectul de lege era încă în stadiul de a treia lectură la Camera Deputaților și în așteptarea adoptării de către Senat a unei modificări aferente la Constituție.

(96)      Legea privind protecția avertizorilor a fost inițial suspendată până la adoptarea directivei UE pe același subiect; a se vedea, de asemenea, Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 9.

(97)      Proiectul de lege ar proteja divulgarea de către avertizori a încălcărilor dreptului UE și a infracțiunilor interne și administrative. Procesul legislativ poate fi urmărit pe site-ul web al parlamentului . Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 14.

(98)      Comisia pentru administrație publică și dezvoltare regională și Comisia pentru afaceri constituționale și juridice.

(99)      Informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia. Legea privind numirea persoanelor în cadrul organelor de administrație și de supraveghere ale entităților juridice în care statul deține participații (Legea privind numirea), Legea nr. 353/2019, publicată în Monitorul Oficial al Cehiei, a intrat în vigoare în ianuarie 2020 pentru a preveni numirile politice. Pentru mai multe detalii, a se vedea, de asemenea, Semestrul european, Programul de convergență al Cehiei (aprilie 2020), p. 35.

(100)      Rezoluția nr. 115/2020 a guvernului.

(101)      Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 15. O analiză din 2019 a riscurilor de corupție în sectorul sănătății, efectuată de guvern, a evidențiat riscuri de corupție în întregul sector medical, de la faptele de corupție comise de pacienți și de furnizori de servicii medicale până la faptele de corupție comise la nivelul administrației centrale, analiza este disponibilă la adresa https://www.mzcr.cz/wp-content/uploads/2020/08/Sektorov%C3%A1-anal%C3%BDza-korupce-ve-zdravotnictv%C3%AD.pdf . În urma analizei, Ministerul Sănătății a urmărit introducerea unor măsuri specifice de atenuare și prezentarea unei propuneri legislative pentru optimizarea funcționării societăților publice de asigurări.

(102)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 9.

(103)      Contribuția Cehiei la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 16.

(104)      Cehia s-a menținut pe locul 40 în clasamentul mondial al libertății presei din 2021 întocmit de organizația Reporteri fără frontiere, situându-se pe locul 19 în UE.

(105)      Parte din transpunerea de către Cehia a Directivei 2018/1808 privind serviciile mass-media audiovizuale.

(106)      Pentru mai multe informații a se vedea Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 10.

(107)      Ibid.

(108)      Proiectul de lege de modificare a Legii privind radiodifuziunea și televiziunea și de transpunere a Directivei 2018/1808 a fost publicat de guvern în august 2020 și transmis parlamentului pentru deliberări ulterioare. La momentul publicării prezentului raport, nu existau evoluții suplimentare în acest sens.

(109) Acestea se referă la activitățile recente ale Consiliului de supraveghere al televiziunii cehe și la alegerea a 4 noi membri (din 15) de către Camera Deputaților. Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (9 aprilie 2021),Public service media in the Czech Republic under threat (Organismul public de radiodifuziune și televiziune din Cehia se află în pericol); Institutul Internațional de Presă (1 aprilie 2021), Concerns over increasing meddling in independence of Czech public broadcaster (Îngrijorări din cauza interferenței tot mai crescute asupra independenței radiodifuzorului public din Cehia); Alianța organismelor publice de radiodifuziune și televiziune (9 aprilie 2021),The threat facing Czech TV (Pericolele cu care se confruntă televiziunea cehă); Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, Cehia, p. 12.

(110)      Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, Cehia, p. 10.

(111)      Piața mass-mediei din Cehia este dominată de câteva agenții de mass-media care își desfășoară activitatea în sectorul presei scrise, al radiodifuziunii și televiziunii, precum și în cel online. Nivelul de concentrare este deosebit de frapant pe piața regională a mass-mediei (cea mai vulnerabilă din punct de vedere economic), segmentul cotidianelor regionale fiind efectiv monopolizat. A se vedea Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, Cehia, p. 10.

(112)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 10.

(113) Investigace.cz (13 decembrie 2019) Publicitate de stat: Cine mai plătește Parlamentní listy, menționat în Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, Cehia.

(114) Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, Cehia, p. 13.

(115)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 10.

(116) Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, Cehia, p. 8.

(117) Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 12.

(118) Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, Cehia, p. 9.

(119) Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei (MPM) 2021, Cehia, p. 6.

(120)      Compus din camera inferioară, Camera Deputaților (Poslanecká sněmovna), și camera superioară, Senatul (Senát Parlamentu České republiky).

(121)      Constituția Cehiei, articolul 41.

(122)      În cadrul deliberării sumare a unui proiect de lege, prima lectură nu are loc, iar Camera Deputaților poate decide anularea dezbaterii generale care trebuie să aibă loc în timpul celei de-a doua lecturi a unui proiect de lege, precum și reducerea limitei intervenției fiecărui deputat în parte. Contribuția Cehiei la Raportul din 2020 privind statul de drept, p. 25.

(123)      Contribuția Cehiei la Raportul din 2020 privind statul de drept, p. 25-26.

(124)      A se vedea contribuția Asociației Barourilor din Cehia la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 27; Contribuție din partea Transparency International la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 6.

(125)      De exemplu, Hotărârea Tribunalului Municipal din Praga din 13 noiembrie 2020, nr. 18 A 59/2020; Contribuția Asociației Barourilor din Cehia la Raportul din 2021 privind statul de drept; Contribuție din partea Transparency International – Cehia la Raportul din 2021 privind statul de drept; Contribuția Uniunii Libertăților Civile pentru Europa la Raportul din 2021 privind statul de drept; Contribuția Glopolis la Raportul din 2021 privind statul de drept.

(126)      Contribuția Cehiei la Raportul din 2020 privind statul de drept, p. 30.

(127)      Conform Constituției, cvorumul este de o treime din membrii camerei respective. Măsura în cauză limitează prezența membrilor la jumătate, ceea ce respectă dispoziția constituțională.    

(128)      Declararea stării de urgență permite guvernului să adopte anumite măsuri extraordinare care limitează drepturile fundamentale, astfel cum se prevede în secțiunea 5 a Legii privind situațiile de criză, pentru o perioadă de timp strict necesară și în măsura strict necesară.

(129)      Legea constituțională nr. 110/1998, articolele 5 și 6.

(130)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 13.

(131)      Secțiunea 3 alineatul (5) din Legea privind situațiile de criză prevede că un guvernator al unei regiuni poate solicita guvernului să declare starea de urgență, în anumite condiții.

(132)      Declarația Asociației Barourilor din Cehia (15 februarie 2021), Asociația Barourilor din Cehia privind declararea stării de urgență prin decretul guvernamental din 14 februarie 2021; Declarațiile specialiștilor în drept constituțional către mass-media, České noviny (15 februarie 2021), Potrivit majorității avocaților, starea de urgență este neconstituțională.

(133)      Rezoluția nr. 84 a Camerei Deputaților din 18. 2. 2021.

(134)      Hotărârea Curții Constituționale din 25 martie 2021, Pl. ÚS 12/21; Curtea Constituțională nu are competența de a examina declararea stării de urgență ca atare.

(135)      În astfel de cazuri, declararea unei noi perioade de stare de urgență ar fi posibilă numai atunci când acest lucru este justificat de o modificare a circumstanțelor.

(136) Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 13.

(137)      A se vedea listele hotărârilor judecătorești publicate de Asociația Barourilor din Cehia, disponibile la adresa https://advokatnidenik.cz/2021/04/23/za-uplynulych-deset-mesicu-soudy-zrusily-nekolik-protiepidemickych-opatreni/ , https://advokatnidenik.cz/2021/04/09/soudy-jiz-odmitly-desitky-navrhu-na-zruseni-protiepidemickych-narizeni/.

(138)      Contribuția Ligii Drepturilor Omului la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 12, 13; informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(139)      Proiectul eLegislation introduce noi instrumente și proceduri de redactare în procesul de elaborare, dezbatere și promulgare a legislației primare și secundare. La sfârșitul procesului de elaborare, aceste instrumente actualizează baza de date a eCollection, care furnizează texte verificate din legislația cehă și versiunile sale consolidate. Proiectul este cofinanțat din fonduri UE.

(140) Informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(141)      Scrisoare deschisă semnată de peste 320 de semnatari, inclusiv avocați proeminenți. Contribuția Ligii Drepturilor Omului la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 9.

(142)      Raportul Síť k ochraně demokracie (2020); Romea.cz (18 ianuarie 2021), Cetățeni membri ai „Consiliului romilor”: Křeček nu își cunoaște competențele, declarațiile sale referitoare la strategia privind romii nu sunt adevărate, el subminează în mod sistematic și intenționat demnitatea romilor, Contribuția Glopolis la Raportul din 2021 privind statul de drept, p. 13.

(143)      Precum procesul decizional judiciar în cazurile de spitalizare obligatorie în circumstanțele pandemiei de COVID-19, interzicerea sau limitarea vizitelor în închisori, izolarea persoanelor în structurile de servicii sociale sau accesul la educație pentru elevii cu dizabilități.

(144)      Informații primite de la instituția Avocatului Poporului în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(145)      Calificativul acordat de CIVICUS; calificativele sunt acordate conform unei scale care cuprinde cinci niveluri, definite după cum urmează: deschis, restrâns, obstrucționat, reprimat și închis.

(146)      Raportul din 2020 privind statul de drept, capitol consacrat situației statului de drept din Cehia, p. 14.

(147)      Studiul Nadace OSF, parte a rețelei Open Society Foundations, (17 martie 2021), Dopady pandemie COVID-19 na neziskové organizace, p. 2; informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.

(148)      Studiul OSF Nadace, parte a rețelei Open Society Foundations, (17 martie 2021), Dopady pandemie COVID-19 na neziskové organizace, p. 3; informații primite în contextul vizitei de țară efectuate în Cehia.