COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 20.7.2021
SWD(2021) 727 final
DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI
Raportul din 2021 privind statul de drept
Capitol consacrat situației statului de drept din Slovacia
care însoţeşte documentul
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Raportul din 2021 privind statul de drept
Situația statului de drept din Uniunea Europeană
{COM(2021) 700 final} - {SWD(2021) 701 final} - {SWD(2021) 702 final} - {SWD(2021) 703 final} - {SWD(2021) 704 final} - {SWD(2021) 705 final} - {SWD(2021) 706 final} - {SWD(2021) 707 final} - {SWD(2021) 708 final} - {SWD(2021) 709 final} - {SWD(2021) 710 final} - {SWD(2021) 711 final} - {SWD(2021) 712 final} - {SWD(2021) 713 final} - {SWD(2021) 714 final} - {SWD(2021) 715 final} - {SWD(2021) 716 final} - {SWD(2021) 717 final} - {SWD(2021) 718 final} - {SWD(2021) 719 final} - {SWD(2021) 720 final} - {SWD(2021) 721 final} - {SWD(2021) 722 final} - {SWD(2021) 723 final} - {SWD(2021) 724 final} - {SWD(2021) 725 final} - {SWD(2021) 726 final}
Rezumat
Au fost depuse în continuare eforturi semnificative în direcția îmbunătățirii independenței, a integrității, a calității și a eficienței sistemului slovac de justiție, deja menționate în Raportul din 2020 privind statul de drept. În decembrie 2020, Parlamentul a adoptat o reformă amplă a Constituției și a legislației de punere în aplicare cu privire la sistemul de justiție, care vizează în special Curtea Constituțională și Consiliul Judiciar. De asemenea, autoritățile și-au intensificat eforturile de combatere a corupției în sistemul judiciar. O reformă a hărții judiciare este în curs de elaborare, cu implicarea Consiliului Europei, care a furnizat o serie de observații formulate de părțile interesate. A fost înființată Curtea Administrativă Supremă. Un nou procuror general și un procuror special au fost aleși printr-o nouă procedură transparentă. Aceste reforme reflectă eforturile depuse pentru îmbunătățirea sistemului de justiție și este important ca punerea lor în aplicare să țină seama de standardele europene relevante pentru protejarea independenței sistemului de justiție. Acest lucru este, de asemenea, important, având în vedere că nivelul independenței percepute a sistemului judiciar, deși s-a îmbunătățit în rândul întreprinderilor, rămâne foarte scăzut în rândul publicului larg.
Eforturile depuse de Slovacia pentru a reprima corupția s-au intensificat în mod semnificativ și au avut ca rezultat anchetarea și urmărirea penală a mai multor cazuri de corupție la nivel înalt. De asemenea, au fost selectați și numiți funcționari de rang înalt, printre care șeful noului Birou pentru protecția avertizorilor de integritate, care își vor prelua funcțiile începând cu 1 septembrie 2021. Capacitatea de identificare și de investigare a infracțiunilor de corupție poate fi consolidată în continuare prin realizarea de investiții în specializare, expertiză analitică specifică și formare în materie de integritate destinate Agenției naționale de combatere a infracționalității. În ceea ce privește prevenirea corupției, s-au înregistrat progrese lente. Până în prezent, au existat mai multe încercări de a reglementa activitățile de lobby, care au eșuat. Cu toate acestea, sunt planificate sau se află într-o etapă inițială proiecte legislative privind activitățile de lobby, „ușile turnante”, declarațiile de avere, conflictele de interese în cazul membrilor Parlamentului și achizițiile publice.
Constituția Slovaciei și legislația secundară oferă cadrul juridic pentru protecția libertății de exprimare, a dreptului de acces la informațiile publice, a pluralismului mass-mediei și a drepturilor presei. Se preconizează că un proiect de lege care se află în dezbatere și care urmează să fie adoptat în septembrie 2021 va introduce un cadru care să permită asigurarea transparenței proprietății asupra mass-mediei. Planurile guvernului în ceea ce privește propunerea unor acte legislative menite să asigure un mediu mai favorabil jurnaliștilor au fost amânate. Distribuția publicității de stat rămâne nereglementată. Au fost pronunțate o serie de condamnări împotriva unor persoane implicate în asasinarea jurnalistului Ján Kuciak și a logodnicei sale, în 2018. Hotărârile de achitare pronunțate în cazul presupușilor comanditari ai crimei au fost anulate de Curtea Supremă, care a retrimis cauza la Curtea penală specială. Una dintre condamnări a fost confirmată. Nu a fost introdusă nicio schemă de sprijin pentru mass-media de știri în vederea contracarării impactului pandemiei de COVID-19.
În ceea ce privește sistemul de control și echilibru, trebuie să se îmbunătățească în continuare procesul legislativ prin consolidarea implicării părților interesate și a societății civile, astfel cum s-a menționat deja în Raportul din 2020 privind statul de drept. Reforma constituțională din decembrie 2020 exclude în mod explicit competența Curții Constituționale de a revizui legile constituționale, fapt care a determinat Curtea Constituțională să revizuiască această dispoziție. Starea de urgență instituită ca urmare a pandemiei de COVID-19 a durat aproape întreg anul 2020 și s-a încheiat în mai 2021, în urma unei modificări a legislației, în decembrie 2020, care a permis prelungirea stării de urgență. Apărătorul Public al Drepturilor și Centrul Național pentru Drepturile Omului au jucat un rol activ în apărarea drepturilor fundamentale în perioada pandemiei. S-au intensificat preocupările legate de finanțarea anumitor ONG-uri, în special cele legate de limitările impuse ONG-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul egalității de gen.
I.Sistemul judiciar
Sistemul de instanțe din Republica Slovacă este alcătuit din 54 de instanțe locale, 8 instanțe regionale, Curtea penală specială, Curtea Supremă, Curtea Administrativă Supremă și Curtea Constituțională a Slovaciei
. Instanțele regionale funcționează ca instanțe de apel pentru cauzele civile, comerciale și penale și, în același timp, funcționează ca instanțe de prim grad de jurisdicție în materie administrativă. Curtea penală specială este competentă să judece cauze penale grave, astfel cum sunt enumerate în dispoziția relevantă a Codului de Procedură Penală
. Consiliul Judiciar joacă un rol central în auto-administrarea sistemului judiciar și în numirea, suspendarea și destituirea judecătorilor, precum și în menținerea deontologiei judiciare. Jumătate dintre membrii Consiliului (9 din 18) sunt judecători aleși de colegii lor. Alți membri ai Consiliului Judiciar sunt numiți de președintele Slovaciei, de Parlament și Guvern
. Ministerul Public al Slovaciei este o autoritate de stat independentă prezidată de Procurorul General
. Slovacia participă la Parchetul European. Baroul slovac este o organizație profesională independentă cu capacitate de auto-administrare
.
Independența
Nivelul perceput al independenței sistemului judiciar s-a îmbunătățit în rândul întreprinderilor, dar rămâne scăzut și foarte scăzut în rândul publicului larg. 30 % dintre întreprinderi percep nivelul independenței sistemului judiciar ca fiind „destul de bun sau foarte bun”, acesta îmbunătățindu-se în mod considerabil în comparație cu anul 2020 (15 %). În schimb, potrivit percepției publicului larg asupra independenței instanțelor și a judecătorilor, nu s-a observat o astfel de îmbunătățire, 28 % din publicul larg percepând independența sistemului judiciar ca fiind „destul de bună sau foarte bună”, iar 65 % ca fiind „destul de proastă sau foarte proastă”, în conformitate cu tendința pe termen lung, menționată deja în Raportul din 2020 privind statul de drept. Motivele cel mai des invocate pentru lipsa de independență percepută sunt legate, aproape în egală măsură, de ingerințe sau presiuni ale guvernului și ale politicienilor și de ingerințe sau presiuni legate de interesele economice sau de alte interese specifice.
Autoritățile au făcut demersuri pentru a ancheta acuzațiile de corupție și de abuz în serviciu în sistemul judiciar. În urma operațiunilor polițienești de amploare menționate în Raportul din 2020 privind statul de drept, au fost lansate noi operațiuni. În prezent, în contextul unui efort sporit al autorităților publice de a reduce corupția în sistemul de justiție, 20 de judecători și alți reprezentanți ai justiției și ai autorităților de aplicare a legii fac obiectul unor proceduri penale legate de acuzații grave de corupție și de abuz în serviciu. Un judecător a fost condamnat. Ca urmare a trimiterii lor în judecată, mai mulți judecători au demisionat din funcție sau au fost suspendați temporar din funcție. Necesitatea de a se aborda în continuare preocupările specifice legate de integritatea generală a sistemului de justiție a fost pusă în discuție și în contextul semestrului european, Slovacia primind o recomandare specifică fiecărei țări în acest sens.
A fost adoptată o reformă cuprinzătoare a sistemului judiciar, constând în modificarea Constituției și a legislației de punere în aplicare. Aceasta are loc în urma anunțului făcut de guvern cu privire la realizarea unei reforme în vederea creșterii nivelului de încredere al publicului în statul de drept, astfel cum se explică în Raportul din 2020 privind statul de drept. În decembrie 2020, a fost adoptată modificarea Constituției și a legislației de punere în aplicare, prin care s-a instituit, în special, Curtea Administrativă Supremă, s-au introdus modificări în ceea ce privește selecția și numirea judecătorilor Curții Constituționale și s-au modificat mai multe dispoziții privind Consiliul Judiciar. Părțile interesate au remarcat că reforma reflectă eforturile depuse în direcția îmbunătățirii sistemului de justiție și a consolidării independenței acestuia, cu toate că unele părți ale reformei au fost contestate (a se vedea mai jos).
Deși unele aspecte ale reformei privind Consiliul Judiciar au fost salutate, au fost exprimate preocupări cu privire la regimul de revocare a membrilor acestuia. Reforma constituțională a introdus modificări în ceea ce privește metoda de numire a membrilor Consiliului Judiciar, a extins competențele Consiliului și a modificat dispoziția privind revocarea membrilor acestuia. Reforma a introdus o normă potrivit căreia judecătorii membri ai Consiliului vor fi aleși în mai multe circumscripții electorale. Potrivit guvernului, modificarea urmărește creșterea gradului de legitimitate a Consiliului, prin asigurarea unei reprezentări mai diversificate a judecătorilor. Acest obiectiv este în concordanță cu recomandările Consiliului Europei. Reforma extinde, de asemenea, competențele Consiliului Judiciar. În plus, reforma prevede în mod explicit faptul că membrii Consiliului Judiciar, inclusiv președintele și vicepreședintele acestuia, pot fi revocați în orice moment de către autoritatea care i-a numit. Potrivit expunerii de motive, acest lucru implică faptul că propunerea de revocare nu trebuie să se întemeieze pe niciun criteriu prevăzut în mod legal și că, în schimb, aceasta poate fi motivată de lipsa de încredere. Părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că acest aspect al reformei ar putea avea un impact negativ asupra independenței Consiliului Judiciar. Aceste preocupări au fost, de asemenea, reflectate într-un aviz al Biroului Consiliului consultativ al judecătorilor europeni (CCJE) din 9 decembrie 2020.Un membru revocat poate contesta decizia de revocare în fața Curții Constituționale prin introducerea unei plângeri constituționale. Este important ca Consiliul Judiciar să beneficieze de garanții suficiente în ceea ce privește independența sa față de puterea legislativă și de cea executivă, inclusiv în ceea ce privește modul în care se pot revoca membrii săi.
S-a introdus o vârstă de pensionare a judecătorilor pentru a oferi securitate juridică. În urma modificărilor aduse Constituției, judecătorii se pensionează după împlinirea vârstei de 67 de ani. Întrucât reforma a eliminat puterea discreționară a Consiliului Judiciar de a propune pensionarea unui judecător cu vârsta de peste 65 de ani, modificarea consolidează securitatea juridică și stabilitatea judecătorilor.
Regimul răspunderii penale a judecătorilor a fost modificat. În octombrie 2020, a fost adoptată o modificare a Codului penal, care a fost urmată de o modificare a dispoziției constituționale privind imunitatea judecătorilor. Potrivit reformelor, judecătorii nu pot fi trași la răspundere pentru o opinie pe care și-au exprimat-o în timpul proceselor lor decizionale, cu excepția cazului în care procesul decizional al unui judecător poate fi calificat drept infracțiune. În această privință, a fost introdusă în Codul penal o nouă infracțiune, „abuzul de drept”. În conformitate cu această dispoziție, judecătorii pot fi urmăriți penal pentru orice decizie arbitrară care cauzează prejudicii sau care avantajează o altă persoană. Se estimează că dispoziția va fi utilizată numai în cazul unor decizii care sunt, în mod vădit, arbitrare și incorecte. Procedurile penale sunt conduse de Procurorul Special și de Curtea penală specială. Un judecător acuzat de această infracțiune are dreptul de a solicita Consiliului Judiciar să își exprime dezacordul cu privire la continuarea urmăririi penale, care, dacă este exprimat, echivalează cu încheierea procedurilor. Judecătorul urmărit penal poate fi suspendat temporar numai printr-o decizie a unei instanțe disciplinare. Deși standardele europene prevăd că atragerea răspunderii judecătorilor pentru deciziile luate poate avea loc în cazuri excepționale de rea-voință și de neglijență gravă, orice regim care reglementează răspunderea judecătorilor trebuie să ofere în mod clar și precis garanțiile necesare pentru a preveni orice risc ca acesta să fie utilizat ca instrument de presiune asupra activității judiciare sau ca sistem de control politic al cuprinsului hotărârilor judecătorești. Este important ca, în practică, atunci când se aplică aceste noi dispoziții, să se respecte aceste garanții în mod corespunzător, în conformitate cu standardele europene. Anumite părți interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la amendamentul la Constituție referitor la imunitatea judecătorilor, observând că formularea amplă și vagă a acestuia ar putea implica un potențial risc de abuz.
Recenta reformă constituțională a modificat regimul de transfer al judecătorilor fără consimțământul acestora. Prin recenta reformă constituțională s-a prevăzut faptul că, în cazul modificării hărții judiciare, judecătorii pot fi transferați fără ca aceștia să își dea consimțământul dacă un astfel de transfer este necesar pentru a asigura funcționarea adecvată a sistemului judiciar. În conformitate cu standardele europene, în cazuri excepționale, este posibil transferul judecătorilor fără consimțământul acestora, cu condiția existenței unor garanții suficiente. Printre aceste garanții se numără cerința ca judecătorul să nu poată fi transferat la o instanță inferioară și ca acesta să poată introduce o cale de atac. Va fi important ca legea de punere în aplicare să ofere suficiente garanții, luând în considerare standardele europene.
Un proiect de reformă a hărții judiciare este în curs de elaborare. În urma recomandărilor formulate într-un raport al Comisiei pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei de a reflecta, printre altele, asupra îmbunătățirii specializării judecătorilor și asupra realizării unei modificări a hărții judiciare, în special în ceea ce privește scăderea numărului de instanțe locale, Ministerul Justiției a organizat grupuri de lucru, alcătuite, printre altele, din judecători, pentru a pregăti un proiect de reformă a hărții judiciare. Reforma urmărește creșterea gradului de încredere a publicului în sistemul judiciar și îmbunătățirea eficienței și a calității acestuia. Proiectul de hartă are în vedere nevoia ca instanțele să aibă o dimensiune suficientă pentru a permite un nivel mai ridicat de specializare a judecătorilor din fiecare instanță, respectarea identităților culturale și regionale și accesibilitatea justiției. Pe baza datelor referitoare la volumul de muncă al instanțelor actuale, precum și la infrastructura și la accesibilitatea instanțelor, proiectul de reformă a propus reducerea numărului de instanțe locale și regionale de la 54 la 30 și, respectiv, de la 8 la 3. Judecătorii, personalul din sistemul judiciar și cauzele aflate pe rol la instanțele desființate vor fi mutate la instanțele rămase care le vor prelua activitatea. Proiectul de reformă le-a fost prezentat judecătorilor și altor părți interesate în perioada septembrie-decembrie 2020; discuțiile au continuat în ianuarie și în februarie 2021. În prezent, Ministerul Justiției evaluează observațiile prezentate în cadrul consultării publice, care a avut loc începând cu jumătatea lunii decembrie 2020 până la începutul lunii martie 2021. Proiectul de reformă a primit critici din partea mai multor părți interesate, care au menționat, printre altele, că nu au fost implicate în procesul de proiectare și și-au exprimat îngrijorarea cu privire la accesibilitatea instanțelor. În urma criticilor primite, Ministerul Justiției a hotărât să continue procesul de consultare cu judecătorii până în septembrie 2021, urmând ca, după încheierea acestuia, propunerea de reformă a hărții judiciare, reformulată, să facă din nou obiectul unei proceduri de consultare publică. Având în vedere că reforma va implica transferul judecătorilor, ar trebui remarcat faptul că, în conformitate cu standardele europene, judecătorii care ar fi transferați în cursul realizării reformei fără a-și da consimțământul în acest sens ar trebui să beneficieze de garanții procedurale care să asigure că independența lor nu este periclitată (a se vedea mai sus). O revizuire a proiectului de reformă realizată de CEPEJ a concluzionat că metodologia utilizată este în conformitate cu orientările sale și cu raportul său de evaluare și a evidențiat abordarea bazată pe dovezi adoptată de autoritățile slovace. De asemenea, Consiliul a emis recomandări suplimentare, cum ar fi un proces de reflecție privind amânarea punerii în aplicare a reformei.
A fost înființată Curtea Administrativă Supremă și se are în vedere înființarea unor instanțe administrative. Se preconizează că noul sistem al instanțelor administrative va consta din trei instanțe administrative, a căror înființare este propusă de proiectul de reformă a hărții judiciare, și din Curtea Administrativă Supremă, care a fost înființată prin recenta reformă constituțională, estimându-se că va deveni operațională în august 2021. Președintele Curții Administrative Supreme a fost numit în mai 2020, iar procesul de selecție a judecătorilor este în desfășurare. Judecătorii Curții vor fi selectați de Consiliul Judiciar. Proiectul de reformă a hărții judiciare (a se vedea mai sus) prevede crearea a trei instanțe administrative separate. Se preconizează că președinții acestor noi instanțe administrative vor fi selectați de un comitet format din cinci membri, care ar trebui să fie aleși de ministrul justiției, doi dintre aceștia trebuind să fie desemnați din rândul candidaților desemnați de Consiliul Judiciar. În ceea ce privește selecția judecătorilor pentru instanțele administrative, se propune ca ministrul justiției să stabilească posturile care vor fi ocupate de judecători prin intermediul transferului și posturile care vor fi ocupate prin intermediul unei proceduri de selecție. Va fi important ca la înființarea acestor instanțe și la stabilirea regimului aplicabil acestora să fie luate în considerare standardele europene.
Procurorul general și procurorul special au fost aleși printr-o nouă procedură. În septembrie 2020, Parlamentul a adoptat o lege care a introdus o serie de modificări în ceea ce privește procesul prin care sunt aleși procurorul general și procurorul special. Legea a extins lista persoanelor cu drept de a propune un candidat pentru funcția de procuror general, a deschis procedura de candidatură pentru această funcție și pentru persoanele care nu sunt procurori și a introdus cerința ca atât candidații pentru funcția de procuror general, cât și candidații pentru funcția de procuror special, să facă obiectul unei audieri publice în Parlament. Noile norme au fost aplicate în decembrie 2020 și în februarie 2021 cu ocazia alegerii candidaților pentru funcția de procuror general și de procuror special. Ambele alegeri au fost urmărite îndeaproape de mass-media, iar părțile interesate au remarcat creșterea gradului de transparență a procesului.
Calitate
Eforturile de promovare a digitalizării dau rezultate, dar în practică apar deficiențe. Angajamentul activ asumat în ultimii ani de a promova digitalizarea sistemului de justiție a început să dea rezultate. Situația Slovaciei în ceea ce privește normele procedurale care permit utilizarea tehnologiei digitale în instanțe este bună, aceasta dispunând, de asemenea, de o serie de instrumente și de infrastructuri care permit comunicarea la distanță și accesul securizat de la distanță la locul de muncă, comunicarea electronică securizată între serviciile instanțelor și practicienii din domeniul dreptului, precum și între instituții, sau care oferă posibilitatea ca utilizatorii să inițieze și să urmărească proceduri în cauzele civile, comerciale și administrative. Lacunele apar în special în cazul parchetului și al soluțiilor digitale pentru procedurile judiciare în cauzele penale. Cu toate acestea, există indicii care arată că, deși există instrumente și infrastructuri, utilizarea lor în practică ar putea fi îngreunată, inclusiv din cauza unor obstacole precum nivelul scăzut al ușurinței de utilizare a acestora, incompatibilitatea diferitelor sisteme de informații utilizate sau lipsa de competențe a utilizatorilor. Cu toate că pandemia de COVID-19 a contribuit, în general, la impulsionarea procesului de digitalizare, ea a dezvăluit, de asemenea, unele dintre aceste deficiențe manifestate în practică. Sub conducerea noului departament IT din cadrul Ministerului Justiției, sunt în curs de desfășurare mai multe proiecte menite să răspundă nevoilor sistemului de justiție, inclusiv dezvoltarea unui nou sistem de gestionare a cazurilor și a unui nou registru comercial, care au fost, de asemenea, incluse în Planul de redresare și reziliență al Slovaciei.
Deși pandemia a avut un impact semnificativ asupra sistemului judiciar, instanțele și avocații au putut, în general, să își continue activitatea. Numărul audierilor efectuate de instanțele locale și regionale a scăzut. Audierile au avut loc prin intermediul videoconferințelor sau, dacă acest lucru a fost necesar, cu prezența fizică a persoanei audiate, respectându-se măsurile de siguranță. Curtea Supremă a fost mai puțin afectată, inclusiv pentru că majoritatea procedurilor sale sunt scrise. Practicienii în domeniul dreptului au fost afectați, de asemenea, de pandemie, dar nu au raportat niciun obstacol major în exercitarea activității lor. Consiliul Judiciar a monitorizat îndeaproape situația din instanțe. Ministerul Justiției a publicat orientări și informații privind restricțiile, care au fost apreciate de instanțe.
Eficiență
Eficiența procedurilor în cauzele administrative s-a deteriorat și mai mult. Tendința de creștere a duratei procedurilor în cauzele administrative, care este lungă în raport cu perspectiva UE, a continuat în 2019, ajungând la 518 de zile, comparativ cu 157 de zile în 2018. În același timp, rata de soluționare a cauzelor a continuat, de asemenea, să scadă, ajungând la 81,4 % în 2019 (față de 96,1 % în 2018). Acest lucru sugerează că sistemul nu reușește să gestioneze în mod eficient volumul de muncă în cauzele administrative. În ceea ce privește cauzele civile și comerciale, durata estimată a procedurilor în cauzele litigioase civile și comerciale a crescut în 2019 comparativ cu 2018, ajungând la 170 de zile (față de 157 în 2018). Consiliul Europei a examinat mai multe categorii de cauze legate de durata excesivă a procedurilor civile.
II.Cadrul anticorupție
Competențele de prevenire, depistare și urmărire penală a cazurilor de corupție se împart între mai multe autorități. Cancelaria guvernului este organismul central pentru coordonarea prevenirii corupției, acesta raportând direct cabinetul prim-ministrului. Agenția națională de combatere a infracționalității a Prezidiului forței de poliție este responsabilă pentru depistarea și investigarea infracțiunilor de corupție cu excepția actelor de corupție săvârșite de membrii poliției și ai anumitor agenții de asigurare a respectării legii, care fac obiectul mandatului Biroului de servicii de inspecție. Parchetul specializat are competență exclusivă în ceea ce privește investigarea infracțiunilor care se află în competența materială a Curții penale speciale, inclusiv a infracțiunilor de corupție.
Percepția experților și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat. În 2020, Slovacia a obținut un punctaj de 49/100 în ceea ce privește indicele de percepție a corupției stabilit de Transparency International și se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană și pe locul 60 la nivel mondial
. Această percepție s-a menținut la un nivel relativ stabil
în ultimii cinci ani
.
Cadrul strategic pentru combaterea corupției este prevăzut de politica anticorupție pentru perioada 2019-2023. Politica
se axează în principal pe prevenire prin măsuri fără caracter obligatoriu și este însoțită de un plan de acțiune, de Programul național anticorupție
și de mai multe programe sectoriale
. Fiind, în esență, identic cu documentul de politică, actualul plan de acțiune nu prezintă măsuri operaționale concrete pentru a facilita punerea în aplicare a priorităților în materie de politici. Programul național anticorupție este în curs de actualizare
. Departamentul de prevenire a corupției din cadrul cancelariei guvernului supraveghează punerea în aplicare a politicii și a planului de acțiune. Supravegherea punerii în aplicare a programelor sectoriale ține de competența organismelor centrale relevante ale administrației de stat
.
Cadrul juridic penal a fost completat prin intrarea în vigoare a unei noi legi privind punerea sub sechestru a bunurilor. Printre altele, Legea privind punerea sub sechestru a bunurilor
, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021, nu permite ca bunurile provenite din săvârșirea de infracțiuni să dobândească un caracter legal prin intermediul transferării lor către persoane terțe și modifică codul penal introducând noi infracțiuni, cum ar fi acceptarea sau oferirea de beneficii nejustificate sau de avantaje necuvenite, precum și corupția indirectă
. În plus, legea introduce o definiție a produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni. În special, legea instituie un nou oficiu pentru gestionarea bunurilor puse sub sechestru
. Există deficiențe legislative în ceea ce privește autorizarea poliției de a solicita băncilor informații financiare cu privire la persoanele suspectate în etapa de investigare a acestor infracțiuni
, precum și în ceea ce privește incriminarea traficului de influență presupusă
.
Sunt puse în aplicare măsuri de sporire a resurselor de care dispune Parchetul Special pentru a-și consolida capacitățile. La 10 februarie 2021, guvernul a aprobat o propunere de sporire a resurselor și a personalului specializat pentru Parchetul Special
. Numărul procurorilor a crescut, în ansamblu, de la 35 la 38 în 2021. Pentru a aborda preocupările legate de resursele și de capacitățile limitate de urmărire penală a cazurilor de corupție la nivel înalt
, divizia care se ocupă în mod specific de corupție și de infracțiunile legate de corupție și-a dublat personalul de la cinci la zece procurori în cadrul Parchetului Special
. Reorganizarea a avut loc în cursul anului 2021
. De asemenea, s-a convenit majorarea semnificativă a resurselor bugetare alocate Parchetului special
. Există în continuare preocupări cu privire la nivelul de încredere în poliție, precum și la nivelul de specializare și de digitalizare a acesteia, aceste aspecte afectând cooperarea dintre parchet și poliție și depistarea corupției și a infracțiunilor legate de corupție
. În special, astfel cum se menționează în Raportul din 2020 privind statul de drept, consolidarea capacităților criminalistice și analitice ale Agenției naționale de combatere a infracționalității ar contribui la realizarea unor investigații financiare mai eficace. Se are în vedere realizarea unei reforme cuprinzătoare pentru a moderniza poliția în această privință până în iunie 2022
.
Eforturile depuse în direcția combaterii corupției la nivel înalt au crescut semnificativ în Slovacia în cursul perioadei de raportare. Capacitatea de a investiga și de a urmări penal cazurile de corupție la nivel înalt s-a îmbunătățit considerabil în urma demonstrațiilor publice în masă împotriva impunității percepute pentru corupția la nivel înalt, ca urmare a dezvăluirilor făcute în contextul asasinării jurnalistului Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová în 2018. În octombrie 2020, o serie de foști reprezentanți de rang înalt din cadrul poliției, al parchetului și al sistemului judiciar, precum și din sectorul privat au fost acuzați de corupție și de infracțiuni legate de corupție
. În 2020, Agenția națională de combatere a infracționalității a inițiat proceduri în 158 de cazuri de corupție
. Numărul persoanelor condamnate pentru infracțiuni de corupție a crescut de peste două ori din 2019 (62 de condamnări) până în 2020 (128 de condamnări)
. Mai recent, în mai 2021, Agenția națională de combatere a infracționalității a reținut, de asemenea, mai mulți funcționari de rang înalt ai Fondului funciar
, despre care se presupune că au fost implicați în sisteme de corupție între 2016 și 2020
. În acest context, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) își exprimase deja îngrijorarea în 2020, în urma a trei anchete administrative privind plățile agricole, cu privire la deficiențele fondului funciar în ceea ce privește transparența, tratamentul egal al persoanelor care solicită contracte de arendare și securitatea juridică în procedurile interne
. Totuși, cooperarea dintre Agenția națională de combatere a infracționalității, Biroul național de securitate, Biroul suprem de audit și Unitatea de informații financiare ar mai putea fi îmbunătățită și ar putea deveni mai strânsă, pentru o mai bună depistare și documentare a corupției
. Aplicarea efectivă a legii în cazul dării de mită la nivel transnațional rămâne, de asemenea, un motiv de îngrijorare
.
Parlamentul Slovaciei a numit, în februarie 2021, șeful Biroului pentru protecția avertizorilor. În urma acestei numiri
, biroul va deveni operațional și își va prelua funcțiile în termen de șase luni
. Mandatul șefului de birou este de șapte ani. Biroul nu depinde de niciun alt departament
. Mandatul biroului se va concentra asupra cazurilor de încălcare a legii și pe protecția împotriva măsurilor de retorsiune luate de entitatea notificată, pe baza principiului confidențialității și al anonimatului
. Rolul biroului este de a oferi consiliere, formare, orientări metodologice și de a spori gradul de sensibilizare a publicului cu privire la avertizarea în interes public, inclusiv cu privire la cazurile de corupție. Biroul răspunde în fața Parlamentului și prezintă un raport anual. Publicul-țintă al biroului este atât sectorul public, cât și cel privat.
Slovacia s-a angajat să prezinte, în noiembrie 2021, un proiect de lege privind activitățile de lobby. Procesul condus de cancelaria guvernului
se află într-o etapă inițială de pregătire
. Deși s-a încercat în repetate rânduri să se adopte o legislație în acest sens, până în prezent, activitatea de lobby a rămas nereglementată în Slovacia. Prin urmare, nu există definiții juridice pentru grupurile de interese, pentru activitățile de lobby și pentru obiectivele activităților de lobby, nici sancțiuni eficace pentru activitățile de lobby nejustificate ori o amprentă legislativă în vigoare
. Cu toate acestea, legislația și instrumentele conexe permit să se urmărească observațiile formulate de părțile interesate și măsura în care acestea sunt incluse într-un proiect legislativ
. Pentru 2021, s-a planificat, de asemenea, elaborarea unui cod deontologic pentru membrii Parlamentului
și introducerea unui regulament legislativ privind normele post-angajare („uși turnante”)
. Au intrat în vigoare modificările Legii privind protecția interesului public, prevăzând obligația de declarare a donațiilor sau a altor beneficii și utilizarea bunurilor mobile sau imobile
.
Guvernul intenționează să înființeze un nou birou centralizat pentru monitorizarea și verificarea activelor, inclusiv ale funcționarilor care ocupă funcții de conducere. Cancelaria guvernului, în cooperare cu Parlamentul, se află într-o etapă inițială de conceptualizare a unei propuneri legislative de instituire a unui birou unificat
. Până în prezent, sistemul declarațiilor de avere ale membrilor Parlamentului, ale judecătorilor, ale procurorilor, ale demnitarilor publici și ale funcționarilor publici este descentralizat. La începutul anului 2021, au fost raportate întârzieri majore în ceea ce privește publicarea de către membrii Parlamentului a declaraților de avere aferente anului 2019, din motive legate de pandemia de COVID-19, precum și în ceea ce privește procesele aflate pe rol care vizează aplicarea unor amenzi pentru neconformitate
.
Situația financiară a partidelor politice este transparentă, însă supravegherea ar putea fi consolidată. Principala lege care reglementează finanțarea partidelor politice în Slovacia este Legea privind partidele și mișcările politice
. Donațiile către partidele politice sunt limitate la 5 000 EUR în numerar pe an calendaristic, dar această limită nu se aplică în perioadele electorale. Donațiile din partea entităților străine și a donatorilor anonimi sunt interzise. Nerespectarea acestor dispoziții poate determina Comisia de stat pentru alegerile electorale și controlul finanțării partidelor politice să aplice amenzi a căror valoare este de două ori mai mare decât cea a veniturilor obținute din donație sau din serviciul gratuit. Partidele trebuie să raporteze anual Comisiei de stat cu privire la finanțele lor. Rapoartele financiare sunt puse la dispoziția publicului. Rapoartele sunt supravegheate de Parlamentul Slovaciei și trebuie să includă informații financiare cu privire la campaniile electorale și la identitatea donatorilor
. Resursele umane ale organismelor de supraveghere sunt limitate și au fost exprimate preocupări cu privire la numirile politice din cadrul acestora
. Un proiect de lege adoptat în două zile, care înăsprește normele de finanțare a campaniei electorale pentru alegerile din 2020 prin limitarea donațiilor
, a afectat în special partidele nou-înființate și a stârnit, prin urmare, preocupări în rândul noilor partide, al societății civile și al mass-mediei cu privire la concurența loială dintre partide.
Potrivit Ministerului Public, se pare că pandemia de COVID-19 nu a avut niciun impact specific asupra comiterii, a depistării și a eforturilor de combatere a cazurilor de corupție din Slovacia. Unele procese au fost amânate din cauza pandemiei de COVID-19, ceea ce a contribuit la creșterea numărului de cauze nesoluționate
. Sectoarele cu grad ridicat de risc care erau expuse corupției înainte de pandemie au rămas în mare măsură expuse corupției în timpul pandemiei, inclusiv în sectorul achizițiilor publice și al asistenței medicale, cu un risc crescut și cu apariția, în contextul pandemiei, a unor scheme de fraudă privind subvențiile în acest din urmă sector
. În cadrul programului sectorial anticorupție al Ministerului Sănătății
, a fost creat un grup de lucru specific pentru a evalua riscurile de corupție în contextul pandemiei de COVID-19, care a identificat două domenii de risc legate de cererile de costuri neeligibile și de dublarea cererilor de rambursare
. În încercarea de a reduce perioada necesară pentru achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări de construcții în timpul pandemiei, guvernul a elaborat o propunere legislativă
de modificare a legislației sale privind achizițiile publice. Cu toate acestea, propunerea a fost revizuită în mai 2021 în urma unei petiții publice și a criticilor primite pentru excluderea Oficiului pentru Achiziții Publice din procedura de revizuire avută în vedere inițial, excluzând astfel comisiile de control public „overhigh-value”
. Potrivit societății civile, propunerea legislativă revizuită răspunde preocupărilor exprimate în petiție prin sporirea transparenței și a controlului public, reducând astfel riscurile de corupție
.
III.Pluralismul și libertatea mass-mediei
Constituția slovacă consacră dreptul de a exprima opinii prin intermediul cuvintelor, al textelor tipărite, al imaginilor sau prin alte mijloace, dreptul de a căuta, de a primi și de a difuza idei și informații, precum și dreptul de acces la informații. Dreptul de acces la informații își găsește exprimarea juridică în legea privind liberul acces la informațiile de interes public
. Legea privind radiodifuziunea, televiziunea și retransmisia
vizează asigurarea pluralității de informații în timp ce legea presei
stabilește reguli referitoare la presă și jurnaliști. Este în curs de elaborare o legislație care să alinieze Legea privind radiodifuziunea, televiziunea și retransmisia la Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV).
Consiliul pentru radiodifuziune, televiziune și retransmisie funcționează în mod autonom. Având în vedere că Consiliul pentru radiodifuziune și televiziune dispune de propriul buget, că resursele care îi sunt alocate sunt considerate a fi adecvate pentru ca acesta să își îndeplinească sarcinile
, iar normele clare privind numirea și demiterea membrilor Consiliului sunt stabilite prin lege
, Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2021
confirmă faptul că independența Consiliului este, în general, garantată, deși numirile pe criterii politice ocazionale rămân o problemă.
Se preconizează că proiectul de lege de modificare a Legii privind radiodifuziunea, televiziunea și retransmisia va introduce un cadru care să asigure transparența proprietății asupra mass-mediei. În așteptarea promulgării respectivului proiect de lege, care este programat pentru adoptare în septembrie 2021, preconizându-se că va introduce dispoziții privind transparența structurii acționariatului și a proprietății efective, astfel cum se prevede în Directiva SMAV, Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2021 apreciază încă o dată că lipsa reglementării înseamnă că acesta rămâne un domeniu cu un nivel ridicat de risc. Legea privind radiodifuziunea, televiziunea și retransmisia include plafoane și limitări pentru a preveni un grad ridicat de concentrare orizontală a proprietății pe piețele de televiziune și de radio. Cu toate acestea, lipsa datelor privind veniturile și cotele de piață în ceea ce privește audiența îngreunează evaluarea situației reale actuale.
Au fost pronunțate o serie de condamnări împotriva unor persoane implicate în asasinarea jurnalistului Ján Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová, în 2018. Trei persoane au fost condamnate de către Curtea penală specială, primind pedepse cu închisoarea între 15 și 25 de ani. Una dintre hotărâri a fost atacată de către persoana acuzată. Procurorul a introdus o cale de atac împotriva achitării, de către instanța de prim grad de jurisdicție, a presupușilor comanditari al asasinatului. La 15 iunie 2021, Curtea Supremă a anulat achitările pronunțate în primă instanță de Curtea penală specială și a retrimis cauza spre rejudecare la Curtea penală specială. Curtea Supremă a confirmat, de asemenea, pedeapsa cu închisoarea de 25 de ani pronunțată împotriva altui inculpat.
Au fost raportate situații în care jurnaliștii și canalele mass-media au fost ținta unor atacuri verbale îndreptate împotriva lor atât de către guvern, cât și de către politicienii din opoziție. Jurnaliștii au fost acuzați că sunt „ranchiunoși” și că subminează activitatea guvernului în timpul pandemiei de COVID-19. Începând din septembrie 2020, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor a publicat o alertă pentru Slovacia
, care viza supravegherea de către persoane neidentificate a unui ziarist. Legislația propusă care viza consolidarea protecției jurnaliștilor a fost amânată din cauza pandemiei de COVID-19. Propunerile includ definirea statutului jurnaliștilor, protecția surselor jurnalistice, precum și accesul sporit la informații. În plus, guvernul pregătește modificări ale dreptului penal actual slovac strict privind defăimarea, pentru a oferi garanții jurnaliștilor. Nu a fost introdusă nicio schemă de sprijin pentru mass-media de știri în vederea contracarării impactului pandemiei de COVID-19.
IV.Alte probleme instituționale legate de sistemul de control și echilibru
Slovacia este o republică parlamentară în care Consiliul Național (Parlamentul) este singurul organ constituțional și legislativ
. Dreptul de inițiativă legislativă aparține comisiilor parlamentare, parlamentarilor individuali și guvernului
. Curtea Constituțională se pronunță cu privire la conformitatea legilor cu Constituția, legile organice și acordurile internaționale și asigură respectarea drepturilor fundamentale și constituționale. Autoritățile independente joacă, de asemenea, un rol în garantarea drepturilor fundamentale.
Au fost exprimate preocupări cu privire la caracterul incluziv al procesului legislativ. Recenta reformă constituțională (a se vedea secțiunea I) a fost anunțată în declarația privind programul guvernamental din aprilie 2020 și, în urma unei prezentări adresate mai multor părți interesate și a unei consultări publice scrise care a avut loc în iulie 2020, a fost prezentată Parlamentului la începutul lunii octombrie 2020 și a fost aprobată în decembrie 2020. Părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa unei dezbateri cuprinzătoare și documentate privind principalele caracteristici ale reformei, precum și cu privire la faptul că nu a fost consultată Comisia de la Veneția, având în vedere domeniul de aplicare și importanța reformei. Părțile interesate au subliniat că este important ca modificările constituționale să se realizeze după organizarea unor dezbateri publice deschise, organizate în timp util, care să implice părțile interesate și societatea civilă, în conformitate cu standardele europene. De asemenea, părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa lor de implicare în alte procese legislative și la utilizarea procedurilor accelerate în Parlament, care au fost urmate și pentru legislația care nu era strict legată de pandemie.
Planul anunțat în 2020 pentru îmbunătățirea procesului legislativ și consolidarea transparenței, a eficienței și a responsabilității administrației publice nu s-a materializat încă. Noul guvern instituit în aprilie 2021 a inclus în declarația sa privind programul angajamentele precedentului guvern de a îmbunătăți procesul de elaborare și de adoptare a legii, de a consolida transparența, eficiența și responsabilitatea administrației publice, de a extinde accesul la informații și de a extinde aplicarea unei guvernări deschise. De asemenea, acesta și-a asumat angajamentul de a consolida competențele Oficiului Suprem de Audit. Încă nu au fost prezentate propuneri în acest sens, nici nu au fost lansate consultări cu părțile interesate. O modificare a Legii privind accesul liber la informații este în curs de pregătire în cadrul guvernului.
Reforma constituțională prevede în mod expres faptul că Curtea Constituțională nu are competența de a revizui legile constituționale. În trecut, Curtea Constituțională a confirmat competența sa de a evalua constituționalitatea legilor constituționale, pe care a utilizat-o doar o dată pentru a proteja independența sistemului judiciar. Recenta reformă constituțională (a se vedea secțiunea I) a modificat formularea Constituției, interzicând în mod expres Curții să examineze constituționalitatea acestor legi. Modificarea a fost criticată de părțile interesate. Constituționalitatea acestei modificări a fost contestată la Curtea Constituțională, unde se află încă pendinte.
Parlamentul a modificat legislația privind starea de urgență pentru a permite prelungirea acesteia după perioada de 90 de zile. Parlamentul a continuat să își desfășoare activitatea pe parcursul stării de urgență, fără perturbări majore. Starea de urgență îi permite guvernului să adopte ordonanțe care limitează anumite drepturi și libertăți, cum ar fi libertatea de circulație. Starea de urgență poate fi declarată de guvern pentru o perioadă de cel mult 90 de zile, în condițiile prevăzute de Legea constituțională. După declararea stării de urgență pentru perioada cuprinsă între 16 martie 2020 și 13 iunie 2020, guvernul a declarat o nouă stare de urgență începând cu 1 octombrie 2020. În decembrie 2020, Parlamentul a modificat legislația relevantă pentru a permite ca starea de urgență să fie prelungită în mod repetat de către guvern cu câte 40 de zile, fiind necesar ca aceasta să fie aprobată ulterior de către Parlament. Starea de urgență a încetat la 15 mai 2021. Curtea Constituțională are competența de a examina constituționalitatea declarării stării de urgență și a prelungirii acesteia. Cu toate acestea, părțile interesate au observat că termenele pentru o astfel de examinare sunt scurte. Curtea Constituțională a fost sesizată cu o cerere de examinare a constituționalității declarării stării de urgență și a uneia dintre prelungiri și, în ambele ocazii, a hotărât că acestea sunt conforme cu legislația relevantă. Curtea Constituțională a examinat, de asemenea, mai multe măsuri adoptate în contextul pandemiei și a clarificat aspecte legate de competența instanțelor de drept comun de a se pronunța cu privire la astfel de măsuri. Cu toate acestea, în urma modificărilor ulterioare ale legislației, au fost exprimate preocupări cu privire la faptul că dreptul la controlul jurisdicțional asupra anumitor măsuri ar putea să nu fie garantat în mod suficient.
Apărătorul Public al Drepturilor și Centrul Național pentru Drepturile Omului au jucat un rol activ în apărarea drepturilor cetățenilor în timpul pandemiei. Apărătorul Public al Drepturilor este un organism independent însărcinat cu protecția drepturilor și a libertăților fundamentale în cadrul procedurilor în fața administrației publice și a altor organisme publice, în timp ce Centrul Național Slovac pentru Drepturile Omului este instituția națională competentă pentru promovarea și protecția drepturilor omului, precum și organismul de promovare a egalității din Slovacia. În timpul pandemiei de COVID-19, s-a înregistrat o creștere a numărului de plângeri înaintate Apărătorului Public al Drepturilor de aproape 50 %, precum și a numărului de cereri de orientări privind măsurile legate de pandemie din partea publicului. Volumul de muncă al Centrului Național pentru Drepturile Omului a fost comparabil cu cel din ultimii ani, însă conținutul plângerilor s-a schimbat, majoritatea acestora referindu-se la măsurile legate de pandemie. Instituțiile au constatat încălcări în mai multe domenii, cum ar fi cele privind carantina impusă de stat persoanelor care se întorc din străinătate, izolarea anumitor așezări de romi în întregime, precum și restricțiile privind accesul la asistență medicală și dreptul la educație.
Cadrul juridic favorabil pentru organizațiile societății civile a rămas în vigoare, dar au apărut preocupări cu privire la limitarea finanțării anumitor ONG-uri . Noul guvern și-a asumat angajamentul de a consolida într-o mai mare măsură societatea civilă. În decembrie 2020 a fost lansat un nou registru al organizațiilor neguvernamentale non-profit. Acesta este un registru public unic al tuturor organizațiilor definite de legea respectivă, care își desfășoară activitatea în Slovacia și urmărește să îmbunătățească în continuare transparența. Părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la atacurile verbale ale autorităților publice și ale politicienilor asupra activiștilor și a organizațiilor societății civile, precum și la limitarea deliberată a fondurilor publice pentru organizațiile care promovează egalitatea de gen. În plus, pandemia de COVID-19 a pus presiune pe operațiunile mai multor organizații ale societății civile, iar părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea deosebită în ceea ce privește repercusiunile generale ale pandemiei asupra situației financiare a ONG-urilor.
Anexa I: Lista surselor în ordine alfabetică*
* Lista contribuțiilor primite în contextul consultării premergătoare elaborării Raportului din 2021 privind statul de drept este disponibilă pe
https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law/rule-law/rule-law-mechanism/2021-rule-law-report-targeted-stakeholder-consultation
.
Aktuality.sk (2021), NAKA l-a reținut din nou pe bancherul Kvietik și a reținut, de asemenea, mai multe persoane din cadrul Fondului funciar slovac (NAKA opäť zadržala finančníka Kvietika aj viacero ľudí zo Slovenského pozemkového fondu) (
https://www.aktuality.sk/clanok/892385/naka-opat-zadrzala-financnika-martina-kvietika
).
Apărătorul Public al Drepturilor (2020), Raportul anual privind activitățile Apărătorului Public al Drepturilor (Správa o činnosti verejného ochrancu práv za obdobie roka 2020), (
https://www.vop.gov.sk/files/VOP_VS20_SK_1.pdf
).
Baroul slovac (2021), Comunicatul de presă din 23 martie 2021, Președintele Baroului slovac i-a făcut o vizită noului director general al Administrației penitenciarelor (Predseda SAK navštívil nového generálneho riaditeľa Zboru väzenskej a justičnej stráže), (
https://www.sak.sk/web/sk/cms/news/form/list/form/row/596497/_event
).
Baroul slovac (2021), contribuția la Raportul din 2021 privind statul de drept.
Biroul Consiliului consultativ al judecătorilor europeni (2020), Avizul din 9 decembrie 2020, CCJE-BU(2020)3.
Centre for Media Pluralism and Media Freedom (2021), Media pluralism monitor 2021. [Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media (2021), Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2021].
Centrul Național Slovac pentru Drepturile Omului (2019), Raportul anual privind respectarea drepturilor omului (
http://www.snslp.sk/wp-content/uploads/Sprava-o-LP-v-SR-za-rok-2020-.pdf
).
Comisia Europeană (2020), Raportul privind statul de drept, capitolul consacrat situației statului de drept din Slovacia.
Comisia Europeană (2021), Comunicatul de presă nr. 03/2021, OLAF încheie procedurile privind fondurile agricole ale UE în Slovacia (
https://ec.europa.eu/anti-fraud/media-corner/news/21-01-2021/olaf-closes-cases-eu-agricultural-funds-slovakia_en
).
Comisia Europeană (2021), Tabloul de bord privind justiția în UE.
Comisia Europeană, realizat de Comisia pentru eficiența justiției a Consiliului Europei (2017), Eficiența și calitatea sistemului slovac de justiție, Evaluare și recomandări bazate pe instrumentele CEPEJ, CEPEJ-COOP(2017)14.
Comisia Europeană, realizat de Comisia pentru eficiența justiției a Consiliului Europei (2020), Evaluarea de către experții CEPEJ a reformei hărții judiciare în Republica Slovacă.
Comisia Europeană, realizat de Comisia pentru eficiența justiției a Consiliului Europei, Studiu anual.
Consiliul consultativ al judecătorilor europeni (2007), Avizul nr. 10.
Consiliul consultativ al judecătorilor europeni (2016), Avizul nr. 19.
Consiliul Europei (2020): Recomandarea din 20 mai 2020 privind Programul național de reformă al Slovaciei pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Slovaciei pentru 2020, COM(2020) 525 final.
Consiliul Europei, Comisia de la Veneția (2013), Opinion on the Draft Amendments to the Organic Law on Courts of General Jurisdiction of Georgia (Aviz privind proiectul de modificare a Legii organice privind instanțele de drept comun din Georgia), CDL-AD(2013)007-e.
Consiliul Europei: Comisia de la Veneția (2005), Second interim opinion on constitutional reforms in the Republic of Armenia (Al doilea aviz interimar privind reformele constituționale în Republica Armenia), CDL-AD(2005)016.
Consiliul Europei: Comisia de la Veneția (2010), Raport privind amendamentele la Constituție, CDL-AD (2010) 001.
Consiliul Europei: Comitetul de Miniștri (2010), Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind judecătorii: independență, eficiență și responsabilități.
Curtea Constituțională a Slovaciei, Hotărârea din 14 octombrie 2020, Pl ÚS 22/2020.
Curtea Constituțională a Slovaciei, Hotărârea din 30 ianuarie 2019, Pl ÚS 21/2014-96.
Curtea Constituțională a Slovaciei, Hotărârea din miercuri, 31 martie 2021, Pl ÚS 2/2021.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Hotărârea din 18 mai 2021, A.K., cauzele conexate din România C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Hotărârea din 20 aprilie 2021 Repubblika, C-896/19.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Hotărârea din 25 iulie 2018, LM, C‑216/18 PPU.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din 15 septembrie 2015, Javor și Javorova, 42360/10, stadiul executării (
http://hudoc.exec.coe.int/eng?i=004-7717
).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din 24 iulie 2012, Maxian și Maxianova, 44482/09, stadiul executării (
http://hudoc.exec.coe.int/eng?i=004-7711
).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din 27 iunie 2017, Ivan, 57405/15, stadiul executării (
http://hudoc.exec.coe.int/eng?i=004-47309
).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din 31 august 2018, Balogh și alții, 35142/15, stadiul executării (
http://hudoc.exec.coe.int/eng?i=004-51541
).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din 9 martie 2021, Bilgen/Turcia, 1571/07.
Direcția Generală Comunicare (2019), Eurobarometru Flash 482: Atitudinea întreprinderilor față de corupție în UE.
Direcția Generală Comunicare (2020), Eurobarometru special 502: Corupția.
GRECO (2019), A cincea rundă de evaluare, Raport de evaluare, Republica Slovacă.
GRECO (2019), Runda a patra de evaluare, Addendum la cel de al doilea raport de conformitate, Republica Slovacă.
GRECO (2021), Runda a patra de evaluare, Addendum la cel de al doilea raport de conformitate, Republica Slovacă.
GRECO (2021), Slovacia: GRECO regretă că progresele înregistrate în ceea ce privește prevenirea corupției în cazul parlamentarilor, al judecătorilor și al procurorilor au fost lente (
https://www.coe.int/en/web/portal/-/slovakia-greco-regrets-slow-progress-in-preventing-corruption-of-parliamentarians-judges-and-prosecutors
).
Guvernul Republicii Slovace (2020), Raport anual privind activitățile Apărătorului Public al Drepturilor (
https://www.vop.gov.sk/files/VOP_VS20_SK_1.pdf
).
Guvernul Republicii Slovacia (2018), Politica anticorupție a Republicii Slovace pentru perioada 2019-2023 (
https://rokovania.gov.sk/download.dat?id=588DFBA123494910A70AF18737B85A81-034BF7E75BABC88FC3A419E44DED1345
).
Guvernul Republicii Slovacia (2019), Programul național anticorupție al Republicii Slovace (
https://rokovania.gov.sk/download.dat?id=F75436C4AF3C4D96AE93D60FD6BCA184-99C291B1BA87B0B9BF1E773CB8DA6BA0
).
Guvernul Republicii Slovacia (2021), Contribuția Republicii Slovacia la Raportul din 2021 privind statul de drept.
Guvernul Republicii Slovacia, Declarația privind programul pentru perioada 2020-2024 (
https://www.mpsr.sk/programove-vyhlasenie-vlady-slovenskej-republiky-na-obdobie-rokov-2020-2024/800-17-800-15434/
).
Guvernul Republicii Slovacia, Declarația privind programul pentru perioada 2021-2024 (
https://www.nrsr.sk/web/Dynamic/DocumentPreview.aspx?DocID=494677
).
Guvernul Republicii Slovacia, Planul sarcinilor legislative ale Guvernului Republicii Slovace pentru 2021 (
https://www.slov-lex.sk/legislativne-procesy?p_p_id=processDetail_WAR_portletsel&p_p_lifecycle=2&p_p_state=normal&p_p_mode=view&p_p_cacheability=cacheLevelPage&p_p_col_id=column-2&p_p_col_count=1&_processDetail_WAR_portletsel_fileCooaddr=COO.2145.1000.3.4201465&_processDetail_WAR_portletsel_file=pl%C3%A1n-2021.pdf&_processDetail_WAR_portletsel_action=getFile
).
Guvernul slovac (2021), Planul de redresare și reziliență (Plán obnovy a odolnosti Slovenskej republiky) (https://www.planobnovy.sk/files/dokumenty/kompletny-plan_obnovy.pdf)
Ministerul Dezvoltării Regionale din Slovacia (2020), comunicat de presă, viceprim-ministrul Remišová: 1,1 milioane EUR pentru sprijinirea organizațiilor neguvernamentale care luptă împotriva pandemiei de COVID-19 viceprim-ministrul Remišová:: 1,1 milióna eur na pomoc mimovládnym organizáciám v boji s COVID–19) (
https://www.mirri.gov.sk/aktuality/podpredsednicka-vlady/vicepremierka-remisova-11-miliona-eur-na-pomoc-mimovladnym-organizaciam-v-boji-s-covid-19/
).
Ministerul Justiției din Slovacia, Calendarul procesului de elaborare a reformei hărții judiciare (
http://web.ac-mssr.sk/wp-content/uploads/2020/sudna_mapa/20210223_Casov%C3%A1_os_Sudna_mapa_v.2.pdf
).
Ministerul Justiției din Slovacia, Centrul de analiză (2020), Ministerul Justiției din Slovacia, Recomandări pentru elaborarea unei noi hărți judiciare (
http://web.ac-mssr.sk/wp-content/uploads/2020/sudna_mapa/nova_sudna_mapa_3_0_final.pdf
).
Ministerul Justiției din Slovacia, Centrul de analiză (2020), Odporúčania pre tvorbu novej súdnej mapy (
http://web.ac-mssr.sk/wp-content/uploads/2020/sudna_mapa/nova_sudna_mapa_3_0_final.pdf
).
Ministerul Justiției din Slovacia, Centrul de analiză (2020), Reforma hărții judiciare (
http://web.ac-mssr.sk/wp-content/uploads/2020/sudna_mapa/Reforma_sudnej_mapy_na_citanie.pdf
).
Ministerul Sănătății din Slovacia, Programul sectorial anticorupție (
https://www.health.gov.sk/Zdroje?/dokumenty/mzsr/rezortny-protikorupcny-program.rtf
).
OCDE (2012), Punerea în aplicare a Convenției OCDE împotriva dării sau luării de mită, Faza a 3-a: Republica Slovacă.
OCDE (2014), Punerea în aplicare a Convenției OCDE împotriva dării sau luării de mită), Raport și recomandări privind monitorizarea fazei a 3-a: Republica Slovacă.
OCDE (2017), Punerea în aplicare a Convenției OCDE împotriva dării sau luării de mită, Raport privind faza 1a: Republica Slovacă.
Platforma de comunicare a judecătorilor din Slovacia și Asociația Judecătorilor din Slovacia (2021), contribuție la Raportul din 2021 privind statul de drept.
Practicienii slovaci în domeniul dreptului, Cerere deschisă de propuneri și contribuție la Raportul din 2021 privind statul de drept, (
https://pravnystat.eu/en/
).
Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (2012-2013), Raport privind standardele minime pentru evaluarea performanței profesionale și a inamovibilității membrilor sistemului judiciar.
Rețeaua europeană a instituțiilor naționale pentru drepturile omului (2021), Contribuția la Raportul din 2021 privind statul de drept.
Transparency International (2020), Corupția la nivel transfrontalier.
Transparency International (2021), Indicele de percepție a corupției 2020.
UNCAC, Evaluarea punerii în aplicare - primul ciclu (2010-2015), Raportul de țară privind Republica Slovacia, (
https://www.unodc.org/documents/treaties/UNCAC/CountryVisitFinalReports/2013_07_11_Slovakia_Final_Country_Report.pdf
).
Uniunea pentru Libertățile Civile din Europa (2021), Contribuția la Raportul din 2021 privind statul de drept.
Anexa II: Vizita de țară în Slovacia
În aprilie 2021, serviciile Comisiei au organizat reuniuni virtuale cu:
·Agenția națională de combatere a infracționalității a forței de poliție
·Apărătorul Public al Drepturilor
·Asociația Judecătorilor
·Baroul slovac
·Cancelaria guvernului — Departamentul de prevenire a corupției
·Centrul Național pentru Drepturile Omului
·Consiliul Judiciar
·Consiliul pentru radiodifuziune din Slovacia
·Curtea Supremă
·Judges For Open Judiciary (Judecători pentru un sistem judiciar deschis)
·Liga pentru drepturile omului
·Ministerul Culturii
·Ministerul de Interne
·Ministerul Justiției
·Ministerul Sănătății
·Parchetul general
·Parchetul Special
·Parteneriatul pentru o guvernare deschisă
·Transparency International
·Via Iuris
* Comisia s-a întâlnit, de asemenea, cu următoarele organizații în cadrul mai multor reuniuni orizontale:
·Amnesty International
·Centrul european pentru legislație nonprofit
·Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă
·Centrul pentru Drepturi Reproductive
·CIVICUS
·Comisia Internațională a Juriștilor
·Comitetul Helsinki -Țările de Jos
·Conferința bisericilor europene
·EuroCommerce
·Federația Europeană a Jurnaliștilor
·Federația Internațională pentru Drepturile Omului
·Forumul Civic European
·Forumul European al Tineretului
·Front Line Defenders
·Fundația Human Rights House
·Human Rights Watch
·ILGA-Europa
·Institutul de Politici Europene pentru o Societate Deschisă
·Institutul Internațional de Presă
·Parteneriatul European pentru Democrație
·Philanthropy Advocacy
·Protection International
·Reporteri fără Frontiere
·Rețeaua Europeană a Federației Internaționale pentru Planificare Familială
·Societatea civilă Europa
·Transparency International EU
·Uniunea Libertăților Civile pentru Europa