Rezoluția Comitetului Economic și Social European pe tema „Idei pentru Europa de mâine – Rezoluția CESE privind Conferința privind viitorul Europei”

(2021/C 286/01)

Raportori:

Stefano MALLIA (Grupul I) Oliver RÖPKE (Grupul II) Séamus BOLAND (Grupul III)

În sesiunea sa plenară din 27 și 28 aprilie 2021 (ședința din 27 aprilie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezenta rezoluție cu 226 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 5 abțineri.

1.1.

Conferința privind viitorul Europei (denumită în continuare „conferința”) oferă Europei ocazia unică de a consolida din nou legătura cu cetățenii săi și de a colabora cu ei, inclusiv prin intermediul actorilor societății civile, pentru a le oferi un cuvânt de spus semnificativ cu privire la viitorul lor comun. A venit timpul să punem în practică articolul 11 din Tratatul UE, care acordă cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii și de a menține un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă.

1.2.

Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că succesul conferinței va depinde și de capacitatea de a genera noi idei pentru Europa, bazate pe realitățile vieții de zi cu zi, cu care cetățenii europeni se pot identifica. O astfel de abordare trebuie să conțină mai mult decât o listă de realizări; ea trebuie, în schimb, să reprezinte legătura rațională și emoțională concretă între UE și cetățenii săi. Aspectele strategice ar trebui analizate dintr-o perspectivă comună, pentru a evita riscurile tendințelor unei Europe à la carte. Obiectivul este de a redescoperi și de a reînnoi un sentiment de comunitate atât de necesar, bazat pe valori comune, generând un nou impuls european pentru a face față provocărilor actuale și viitoare.

1.3.

CESE este profund ancorat în toate grupurile sociale din toate statele membre (angajatori, sindicate, societatea civilă în ansamblu) și, prin urmare, este cel mai în măsură să implice societatea civilă organizată în mod eficient, dispunând, în acest sens, de rețelele necesare. În această expertiză constă unicitatea Comitetului și rațiunea sa de a fi. Implicarea continuă a CESE pe parcursul conferinței, inclusiv în cadrul Comitetului executiv, este esențială.

1.4.

CESE trebuie să fie implicat pe deplin în guvernanța conferinței. El este hotărât să prezinte propuneri eficiente și clare, bazate pe discursul și viziunea sa privind dezvoltarea UE în următoarele decenii. Comitetul își reafirmă convingerea fermă că conferința trebuie să prezinte propuneri și soluții care să aducă cetățenilor UE o schimbare reală și concretă. Prin urmare, este esențial ca conferința să înregistreze progrese concrete și măsurabile și nu doar să stârnească discuții fără caracter obligatoriu cu cetățenii, care să nu conducă nicăieri. Prin urmare, propunerea vicepreședintelui Comisiei, Šefčovič, de a include concluziile conferinței în programul de lucru al Comisiei din 2022 indică direcția corectă. Acesta este un punct crucial care stă la baza credibilității și a ambiției acestui întreg proces politic.

1.5.

Guvernanța conferinței ar trebui să definească domeniul de aplicare și scopul implicării cetățenilor și a societății civile, care ar trebui menționate încă de la început. Cunoașterea obiectivului instrumentelor de participare poate contribui, de asemenea, la alinierea obiectivelor la mijloacele disponibile, atât în ceea ce privește conceperea proceselor, cât și în privința bugetului. Structura de guvernanță va recurge cu siguranță la diferite formate și metode de participare, în funcție de etapa și nivelul respectiv, și va găsi modalități de a se adresa europenilor care trebuie încă motivați să participe. Contribuția cetățenilor și a societății civile ar trebui luată în considerare de politicieni și instituții și să se reflecte în deciziile acestora; în caz contrar, încrederea în acest demers ar putea scădea rapid. Trebuie evitate așteptările prea mari. Un mecanism de feedback va garanta că ideile exprimate în timpul manifestărilor conferinței duc la recomandări concrete vizând acțiuni ale UE.

1.6.

Cadrul de timp restrâns alocat conferinței impune limitări tuturor participanților. Prin urmare, ea ar trebui înțeleasă ca punctul de plecare al unui proces continuu pentru o mai mare implicare a cetățenilor europeni, pornind de la această perioadă inițială. Această oportunitate ar trebui utilizată pentru a schimba paradigma și nivelul de ambiție în toate domeniile de politică, inclusiv în politica economică, socială și de mediu.

1.7.

Deliberările conferinței trebuie să facă obiectul unor evaluări ex-post și împărtășite de toate părțile interesate, fără concluzii prestabilite cu privire la acțiunile următoare și deschise tuturor opțiunilor. În acest sens, în ultimii ani au fost lansate unele inițiative și instrumente ale UE, care trebuie acum puse în aplicare. Ar trebui promovată monitorizarea periodică a punerii în aplicare, precum și o actualizare a progreselor înregistrate la nivelul UE în ceea ce privește măsurile adoptate și instrumentele disponibile.

2.   Idei pentru Europa de mâine: un continent al bunăstării și prosperității

2.1.

În acest context, CESE propune o nouă narațiune privind Europa, care să lege trecutul îndepărtat și recent de prezentul continentului și care să ofere o viziune pentru viitor bazată pe cooperarea transfrontalieră care consolidează legăturile dintre cetățenii Europei, înrădăcinată în valori precum solidaritatea, justiția socială, cooperarea intergenerațională, egalitatea de gen, prosperitatea durabilă și tranziții ecologice și digitale echitabile. Este imperios necesar să mobilizăm sprijinul public pentru aceste valori, pentru a regândi modelele noastre de creștere și de guvernanță către durabilitate, pentru a construi o societate mai echitabilă și pentru a plasa organizațiile societății civile în centrul acestei reconstrucții și redresări. Europa de care au nevoie cetățenii noștri este o Europă care: — recunoaște că societatea civilă este gardianul binelui comun, esențială pentru identificarea de soluții la provocările comune cu care se confruntă Europa; — se axează pe o redresare echitabilă și durabilă în urma crizelor provocate de pandemia de COVID-19, care deschide calea către o societate mai favorabilă incluziunii și creează o competitivitate pe termen lung, ținând seama pe deplin de crizele sociale, economice, democratice, demografice și climatice interconectate din statele membre ale UE, de necesitatea tranziției verzi și a tranziției digitale, precum și de schimbările structurale pe termen lung declanșate de pandemie. Economia Europei trebuie sprijinită pe deplin pentru a recupera terenul pierdut, ținând seama de necesitatea unei convergențe ascendente, a unei mai mari coeziuni, a unei protecții sociale sporite, a unor investiții consolidate în serviciile publice, a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și a reducerii sărăciei; — sprijină redresarea economică și socială, antreprenoriatul, tranziția echitabilă, crearea de locuri de muncă de calitate, educația și dobândirea de competențe, inovarea, investițiile în infrastructură și sociale, decarbonizarea, digitalizarea, finalizarea pieței unice și integrarea economică și monetară; — îi protejează pe toți cetățenii, inclusiv pe cei mai marginalizați, având grijă de sănătatea, siguranța și bunăstarea lor, precum și mediul și biodiversitatea; — respectă și promovează diversitatea, egalitatea de gen, drepturile fundamentale, democrația, dialogul social și guvernanța favorabilă incluziunii; — promovează pacea, securitatea și progresul în lume prin multilateralism, democrația și statul de drept, drepturile omului, dialogul social, obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), diplomația și comerțul deschis, echitabil și durabil.

2.2.

Recunoaște în unanimitate că dubla tranziție, verde și digitală, este de o importanță capitală pentru consolidarea competitivității durabile, a solidarității și a rezilienței Europei pentru a face față crizelor viitoare. Pandemia de COVID-19 este cea mai gravă criză cu care s-a confruntat UE de la crearea sa. Pandemia a exacerbat necesitatea ca UE să fie în măsură să ofere răspunsuri ferme și coerente pentru a îmbunătăți dimensiunile politică, sanitară, economică și socială ale UE. Această conferință oferă UE o ocazie unică de a atinge acest țel. Necesitatea unei abordări europene comune a fost evidențiată de impactul COVID-19 asupra cetățenilor, societăților și economiilor noastre. Pandemia a demonstrat că există o justificare solidă pentru a acționa împreună, dar a evidențiat, de asemenea, deficiențe în modul în care Europa abordează astfel de provocări fundamentale. Într-o epocă a crizei permanente, UE va trebui să își consolideze capacitatea de a-i face față, pentru a obține rezultatele dorite și meritate de cetățenii europeni.

2.3.

Această criză a arătat și că UE ar trebui să depună eforturi mai mari pentru ca întreprinderile, lucrătorii și persoanele care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să fie protejate în mod corespunzător de impactul provocărilor recente și viitoare. COVID-19 a scos în evidență că trebuie sprijinită competitivitatea durabilă și că investițiile în servicii de sănătate, de îngrijire, educație și servicii sociale de calitate trebuie intensificate în întreaga UE. Vor fi esențiale consolidarea în continuare a coordonării în domeniul sănătății la nivelul UE, o abordare mai potrivită a amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății și consolidarea sistemelor de sănătate din UE.

2.4.

UE se poate baza pe principalele sale atuuri, cum ar fi piața sa internă, care este una dintre cele mai mari piețe din lume, un set de valori fundamentale nenegociabile (1), care fac parte integrantă din societatea și democrația europeană, precum și pe solidaritate, demonstrată de un mecanism ambițios de reziliență și redresare, care presupune punerea în aplicare eficientă a planurilor naționale de redresare. Obiectivul final al UE trebuie să fie consolidarea modelului nostru economic social de piață, care îmbină avantajele unei economii durabile și competitive cu politici sociale bine dezvoltate. În consecință, realizarea Pactului verde european – pe care CESE l-a salutat încă de la început – reprezintă calea de urmat. Pactul verde este noua strategie europeană de creștere, având în centrul său prosperitatea, durabilitatea și justiția socială. Realizarea unei tranziții echitabile către un mod de viață neutru din punct de vedere climatic, promovarea locurilor de muncă de calitate și promovarea antreprenoriatului și a inovării durabile, inclusiv a economiei circulare și a economiei sociale, vor fi esențiale pentru o Europă prosperă.

2.5.

Cu toate acestea, UE se confruntă cu provocări majore: pandemia va crea nu mai puține, ci mai multe inegalități, atât între statele membre, cât și în interiorul acestora. Acesta este motivul pentru care trebuie urmărite ambele fețe ale aceleiași monede: competitivitatea durabilă a economiei europene și a întreprinderilor de toate dimensiunile, în special a IMM-urilor, trebuie consolidată în continuare. În același timp, Europa ar trebui să adopte o dimensiune socială mai ambițioasă și mai concretă, care să nu lase pe nimeni în urmă.

2.6.

Pentru a-și proteja valorile și pentru a-și îndeplini prioritățile, UE trebuie să-și asume și un rol pozitiv în sfera economică internațională. Într-o lume caracterizată de o concurență puternică și de fricțiuni, nu numai la nivel economic, ci și la nivel politic, UE trebuie să devină un actor global care să își poată apăra mai eficient interesele și valorile. Atingerea unui grad de autonomie strategică deschisă, pentru a menține capacitatea UE de a acționa în domenii economice esențiale, trebuie să fie echilibrată de dorința de a coopera pentru a promova soluții la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice, și de a consolida sistemul multilateral bazat pe norme.

2.7.

Pandemia a evidențiat importanța unei baze industriale europene puternice și reziliente. Europa trebuie să dispună de o politică industrială ambițioasă, care să impulsioneze dubla tranziție – digitalizarea și durabilitatea – consolidând în același timp competitivitatea globală a Europei. O nouă politică industrială, utilizând o serie de politici diferite (inclusiv comerțul, competențele, investițiile, cercetarea și energia) trebuie să anticipeze în mod constant viitoarele sectoare și motoare economice esențiale, creând condițiile-cadru, inclusiv profilurile de competențe necesare, pentru a permite industriei europene să rămână în avangarda tehnologiei și inovării globale, asigurând locuri de muncă de înaltă calitate și creștere durabilă pentru Europa. Dacă Europa va reuși să promoveze competitivitatea, durabilitatea și justiția socială, ea va reuși să își protejeze modelul socioeconomic și în viitor.

2.8.

Este esențial ca UE să profite de această oportunitate pentru a-și moderniza și a-și transforma sectoarele industriale și lanțurile lor de aprovizionare, astfel încât acestea să rămână competitive într-o lume cu emisii mai scăzute. Abordarea provocărilor asociate cu transformările pe termen lung necesită anticiparea schimbării și gestionarea activă a tranziției de către factorii decizionali, partenerii sociali, organizațiile societății civile și de către principalele părți interesate din aceste țări și regiuni. Dialogul social, informarea, consultarea și participarea lucrătorilor și a organizațiilor reprezentative ale acestora joacă un rol esențial în gestionarea tranzițiilor într-un mod orientat spre viitor. Acest lucru va fi absolut esențial pentru Europa, deoarece numai prin plasarea atât a întreprinderilor, cât și a lucrătorilor în centrul redresării și al politicilor viitoare, Europa poate reuși. Competitivitatea și incluziunea trebuie să meargă mână în mână: statele membre cu cele mai bune rezultate, din punct de vedere economic, sunt cele care au cele mai înalte standarde sociale, nu invers.

3.   Rolul CESE

3.1.

Consolidarea rolului CESE necesită demonstrarea relevanței și a valorii sale adăugate ca organism consultativ, pe baza rolului său unic de a reduce decalajul 1. dintre factorii de decizie politică și societatea civilă, 2. dintre diferiții actori ai societății civile 3. și dintre actorii de la nivel național și european. Se impune lansarea unei dezbateri transnaționale, care să conecteze dezbaterile europene la nivelul statelor membre.

3.2.

Poziția CESE ar trebui să fie rezultatul unei discuții veritabile, pornind de la contribuția actorilor societății civile și dezvoltată de jos în sus. Această abordare este singura care asigură luarea în considerare a tuturor punctelor de vedere și obținerea unor rezultate clare și eficiente.

3.3.

Se recomandă a fi stabilită cooperarea cu Comitetul Regiunilor (CoR), organizând împreună misiuni „Going Local”, cu respectarea deplină a competențelor diferite, dar complementare, ale celor două instituții.

3.4.

CESE este invitat să se implice, atât prin intermediul membrilor săi în plenul conferinței și al observatorilor săi în cadrul Comitetului executiv, cât și ca intermediar instituțional între conferință și organizațiile naționale care reprezintă societatea civilă.

3.5.

CESE are un grup ad-hoc. Grupul ad-hoc a decis asupra foii de parcurs cu următoarele obiective: — îmbunătățirea oportunităților de implicare și colaborare în rețea a actorilor societății civile, în special prin interacțiunea cu membrii CESE și prin activarea acestora pe teren; — îmbunătățirea și consolidarea rolului și influenței CESE; — furnizarea unei contribuții structurate a societății civile la elaborarea politicilor UE, prin prezentarea de propuneri relevante Consiliului, Parlamentului European și Comisiei Europene cu privire la modalitățile de îmbunătățire a funcționării UE și a activității CESE în cadrul procesului legislativ.

3.6.

Prezentarea, cu ocazia sesiunilor plenare ale CESE, a unor rapoarte cu privire la dezbaterile și dialogurile purtate în statele membre și în timpul conferinței, cu participarea deputaților în Parlamentul European, a membrilor CoR, a comisarilor și a miniștrilor Consiliului.

4.   Concluzii

Viitorul pe care ni-l dorim: societatea civilă are un cuvânt de spus

4.1.

CESE consideră că este nevoie de un discurs puternic și comun pentru Uniunea Europeană. În acest sens, Europa trebuie considerată: 1. gardian al valorilor fundamentale comune, cum ar fi libertatea, democrația, drepturile omului și statul de drept; 2. promotorul global al durabilității, comerțului deschis și echitabil și multilateralismului; 3. locul unui model economic și social unic bazat pe concurență loială și solidaritate într-un spațiu fără frontiere interne; și 4) un motor al prosperității durabile, având în centrul său o societate civilă europeană puternică.

4.2.

Conferința privind viitorul Europei ar trebui să fie instrumentul prin care putem aduce schimbări de lungă durată în UE, inclusiv o implicare sporită și mai semnificativă a cetățenilor și a societății civile organizate în sfera publică europeană. Ca prim pas în acest proces, societatea civilă trebuie să lucreze în parteneriat, colaborând îndeaproape, relaționând, făcând schimb de bune practici și căutând consensul.

4.3.

Organizațiile societății civile sunt esențiale pentru identificarea soluțiilor la provocările actuale. CESE solicită ca UE și autoritățile naționale să recunoască rolul esențial al societății civile organizate în consolidarea încrederii, în formarea opiniilor publice și ca agenți pozitivi ai schimbării. Este, de asemenea, imperativ ca UE să sprijine rolul central jucat de organizațiile societății civile în promovarea și apărarea valorilor europene, a democrației, a drepturilor fundamentale și a statului de drept, împotriva intensificării iliberalismului, a populismului și a „reducerii spațiului civic”.

4.4.

Cheia pentru reînnoirea și reconstrucția socioeconomică a UE va fi asigurarea faptului că toate componentele societății sunt implicate efectiv în proiectarea, participarea, punerea în aplicare și evaluarea în comun a politicilor UE, în special a planurilor naționale de redresare și reziliență, precum și a viitoarelor programe naționale de reformă, utilizând structurile de consultare existente, cum ar fi procesul semestrului european, și recunoscând în mod explicit societatea civilă drept parteneri și beneficiari esențiali ai punerii în aplicare.

4.5.

Concepția teoretică și crearea practică a acestor societăți reziliente, egale și durabile necesită inițiative ascendente care să includă noi definiții ale bunăstării și dezvoltării dincolo de produsul intern brut (PIB) și să țină seama de opiniile și drepturile cetățenilor. În plus, este imperios necesar ca limitările drepturilor introduse în timpul pandemiei să nu fie continuate după pandemia de COVID-19.

4.6.

În cele din urmă, pentru CESE este, de asemenea, esențial să se evalueze în mod constant măsurile și acțiunile politice propuse. CESE va aduce o contribuție semnificativă la acest proces, valorificând experiența și cunoștințele pe care le-a dobândit în dialogul cu cetățenii din toate segmentele societății din toate statele membre ale UE.

---

(1)  Articolul 2 din TUE.

Rezoluția Comitetului Economic și Social European pe tema „Societatea civilă europeană — un partener pentru viitorul nostru durabil” — Contribuția CESE la Summitul social de la Porto

(2021/C 286/02)

Raportori:

domnul Stefano MALLIA (grupul I) domnul Oliver RÖPKE (grupul II) domnul Séamus BOLAND (grupul III)

În sesiunea sa plenară din 27 și 28 aprilie 2021 (ședința din 28 aprilie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezenta rezoluție cu 225 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 6 abțineri.

Summitul social de la Porto din 7 mai 2021 oferă Uniunii Europene ocazia unică de a plasa cu adevărat cetățenii în centrul proiectului european. Este o ocazie de a demonstra că UE și statele membre acționează împreună cu cetățenii și în scopul bunăstării acestora, nelăsând pe nimeni în urmă. Este nivelul cel mai înalt al ambițiilor europene în ce privește societățile durabile, inovatoare, competitive și bazate pe coeziune, care vor conduce UE la orizontul anului 2030 și mai departe, permițând Uniunii să facă față provocărilor generate de dubla tranziție verde și digitală, pe de o parte, și să o valorifice, pe de alta. De asemenea, summitul ar trebui să sprijine economia și societatea noastră să devină mai durabile, acordând o pondere egală dimensiunilor economică, socială și de mediu.

Pandemia de COVID-19 a intensificat caracterul urgent al unei abordări care să pună accentul în egală măsură pe aspectele sociale și economice ale societăților și economiilor noastre. Oamenii au resimțit criza legată de COVID-19 ca pe o pandemie în care omul a jucat un rol central și, pe măsură ce Europa se orientează lent către reconstrucția socioeconomică și pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale (PEDS), cetățenii și comunitățile trebuie să rămână în mod decisiv elementele centrale ale acestui proces. În acest sens, Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale nici nu putea fi mai oportun.

Declarația de la Porto ar trebui să-i mobilizeze, prin dialog civil și social, pe toți actorii instituționali, economici și sociali să își asume angajamente privind punerea în aplicare a Planului de acțiune. Este un moment crucial pentru Europa să facă următorii pași esențiali către o uniune viabilă și durabilă;

Comitetul Economic și Social European (CESE) îndeamnă statele membre și instituțiile europene să acționeze cu privire la următoarele aspecte:

1.

Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale trebuie să devină un instrument eficace care să permită tuturor actorilor să lucreze în parteneriat și să construiască societăți europene mai echitabile, mai durabile, mai favorabile incluziunii și mai reziliente. Toate dimensiunile societății civile reprezentate în cadrul CESE au o contribuție fundamentală la succesul acestui proces. Prin implicarea activă a societății civile europene, toți cetățenii, inclusiv persoanele cu handicap, grupurile etnice și minoritare, cei mai vulnerabili și marginalizați, trebuie să aibă posibilitatea de a participa la viziunea și la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, de a se identifica cu acestea și de a găsi speranțe în ele. Ar trebui să se acorde în special recunoaștere și sprijin economiei sociale, care are un rol esențial în abordarea nevoilor sociale nesatisfăcute, în reducerea sărăciei și a inegalităților.

2.

Societăți europene mai echitabile, mai durabile, mai favorabile incluziunii și mai reziliente vor fi posibile numai printr-un angajament ferm al societății civile și printr-un dialog eficace cu partenerii sociali și cu societatea civilă. Măsurarea impactului societății civile și raportarea cu privire la acesta, sensibilizarea cu privire la contribuția sa pozitivă și crearea unui cadru juridic favorabil și unui mix de politici propice sunt de o importanță majoră.

3.

Pentru a concepe și a crea societăți reziliente, favorabile incluziunii, echitabile și durabile vor fi necesare inițiative ascendente, care să adopte noi definiții ale bunăstării și dezvoltării dincolo de PIB și să investească în inovarea socială, respectând în același timp opiniile și drepturile cetățenilor. În plus, este imperativ ca limitările drepturilor introduse în timpul pandemiei să nu continue după pandemia de COVID-19.

4.

Europa trebuie să fie în continuare unită și să avanseze în spirit de solidaritate, susținută de o cultură a dialogului civil și social, așa cum se întâmplă în timpul pandemiei. Pilonul european al drepturilor sociale sprijină o economie socială de piață, extinzând și adaptând modelul său social la schimbările viitorului. Pentru a consolida reziliența și durabilitatea socială, Planul de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale trebuie să asigure bunăstare pe scară largă și o piață a forței de muncă incluzivă, în care discriminarea este interzisă, iar locurile de muncă sunt stabile și bine remunerate.

5.

În urma pandemiei, prin intermediul dialogului social, instituțiile și partenerii sociali trebuie să creeze soluții care să sporească reziliența socială a economiilor noastre, bazate pe o nouă mentalitate deschisă spre schimbare, vizând în același timp standarde minime de protecție și egalitatea de șanse, prin punerea accentului pe caracterul adecvat al salariilor, combaterea discriminării pe criterii de gen, sprijinirea lucrătorilor tineri și protecția lucrătorilor cu locuri de muncă precare și a migranților.

6.

Una dintre principalele provocări economice și sociale din Europa este de a stimula creșterea economică, crearea de locuri de muncă și participarea la piața forței de muncă (inclusiv a persoanelor în vârstă și a tinerilor, a femeilor, a persoanelor mai îndepărtate de piața forței de muncă, a persoanelor inactive) și de a reduce șomajul, în special în rândul tinerilor, precum și de a consolida poziția femeilor pe piața forței de muncă. Asigurarea unei baze competitive pentru investiții este un element important pentru realizarea tuturor acestor obiective.

7.

Competitivitatea și creșterea productivității bazate pe competențe și cunoștințe reprezintă o rețetă solidă pentru menținerea bunăstării societăților europene. Creșterea economică și buna funcționare a pieței interne reprezintă un element important pentru consolidarea dimensiunii sociale a UE. Trebuie să consolidăm punctele forte ale sistemului nostru european de economie de piață socială, eliminând în același timp punctele slabe și adaptându-l pentru a face față provocărilor viitoare.

8.

Toate componentele majore ale economiei și societăților noastre trebuie să fie pregătite să valorifice potențialul oferit de digitalizare și de tranziția către o economie verde. O condiție prealabilă în acest sens este disponibilitatea și capacitatea de a realiza schimbări structurale: fie că este vorba despre piețele forței de muncă și securitate socială, fie despre educație și formare, sau impozitare. Acest lucru implică o asumare reală a reformelor de către statele membre, coordonată și facilitată de cadre și acțiuni la nivelul UE, cum ar fi semestrul european, ceea ce este esențial pentru a încuraja întreprinderile să investească în Europa.

9.

Sporirea populației în curs de îmbătrânire combinată cu scăderea forței de muncă înseamnă că un număr tot mai mare de persoane în vârstă vor fi dependente din punct de vedere economic dacă nu reușim să extindem forța de muncă prin piețe ale forței de muncă mai favorabile incluziunii, inclusiv prin activarea unor grupuri care sunt în prezent excluse sau subreprezentate pe piața forței de muncă. Sunt necesare acțiuni pentru a aborda provocările cu care se confruntă sistemele de securitate socială și de sănătate din statele membre. Schimbările demografice vor însemna, de asemenea, că avem nevoie de sisteme naționale de învățământ, de piețe ale forței de muncă și de sisteme de protecție socială care să fie adaptabile și flexibile. Aceste provocări nu reprezintă neapărat probleme, ci sunt oportunități care se pot transforma în rezultate pozitive.

10.

Planul de acțiune trebuie să fie bazat pe elemente concrete și tangibile, să cuprindă acțiuni măsurabile și însoțite de cadre de monitorizare, convenite de comun acord de părțile interesate relevante, care să cuprindă criteriile sociale, de mediu și economice. CESE salută obiectivele principale propuse de Comisia Europeană și invită statele membre să dea dovadă de ambiție în ce privește stabilirea propriilor obiective, astfel încât toate statele membre să contribuie în mod concret la realizarea obiectivelor europene.

11.

Pe măsură ce Europa trece de la răspunsul la criză la măsurile de redresare, dialogul social, informarea, consultarea și participarea lucrătorilor, prin intermediul canalelor adecvate, joacă un rol important în conturarea tranziției economice și în stimularea inovării la locul de muncă, în special având în vedere dubla tranziție în curs și schimbările din lumea muncii.

12.

Impactul pe termen mediu și lung al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra sistemelor de sănătate europene nu este luat suficient în considerare în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale. Pandemia a demonstrat în mod clar că sănătatea poate avea un impact direct asupra stabilității economice și sociale, chiar și în UE. În procesul de punere în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, statele membre trebuie să facă investiții sporite și durabile în modernizarea serviciilor și a infrastructurii de sănătate publică, precum și în îmbunătățirea coordonării în materie de sănătate publică la nivel național și între statele membre;

13.

Există așteptări ridicate în ceea ce privește un angajament ferm al tuturor părților interesate, în cadrul summitului, de a menține și dezvolta modelul social european bazat pe o combinație echilibrată de drepturi și responsabilități. Facem apel la statele membre și la instituțiile europene să dea dovadă de ambiție și hotărâre.

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Profesii liberale 4.0”

(aviz din proprie inițiativă)

(2021/C 286/03)

Raportor:

Rudolf KOLBE

Decizia Adunării plenare	20.2.2020
Temei juridic	Articolul 32 din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	31.3.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	233/0/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Profesiile liberale utilizează deja, în mare măsură și cu succes, aplicații digitale, inclusiv bazate pe inteligența artificială (IA), venind astfel în întâmpinarea beneficiarilor lor și participând în mod activ la dezvoltarea tehnologică a aplicațiilor, de exemplu în domeniul ingineriei. Este necesar ca și în viitor profesiile liberale să fie implicate mai mult în dezvoltarea și validarea aplicațiilor, pentru a asigura eficiența și aplicabilitatea lor practică.

1.2.

Aplicațiile digitale nu trebuie considerate un concurent sau un substitut al serviciilor profesionale. Dimpotrivă, ele servesc ca instrumente de sprijin, contribuind deja la îmbunătățirea și extinderea serviciilor profesionale.

1.3.

Persoanele care exercită o profesie liberală trebuie să fie capabile să identifice și să evalueze pericolele care rezultă din utilizarea tehnologiilor digitale, în interesul clienților, pacienților și beneficiarilor. Acest fapt rezidă în relația de încredere caracteristică acestor servicii, care va rămâne esențială și în contextul canalelor digitale de distribuție.

1.4.

În ceea ce privește aplicațiile digitale, pacienții, clienții și beneficiarii trebuie să poată avea încredere că serviciile profesionale sunt prestate prin asumarea propriei răspunderi, pe baza cunoștințelor profesionale și independent de interese externe. O condiție prealabilă importantă în acest sens este ca reglementările profesionale să fie adaptate evoluțiilor din domeniul digital.

1.5.

Profesiile liberale trebuie să asigure în mod consecvent protecția datelor, inclusiv față de terți. În UE trebuie să existe infrastructuri digitale sigure, pentru a preveni utilizarea abuzivă a datelor.

1.6.

Profesiile liberale trebuie să își actualizeze conținuturile formării și perfecționării profesionale, pentru a asigura cel mai înalt standard de calitate în ceea ce privește competențele lor și cele ale angajaților lor în domeniul digital și IT. UE trebuie să susțină aceste procese prin programe de sprijin corespunzătoare.

1.7.

Este important ca profesiile liberale să își adapteze cadrul de autoreglementare la evoluțiile din domeniul digital și să participe în mod activ la acest proces, ceea ce poate necesita o extindere a normelor de conduită profesională.

1.8.

Ar trebui promovată apariția profesiilor liberale noi, facilitate de digitalizare, pe baza criteriilor și principiilor stabilite în Manifestul de la Roma.

2.   COVID-19 și profesiile liberale

2.1.

Pandemia a declanșat un proces de digitalizare masivă, inclusiv în rândul profesiilor liberale. Au trebuit extinse considerabil soluțiile digitale ca urmare a cererii mari de servicii profesionale și a restricțiilor impuse din cauza pandemiei. Criza a evidențiat cât de dependentă este societatea noastră de competențele profesionale excelente ale profesiilor liberale de importanță sistemică. În calitate de parteneri importanți ai guvernelor în gestionarea crizelor și pentru satisfacerea nevoilor de bază ale populației, profesiile liberale trebuie integrate și mai bine pe viitor în structurile de parteneriat social și prestarea serviciilor lor trebuie garantată prin reglementări profesionale adecvate și adaptate la evoluțiile digitale. Mulți lucrători independenți și membri ai profesiilor liberale au avut acces insuficient sau nu au avut deloc acces la ajutoare de stat în timpul pandemiei, ceea ce este de criticat.

2.2.

Digitalizarea intensă a serviciilor profesionale poate avea efecte durabile asupra îmbunătățirii accesului la servicii în regiunile îndepărtate. În acest scop, trebuie să se elimine, în cel mai scurt timp posibil, discrepanțele actuale prea mari între zonele urbane și rurale în ceea ce privește internetul în bandă largă, asigurând totodată accesul egal la servicii digitale al cetățenilor din toate regiunile. Profesiile liberale au investit în digitalizare și protecția datelor în perioada de criză, pentru a-și îndeplini în continuare rolul de prestatori de servicii de interes public care au un rol-cheie în societate. Prin urmare, este necesar să se aibă în vedere în mod explicit profesiile liberale ca grup de importanță sistemică în adoptarea tuturor măsurilor de redresare a economiei.

3.   Manifestul de la Roma – Definirea profesiilor liberale

3.1.

Profesiile liberale joacă un rol esențial în dezvoltarea economică și socială a UE. Ele fac parte din spectrul larg al profesiilor reglementate, pentru care sunt necesare calificări specifice și care reprezintă 22 % din totalul lucrătorilor din Europa. În 2013, peste o zecime din valoarea adăugată brută în UE a provenit din sectorul profesiilor liberale. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos în evidență dependența existențială a societății noastre de serviciile de înaltă calificare pe care le furnizează profesiile liberale. În calitate de angajatori și întreprinderi reziliente, profesiile liberale oferă un potențial semnificativ de ocupare a forței de muncă. Ele îndeplinesc, de asemenea, sarcini importante de interes general. Serviciile pe care le furnizează sunt strâns legate de nevoile de bază ale persoanelor, cum ar fi viața, munca, sănătatea, siguranța sau proprietatea. În acest context, este important ca statele membre ale UE să garanteze accesul democratic la serviciile profesionale furnizate de profesiile liberale, de exemplu în sectorul medical, prin sistemele de securitate socială, sau în domeniul juridic, prin asistența judiciară. Recomandările privind limitele superioare în care ar trebui să se situeze onorariile și tarifele au scopul de a proteja persoanele care apelează la serviciile furnizate de profesiile liberale și care depind de astfel de prevederi ca urmare a asimetriei informațiilor.

3.2.

Comitetul Economic și Social European a abordat în repetate rânduri subiectul profesiilor liberale, iar în 2014 a solicitat elaborarea unui studiu cuprinzător intitulat „Situația profesiilor liberale – funcția și relevanța lor în societatea civilă europeană” (1). Pe parcursul acestui demers, a devenit clar că nu există în prezent o înțelegere generală cu caracter obligatoriu sau o definiție general valabilă a profesiilor liberale la nivelul UE.

3.3.

Prin urmare, în decembrie 2017, CESE a adoptat Manifestul de la Roma în vederea definirii profesiilor liberale. Acesta s-a bazat pe lucrările pregătitoare ale organizațiilor-umbrelă din domeniul profesiilor liberale din Europa, care au întreprins demersuri comune pentru elaborarea unei definiții la nivel european, sub forma unei Carte a profesiilor liberale.

3.4.

Potrivit Manifestului de la Roma, profesiile liberale prestează servicii intelectuale pe baza unor calificări și competențe profesionale speciale. Aceste servicii se caracterizează printr-un element personal și sunt prestate în baza unei relații de încredere. Liber profesioniștii își desfășoară activitatea pe proprie răspundere și în mod independent din punct de vedere profesional. Se remarcă prin etica profesională și servesc atât intereselor specifice ale beneficiarilor serviciilor lor, cât și interesului general, intrând sub incidența unui sistem de organizare profesională și de control.

3.5.

Această definiție nu este exhaustivă, ci este deschisă față de noile evoluții tehnologice și noile profesii. În Manifestul de la Roma se subliniază că aceste caracteristici reprezintă criterii definitorii ale activității profesiilor liberale, însă nu trebuie să fie întrunite întotdeauna cumulativ.

4.   Provocările digitalizării

4.1.

Digitalizarea la nivel mondial a declanșat un proces de transformare a întregii societăți, ale cărei consecințe nu sunt clare. Pandemia de COVID-19 va contribui la accelerarea acestor tendințe,

4.2.

Următoarele exemple ilustrează faptul că aplicațiile digitale, canalele digitale de distribuție și utilizarea inteligenței artificiale sunt o parte componentă obligatorie a multor servicii profesionale și pot contribui la optimizarea acestora în viitor. Nu se cunosc încă efectele lipsei contactului personal asupra relației de încredere între membri profesiilor liberale și clienții, beneficiarii sau pacienții acestora și nu se știe în ce măsură așa-numitul factor uman ar putea fi înlocuit de inteligența artificială.

4.2.1.

În domeniul consultanței juridice, tehnologiile blockchain și tehnologia juridică (aplicații de tip „Legal Tech”) devin din ce în ce mai răspândite. Căsuțele poștale electronice ale avocaților și aplicațiile de guvernare electronică vor aduce schimbări durabile în relația cu instanțele judecătorești și cu autoritățile. Profesiile liberale sunt deja parteneri importanți în punerea în aplicare a proiectelor de e-guvernare și aduc o contribuție semnificativă la simplificarea administrativă în acest domeniu.

4.2.2.

În domeniul proiectării, modelarea datelor privind proiectele de construcție, așa-numita modelare a informațiilor privind construcțiile (building information modelling, BIM), o metodă relațională de proiectare, execuție și gestionare a construcțiilor, a căpătat o importanță tot mai mare, iar o mare parte din evaluările privind siguranța în domeniul infrastructurii sunt realizate cu ajutorul inteligenței artificiale.

4.2.3.

În domeniul medical, utilizarea aplicațiilor bazate pe IA determină modificări semnificative în ceea ce privește diagnosticarea medicală. La acestea se adaugă evoluțiile în domeniul serviciilor de telemedicină și al rețetelor medicale electronice, precum și utilizarea la scară tot mai largă a fișelor medicale electronice.

4.3.

Digitalizarea aduce cu sine o modificare a canalelor de comunicare și informare. Pe de o parte, le oferă consumatorilor posibilitatea de a se informa înaintea și în cursul utilizării de servicii profesionale, contribuind la reducerea asimetriei informațiilor din prezent. Pe de altă parte, există pericolul ca abundența de informații nefiltrate și neavizate sau de știri false să creeze confuzie în rândul consumatorilor și să dea curs unor interpretări eronate sau să conducă chiar la adâncirea asimetriei informațiilor.

4.4.

Digitalizarea serviciilor profesionale și a sistemelor de recunoaștere vocală și de traducere bazată pe IA vor duce la o scădere a dependenței de locul și limba de prestare a serviciilor. Acest lucru este valabil mai ales în cazul serviciilor de consultanță și de planificare, dar și în cazul serviciilor din domeniul social și medical. Acest fapt nu trebuie să aducă atingere principiului țării de destinație prevăzut de Directiva privind serviciile.

4.5.

Calitatea datelor utilizate de aplicațiile IA prezintă o importanță deosebită pentru serviciile profesionale. Este absolut necesar ca profesiile liberale să fie implicate în dezvoltarea tehnică și, în special, în asigurarea calității datelor, pentru a utiliza cu succes astfel de aplicații în domeniile sensibile.

4.6.

Un element fundamental în acest context îl reprezintă anonimizarea sau pseudoanonimizarea datelor pentru protejarea datelor clienților. În același timp, evoluțiile tehnice cresc riscurile legate de criminalitatea informatică, punând în pericol inclusiv serviciile profesionale.

4.7.

Digitalizarea va facilita intrarea pe piață a unor operatori comerciali noi care pun la dispoziție modele de afaceri destinate în mod specific profesiilor liberale. Uniunea Europeană și statele membre ale UE sunt invitate să sprijine acest proces prin măsuri de reglementare, acolo unde este necesar, de exemplu, prin reglementarea relațiilor dintre furnizorii de platforme și profesiile liberale, precum și a accesului la astfel de platforme. Autoritățile de reglementare sau colegiile profesionale de la nivel național ar trebui să fie implicate în acest proces. În domeniul aprovizionării cu medicamente, se remarcă apariția farmaciilor online de mari dimensiuni, care își desfășoară activitatea la nivel transnațional. Noii furnizori care dispun deja de competențe digitale vor avea un avantaj față de ceilalți furnizori.

5.   Elemente esențiale ale profesiilor liberale în contextul tranziției digitale

5.1.

Relația dintre membrii profesiilor liberale și clienții, pacienții sau beneficiarii acestora se bazează pe o relație de încredere specifică, ea fiind o caracteristică esențială a serviciilor profesionale. Digitalizarea pune la încercare această relație de încredere, deoarece contactul personal nu mai are loc direct, ci din ce în ce mai mult prin intermediul mijloacelor tehnice, de exemplu prin conexiuni video sau servicii de mesagerie electronică. Consilierea și sprijinul personal, bazate pe încredere, vor rămâne totuși un element central al furnizării de servicii profesionale, chiar și în formă digitală.

5.2.

Cu toate acestea, pe termen lung, se pune întrebarea în ce măsură aplicațiile IA pot îndeplini aceleași cerințe ca și serviciile de consultanță în persoană. Teoretic, este posibil ca relația de încredere interumană să se transforme într-o relație de încredere între om și mașină. Aplicațiile IA sunt însă încă departe de o asemenea realitate. Decizia finală trebuie să le revină oamenilor (principiul „human in command”). Programarea care stă la baza IA trebuie să fie transparentă, orientată către oameni și către interesele beneficiarilor de servicii, în principal, aplicând aceleași standarde în ceea ce privește răspunderea. Trasabilitatea transparentă a algoritmilor este, de asemenea, esențială pentru succesul și încrederea în serviciile asigurate de IA. Ele nu trebuie să ducă la denaturări sau la propagarea prejudecăților.

5.3.

Independența profesională și asumarea responsabilității constituie o bază importantă pentru această relație de încredere. O caracteristică esențială a serviciilor profesionale constă în faptul că pacienții, clienții și beneficiarii pot avea încredere că serviciile sunt prestate prin asumarea răspunderii proprii, pe baza competențelor profesionale și independent de interese externe. În special în sectorul digital, în care influența intereselor este mai puțin evidentă, încrederea în competențele profesionale va deveni din ce în ce mai importantă.

5.4.

Asigurarea securității și a protecției datelor reprezintă elemente esențiale ale furnizării de servicii profesionale în era digitală. Profesiilor liberale le revine un rol-cheie în acest sens, întrucât trebuie să asigure utilizarea aplicațiilor digitale în condiții de siguranță pentru clienții sau pacienții lor și să informeze cu privire la eventuale pericole. Acest fapt contribuie la consolidarea relației de încredere cu beneficiarii serviciilor și se află în strânsă legătură cu păstrarea secretului profesional.

5.5.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că profesiile liberale nu pot identifica toate cazurile de utilizare abuzivă a datelor, ceea ce constituie un factor determinant pentru asumarea răspunderii. Acest lucru este cu atât mai pertinent atunci când utilizarea abuzivă a datelor are loc ca urmare a accesului extern la infrastructurile digitale disponibile în afara UE. Uniunea Europeană ar trebui, prin urmare, să promoveze crearea și dezvoltarea unor infrastructuri digitale sigure, pentru a rămâne pe picior de egalitate cu concurenții din alte regiuni ale lumii.

6.   Digitalizarea și formarea profesională

6.1.

Digitalizarea va aduce cu sine o schimbare a cerințelor în ceea ce privește programele de formare inițială și continuă a profesiilor liberale. Persoanele care exercită o profesie liberală trebuie să aibă disponibilitatea de a învăța pe tot parcursul vieții, nu doar în domeniul lor de specialitate, ci și prin dobândirea de competențe digitale, care evoluează rapid în alte domenii.

6.2.

Pentru a asigura bazele necesare în ceea ce privește competențele digitale, membrii profesiilor liberale trebuie să dobândească competențe digitale adecvate în cadrul formării lor și pe tot parcursul vieții lor profesionale. Uniunea Europeană trebuie să sprijine aceste procese prin programe de finanțare corespunzătoare.

6.3.

Dobândirea și perfecționarea competențelor digitale se referă și la angajații din domeniul profesiilor liberale, de formarea cărora sunt responsabili cei care practică aceste profesii.

7.   Digitalizarea și legislația profesională

7.1.

În multe state, exigențele legate de calitate și siguranță aplicabile serviciilor profesionale sunt stabilite prin lege. Ele trebuie să fie garantate indiferent dacă serviciile sunt furnizate digital sau nu. În ultimii ani, legislația națională aplicabilă profesiilor liberale a fost supusă unor tensiuni mari în UE. Deși Comisia Europeană speră că reducerea reglementărilor profesionale naționale va spori creșterea economică și concurența, în cazul serviciilor prestate de liber profesioniști se scapă din vedere costurile aferente prestațiilor neconforme cauzate de lipsa de asigurare a calității pe piețele dereglementate. Prin urmare, multe state membre consideră că cerințele lor sunt necesare și adecvate pentru asigurarea calității, în special în domeniul serviciilor profesionale de importanță sistemică.

7.2.

Legislația existentă aplicabilă profesiilor liberale va fi adaptată, dat fiind că noile forme digitale de prestare a serviciilor profesionale vor ieși tot mai mult din domeniul de aplicare al reglementărilor juridice existente. Pentru a asigura flexibilitatea necesară, reglementările devenite nenecesare ca urmare a digitalizării ar trebui revizuite. Pe de altă parte, va fi tot mai necesar să se elaboreze reglementări juridice care să garanteze anumite principii de acces la profesiile liberale și de exercitare a acestora, pentru a evita efectele negative ale digitalizării asupra consumatorilor și profesiilor liberale.

7.3.

Obiectivul va consta în principal în atingerea unui echilibru optim între reglementările juridice obligatorii și cele fără caracter obligatoriu. Autoreglementarea profesională este o prioritate. Numai în condițiile în care aceasta nu funcționează, legiuitorul este chemat să reglementeze. Pentru profesiile liberale nereglementate ar trebui încurajată adoptarea unor norme etice.

8.   Digitalizarea și autoreglementarea profesiilor liberale

8.1.

O caracteristică a profesiilor liberale constă în organizarea profesională, sub o formă sau alta, care variază însă semnificativ de la un stat membru la altul.

8.2.

Autoreglementarea este organizată în principal la nivel regional și parțial la nivel local. Digitalizarea elimină dependența clasică de locul și limba de prestare a serviciilor. Prin urmare, se pune întrebarea cu privire la modul în care se va putea asigura un control eficace al acestor activități profesionale pe viitor. Organele de autoreglementare ar trebui să abordeze din timp această chestiune.

8.3.

Digitalizarea impune sarcini noi colegiilor și asociațiilor profesionale. Acestea le pot oferi membrilor lor asistență în scopul dezvoltării unor noi domenii de activitate digitale sau utilizării noilor instrumente digitale.

8.4.

Digitalizarea va face necesară adaptarea normelor de conduită profesională elaborate ca rezultat al autoreglementării. Etica profesională, care asigură respectarea celor mai importante elemente ale profesiilor liberale, reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru evitarea impactului negativ al proceselor de digitalizare asupra consumatorilor. Normele de conduită profesională pot veni în completarea cadrului juridic.

9.   Apariția unor noi profiluri profesionale liberale

9.1.

Digitalizarea poate determina extinderea profilurilor liberale existente, consolida cooperarea interdisciplinară cu alte profesii și favoriza apariția unor profesii noi, în cadrul unui sistem deschis, în plină evoluție, în conformitate cu criteriile prevăzute în Manifestul de la Roma.

9.2.

În plus, digitalizarea va consolida procesul continuu de comercializare a serviciilor profesionale și va modifica profilurile profesionale tradiționale ale profesiilor liberale.

9.3.

Prin urmare, autoreglementarea, normele de conduită profesională și condițiile legale de minimis vor juca un rol important pentru a asigura deservirea interesului public, prin abordări inovatoare și flexibile, spre deosebire de orientarea exclusivă către profit, precum și pentru a garanta astfel calitatea serviciilor profesionale, în beneficiul consumatorilor.

---

(1)  Studiul cu titlul „Situația profesiilor liberale – funcția și relevanța lor în societatea civilă europeană”, EESC-2014-46-EN, ISBN 978-92-830-2460-6.

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Rolul economiei sociale în crearea de locuri de muncă și în implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”

(aviz exploratoriu)

(2021/C 286/04)

Raportor:	domnul Giuseppe GUERINI
Coraportor:	doamna Cinzia DEL RIO

Sesizare	Președinția portugheză a Consiliului, 26.10.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	31.3.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	239/2/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Exprimându-și satisfacția pentru solicitarea Președinției portugheze de a elabora acest aviz, CESE consideră că este important să se identifice, printre organismele economiei sociale, partenerii strategici pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și pentru construirea unei Uniuni Europene care reafirmă că principala funcție a economiei este de a fi în serviciul oamenilor. În acest sens, recomandă ca, pentru a ieși din criza provocată de pandemie, autoritățile statelor membre să prevadă o implicare largă a componentelor economiei sociale în planurile lor naționale de redresare și reziliență.

1.2.

CESE consideră că este necesar să fie consolidate criteriile operaționale adoptate de instituțiile UE pentru a promova recunoașterea corespunzătoare a organizațiilor și a întreprinderilor din sectorul economiei sociale, în diversele forme juridice în care ele sunt înființate. Aceste criterii impun ca obiectivele sociale de interes general să fie prestabilite, ca guvernanța democratică să fie adoptată, iar diverse părți interesate să participe la aceasta, și – chiar și atunci când se urmărește un „scop lucrativ limitat” – ca el să fie pus în slujba unor obiective statutare.

1.3.

Pentru a măsura impactul social al organizațiilor și întreprinderilor din economia socială, CESE consideră că Uniunea Europeană trebuie să dispună de un sistem permanent de colecții statistice pentru a avea date valide, comparabile și actualizate cu privire la dimensiunea și influența sectorului.

1.4.

CESE consideră că, dat fiind rolul economiei sociale în crearea și menținerea locurilor de muncă pentru lucrătorii defavorizați și zonele defavorizate, se impun politici de sprijin adecvate, capabile să recunoască funcția de interes general a acestor organizații ce îndeplinesc o funcție preponderent publică, deși au trăsături ce țin de dreptul privat.

1.5.

Aceste politici de sprijin trebuie concretizate la patru niveluri: — politici fiscale și sisteme de impozitare care să recunoască funcția de interes general; — politici de promovare a investițiilor publice și private care să stimuleze dezvoltarea finanțării cu impact social – inclusiv prin stimularea capacității achizițiilor publice și concesiunilor; — politici de sprijinire a stabilității ocupării forței de muncă și a rolului economic major al lucrătorilor din întreprinderile din economia socială; — politici de stimulare a calificării personalului și a inovării tehnologice în organizațiile economiei sociale.

1.6.

În legătură cu crearea și menținerea locurilor de muncă, CESE consideră că formula cunoscută sub numele de Worker Buy Out (WBO) este o bună practică, utilă nu numai pentru relansarea întreprinderilor aflate în criză, ci și pentru transmiterea IMM-urilor ai căror fondatori nu au urmași. Din acest motiv, ar putea fi oportun să se creeze un fond european de investiții specific.

1.7.

CESE solicită să fie sprijinit și încurajat – inclusiv prin politici de stimulare – interesul tot mai mare al operatorilor financiari pentru investițiile cu impact social, care trebuie să identifice principalul vector al întreprinderilor din economia socială prin care pot fi revitalizate investițiile dedicate punerii în aplicare a obiectivelor sociale, ecologice și de solidaritate.

1.8.

CESE consideră că întreprinderile din economia socială pot fi o formă organizatorică ideală pentru noile forme de antreprenoriat introduse prin intermediul platformelor digitale și, în special, pentru activitățile economiei colaborative, deoarece sunt mai potrivite pentru implicarea activă a lucrătorilor și utilizatorilor platformelor digitale.

1.9.

CESE subliniază că condițiile de muncă decente și guvernanța democratică sunt elemente-cheie pentru întreprinderile din economia socială și că, în cazul în care ele nu sunt prevăzute de statut, ca în cazul cooperativelor de muncă și sociale, ar trebui prevăzute forme specifice de consultare și participare a lucrătorilor.

1.10.

CESE consideră că organizațiile economiei sociale, mai ales asociațiile de voluntariat, joacă un rol esențial pentru coeziune, stimulând capitalul social și sprijinind rolul responsabil al societății civile.

1.11.

Voluntariatul în rândul tinerilor este o resursă esențială pentru creșterea capacității de inserție profesională și a capitalului uman al noilor generații, creând un efect pozitiv care sporește oportunitățile de angajare. Acest rol pare util pentru reducerea fenomenului reprezentat de tinerii neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educativ sau de formare, fiind necesară implementarea unor politici de facilitare a tranziției de la voluntariat la forme stabile și remunerate de ocupare a forței de muncă.

1.12.

În cele din urmă, CESE speră că Planul de acțiune pentru economia socială va oferi ocazia de a transpune în practică instrumente operaționale și propuneri legislative concrete, solicitând acest lucru.

2.   Observații generale

2.1.

Prin acest aviz exploratoriu solicitat de Președinția portugheză a Consiliului UE, CESE este bucuros să contribuie la îndeplinirea priorităților programului, mai ales în ceea ce privește promovarea modelului social european, grație identificării unor propuneri concrete privind rolul întreprinderilor din economia socială în crearea unor locuri de muncă stabile și decente și a unei economii mai incluzive, mai durabile și mai reziliente.

2.2.

Economia socială este recunoscută tot mai mult la nivel internațional ca un factor decisiv și important, capabil să exprime capacitatea organizatorică și de transformare a societății civile. În mai multe state membre au fost elaborate texte legislative ce recunosc obiectivele și funcțiile sale, subliniind profilul și forma juridică ale organizațiilor recunoscute ca aparținând economiei sociale (1).

2.3.

În ce privește recunoașterea juridică, CESE subliniază în Avizul INT/871 (2) că organizațiile și întreprinderile din economia socială plasează obiectivele sociale înaintea rolului capitalului, nu în ultimul rând printr-o guvernanță democratică care implică diverse părți interesate. Ele nu au scop lucrativ și, chiar dacă urmăresc o „profitabilitate limitată”, prin intermediul unei activități antreprenoriale, profiturile sunt destinate urmăririi obiectivelor prevăzute de statut și creării de locuri de muncă.

2.4.

Recunoașterea substanțială a economiei sociale este susținută de studii elaborate de instituții și organisme internaționale, precum OCDE, ONU, OIM, și de diverse instituții ale UE, între care CESE însuși, ale cărui 13 avize dedicate economiei sociale între 2009 și 2020 au recenzat organizațiile și întreprinderile economiei sociale în patru categorii: cooperative, asociații, societăți mutuale și fundații, cărora li s-au adăugat mai apoi întreprinderile sociale.

2.5.

Deși cele mai reprezentative criterii și concepte ale economiei sociale, cum ar fi primatul omului asupra capitalului, reinvestirea profiturilor și guvernanța participativă au fost recunoscute de Uniunea Europeană (3), nu a fost încă posibil să se ajungă la un acord cu privire la o definiție juridică europeană omogenă. În 2018, Parlamentul a propus introducerea unei certificări pentru organizațiile economiei sociale, pe baza articolului 50 din TFUE. Pentru concretizarea acestei inițiative, CESE consideră că ar fi utilă o mai mare capacitate de a colecta mai bine și mai uniform datele statistice pentru a recenza organizațiile și întreprinderile din sectorul economiei sociale, pe baza unei definiții operaționale comune, așa cum se întâmplă în țările care au creat registre publice ale organizațiilor și întreprinderilor din economia socială.

2.6.

O definiție operațională recunoscută, acceptată oficial și valabilă pentru instituțiile Uniunii Europene este în prezent tot mai necesară, mai ales pentru a oferi acces la numeroasele oportunități de creștere și dezvoltare și pentru a favoriza o mai bună înțelegere a economiei sociale de către instituțiile publice și private.

2.7.

Această definiție este indispensabilă pentru accesul deplin la piața de capital, unde există un interes tot mai mare pentru investițiile cu impact social. Planul de acțiune pentru economia socială constituie o oportunitate adecvată de a aborda această problemă, dar și Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi (4) ar trebui să ia în considerare rolul economiei sociale în atragerea de investiții în Europa, pentru o economie centrată pe oameni.

2.8.

Funcția organizațiilor economiei sociale și valoarea economică generată de ele par a fi foarte importante, atât ca dimensiune (8 % din PIB-ul european), cât pentru calitatea și perenitatea acestei valori (5), care – chiar și în anii crizei financiare – a determinat creșterea atât a valorilor economice produse, cât și a numărului de lucrători angajați.

2.9.

Important este rolul lor în crearea și menținerea locurilor de muncă, cu peste 13,6 milioane de locuri de muncă remunerate în Europa, reprezentând aproximativ 6,3 % din populația activă din UE-28 (6), cu peste 232 de milioane de membri ai cooperativelor, societăților mutuale și organismelor similare și mai mult de 2,8 milioane de întreprinderi și organizații. Aproximativ 2,6 milioane dintre aceștia sunt lucrători în întreprinderi sociale care îndeplinesc cerințele stabilite în Inițiativa pentru antreprenoriat social din 2011.

2.10.

Mulți angajați din organizațiile și întreprinderile din sectorul economiei sociale fac parte din organizații mici, dar există cazuri în care întreprinderile din economia socială au dimensiuni mari, depășind uneori sute și chiar mii de persoane angajate. O mare parte își desfășoară activitatea în organizații cu o guvernanță participativă cu caracter democratic, ceea ce indică o corelație între participarea largă a părților interesate la guvernanță și tendința de a menține niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, alături de o mai bună capacitate de a rezista la șocuri (7).

2.11.

În economia socială, semnificativă este proporția mare a lucrătoarelor, care – în multe cazuri – ajunge la peste 70 % din forța de muncă, rămânând oricum, în general, la procente de peste 50 %. Deși sunt necesare progrese suplimentare în direcția egalității, prezența femeilor în posturi și funcții de conducere ale multor organizații ale economiei sociale este semnificativă. În aceste organizații și întreprinderi se observă așadar un echilibru echitabil, atât în ceea ce privește împărțirea diverselor poziții din ierarhia organizatorică, cât și la nivel salarial, neînregistrându-se dezechilibre de gen (8).

2.12.

Îmbunătățirile privind echitatea salariilor nu compensează adesea situațiile în care nivelurile salariale ale lucrătorilor din organizațiile și întreprinderile din economia socială rămân la limita inferioară a distribuției veniturilor. Acest lucru se datorează, în parte, unei subevaluări generale a activității de îngrijire, care – în prea multe cazuri – nu se bucură de o recunoaștere economică adecvată nici măcar în formele tradiționale de activități antreprenoriale. În acest sens, este important să se consolideze drepturile sindicale ale lucrătorilor din sectorul social și al îngrijirii.

2.13.

De asemenea, importantă este funcția de promovare și punere în aplicare a inovațiilor sociale, ceea ce arată că aceste organizații sunt conștiente de schimbările din societate și acționează în acord cu acestea prin mobilizarea unor resurse de capital uman, exprimate printr-o participare activă și solidară, cu peste 82,8 milioane de voluntari.

2.14.

Numărul mare de persoane active în sectoare importante, alături de provocările în materie de inovare socială și tehnologică cu care se confruntă organizațiile și întreprinderile din economia socială, necesită sprijin prin măsuri adecvate de învățare pe tot parcursul vieții și de calificare, pentru a dezvolta competențele profesionale și organizatorice.

2.15.

Prin urmare, CESE consideră că este extrem de oportun anunțul Comisiei Europene de a lansa un Plan de acțiune pentru economia socială și acțiuni concrete pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, prin intermediul unui plan specific de acțiune, în legătură cu care CESE s-a exprimat în avizul său SOC/614 (9).

3.   Propuneri pentru o politică europeană de sprijinire și promovare a economiei sociale

3.1.

Pentru a da un nou impuls și consistență contribuției organizațiilor și întreprinderilor sociale și pentru a construi o „Europă mai socială, mai rezilientă și mai incluzivă”, este necesar să se introducă măsuri legislative și programe de politică economică europeană care să promoveze și să încurajeze creșterea organizațiilor și întreprinderilor din sectorul economiei sociale, inclusiv datorită contribuției lor potențiale la un model de dezvoltare durabilă, ecologică și bazată pe solidaritate.

3.2.

În acest sens, considerăm că este posibil să fie identificate acțiuni la patru niveluri: — un sistem de impozitare care să recunoască funcția de interes general a întreprinderilor din economia socială, în special a celor care-și desfășoară activitatea în sectoare de interes public primar, cum ar fi serviciile sociale, de sănătate, educative și de integrare socială; — politici de promovare a investițiilor publice și private care să stimuleze dezvoltarea finanțării cu impact social – cu îmbunătățirea în continuare a accesului la piața de achiziții publice și concesiuni; — politici de sprijinire a stabilității ocupării forței de muncă și a rolului economic de prim-plan jucat de lucrătorii întreprinderilor din economia socială, în special în raport cu guvernanța democratică a acestora. — politici de sprijinire pentru a implementa noi competențe și a favoriza diseminarea inovării și a noilor tehnologii în societatea civilă.

3.3.

Deși recunoaște rolul fundamental jucat de organizațiile și întreprinderile din economia socială în domeniul serviciilor personale și sociale, CESE consideră totuși că responsabilitatea statelor membre și a administrațiilor publice de a asigura servicii esențiale pentru cetățeni rămâne esențială.

3.4.

Trebuie consolidate în continuare măsurile de sprijinire a ocupării forței de muncă în întreprinderile sociale care au ca misiune integrarea pe piața muncii a lucrătorilor cu handicap sau foarte defavorizați. Aceste măsuri ar trebui să vizeze reducerea sarcinii fiscale și a contribuțiilor la asigurările sociale asupra costului forței de muncă, prin preluarea de către autoritățile publice a unei părți din contribuțiile necesare pentru a garanta asigurarea și protecția socială a acestor lucrători defavorizați. Astfel de stimulente nu ar trebui să fie considerate ajutoare de stat pentru întreprinderile din economia socială, deoarece sunt menite să sprijine integrarea deplină pe piața forței de muncă a persoanelor serios dezavantajate. În orice caz, stimulentele ar trebui acordate numai organizațiilor care respectă contractele colective de muncă și drepturile fundamentale ale lucrătorilor.

3.5.

În multe cazuri, întreprinderile din economia socială sunt principalul gestionar de servicii esențiale pentru populație – cum ar fi serviciile educative, sanitare, sociale, de îngrijire, de formare sau de integrare pe piața muncii a persoanelor defavorizate, gestionând activități care – deși de tip comercial sau antreprenorial – au întotdeauna o puternică valoare comunitară și teritorială și își reinvestesc totuși profiturile în obiective statutare. Acestea sunt servicii prestate cu participarea directă a acelorași destinatari și cu rădăcini teritoriale, fiind părți componente ale misiunii pe care o îndeplinesc. De aceea, aceste trăsături nu pot fi echivalate necondiționat cu regimurile concurențiale de piață. Prin urmare, ar trebui relaxate unele din actualele norme privind „ajutoarele de stat” ce împiedică introducerea unui sistem fiscal care să recunoască meritele sociale și de interes public ale acestor organizații.

3.6.

Din același motiv, așa cum s-a solicitat deja în Avizul INT/906 (10), CESE consideră că este necesar ca plafonul de minimis prevăzut pentru serviciile de interes economic general, stabilit la 500 000 EUR pe o perioadă de trei exerciții financiare, să fie de cel puțin 800 000 EUR pe exercițiu financiar. Este necesar să se stabilească norme de acces la fondurile publice, armonizate după criterii omogene, transparente, cu respectarea normelor de muncă și de aplicare a acordurilor colective sectoriale.

3.7.

Este important să se identifice instrumente menite să crească investițiile cu impact social în organizațiile economiei sociale. În acest sens, s-au făcut experiențe interesante cu privire la obligațiuni specifice (equity) sau titluri de participare (finanțări de tip cvasi-capital) într-o întreprindere din economia socială, legate de urmărirea unor obiective sociale de interes general.

3.8.

În ceea ce privește aceste instrumente financiare, o reducere a impozitelor pentru investitori ar putea crea vectori importanți de creștere, dat fiind că datele istorice confirmă deja că, deși cu investiții limitate, organizațiile economiei sociale au generat numeroase locuri de muncă și beneficii sociale pentru utilizatorii serviciilor pe care le furnizează.

3.9.

Este însă necesar să se prevadă indicatori adecvați care să permită măsurarea și compararea rezultatelor obținute, cum ar fi creșterea stabilă a ocupării forței de muncă, aplicarea unor standarde înalte de siguranță la locul de muncă și verificarea îndeplinirii obiectivelor sociale care stau la baza inițiativei. Prin urmare, statele membre ar trebui să adopte legi-cadru pentru economia socială și să pună în aplicare în mod activ politici care să conducă la creșterea și dezvoltarea întreprinderilor din economia socială.

3.10.

Încă din 2011, Comisia Europeană a identificat necesitatea de a îmbunătăți nivelul de cunoștințe publice și colectarea de date și statistici despre întreprinderile din economia socială, dar mai sunt multe de făcut pentru a defini standarde coordonate, care ar fi deosebit de utile și pentru prevenirea dezinformării privind situația socială (social washing) sau accesul neîndreptățit la măsurile de sprijin.

3.11.

În acele state membre care nu le-au stabilit încă, acest lucru ar putea duce la desemnarea unor autorități naționale responsabile cu monitorizarea și verificarea conformității cu cerințele și standardele și cu obiectivele sociale.

3.12.

Între măsurile specifice de sprijin, una dintre cele mai importante este participarea la piața achizițiilor publice și a concesiunilor, pentru care au fost deja propuse instrumente semnificative prin Directiva 2014/24/UE (11), instrumente ce nu au fost puse în aplicare în mod adecvat în toate statele membre. Pentru a încuraja achizițiile publice responsabile social, Comisia Europeană ar trebui să ofere un exemplu și să fructifice la maximum procedurile sale de achiziții pentru a urmări obiective de politică socială.

3.13.

Printre măsurile de sprijin par să prezinte interes cele care vizează reconversia activităților de producție și servicii sau transferul acestor activități de la întreprinderi aflate în criză sau de la antreprenori la sfârșitul carierei către lucrători, organizați în cooperative sau în întreprinderi participative.

3.14.

Multe dintre aceste experiențe, identificate ca preluări ale întreprinderii de către lucrători sub forma unei cooperative ( Worker Buy Out – WBO) (12), deja încununate de succes sub aspectul redresării activităților industriale în situații de criză, sunt întâlnite în prezent tot mai mult atunci când se propune transferarea unor întreprinderi mici către o întreprindere socială participativă. Acest lucru este experimentat mai ales de tinerii care nu dispun de capital adecvat pentru a deschide o afacere și nu pot acționa singuri, nefiind în măsură să abordeze individual dificultățile pieței.

3.15.

Pentru a spori potențialul acestor inițiative, ar fi necesare măsuri de investiții și îndrumare, contribuind astfel la înființarea de întreprinderi prin intermediul participării la capital și sprijinindu-i pe lucrătorii din întreprinderile aflate în criză care aleg să-și reia activitatea prin intermediul unei cooperative. În unele țări, aceste inițiative au permis reconversia mai multor întreprinderi și protejarea a mii de locuri de muncă.

3.16.

Rolul organizațiilor sindicale ale lucrătorilor este esențial în aceste procese de transformare industrială. Formele de autoantreprenoriat, cum ar fi WBO, fac parte integrantă din politicile active în domeniul muncii. Acordul semnat în Italia între cele trei federații cooperatiste și cele mai reprezentative trei sindicate pentru o cooperarea sistematică cu privire la WBO reprezintă o bună practică de colaborare între cooperative și sindicate (13).

3.17.

CESE speră că Planul de acțiune pentru economia socială va promova introducerea de către Uniunea Europeană a unor inițiative similare în toate statele membre, prin crearea unei structuri specifice în cadrul Fondului european de investiții sau al celui de ajustare la globalizare, pentru a avea instrumente concrete de sprijinire a relansării activităților economice afectate de criza generată de pandemie.

4.   Noi forme de economie socială

4.1.

Întreprinderile din economia socială sunt pe cale să dezvolte noi locuri de muncă și inițiative de inovare socială, inclusiv în contextul economiei ecologice, și promovează dezvoltarea durabilă. Experiențele în materie de economie circulară ale organizațiilor economiei sociale se înmulțesc, fiind create astfel inclusiv noi locuri de muncă în domeniul reutilizării sau al agriculturii sociale. Până în prezent, cadrul juridic și politicile multor state membre nu au permis punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare a cooperativelor de integrare pe piața muncii. Acesta este motivul pentru care este de dorit să se acționeze la nivelul UE, pentru a iniția progrese în aceste domenii.

4.2.

Foarte important este rolul pe care cooperativele de muncă (14) îl pot juca pentru a face mai incluzive noile forme de antreprenoriat realizate pe platformele digitale, pentru ca participarea lucrătorilor și a utilizatorilor să devină mai durabilă și partajată, dezvoltând noi forme de reciprocitate și solidaritate, cu ajutorul tehnologiilor digitale, capabile să stimuleze participarea pe scară largă. Nu trebuie uitată însă protecția lucrătorilor pe platformele online și a lucrătorilor atipici, care depinde în mod necesar de încheierea unor convenții colective adecvate cu sindicatele lucrătorilor.

4.3.

Întreprinderile din economia socială pot crea oportunități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare locală, prin organizarea participării cetățenilor la furnizarea de servicii precum furnizarea de energie din surse regenerabile sau la organizarea de servicii în zone descentralizate și rurale, cum ar fi experiența clusterelor regionale de cooperare economică (Pôles Territoriaux de Coopération Economique – PTCE) din Franța, ce reunesc asociații, cooperative, autorități locale, întreprinderi tradiționale și universități și promovează experiențe în domeniul agriculturii sociale, al turismului durabil și al valorificării bunurilor ecologice sau culturale.

4.4.

În economia socială, este esențial rolul activităților de voluntariat, importante pentru tânăra generație, dar și pentru persoanele în vârstă, pentru care, uneori, reprezintă o oportunitate importantă de a menține activă o funcție socială și civică, contribuind la îmbunătățirea calității vieții. Din acest motiv e important să fie consolidate sinergiile dintre cursurile de formare și orele de voluntariat, ca mijloc de promovare a integrării pe piața muncii în sectorul social. O mai bună coordonare între perioadele de voluntariat și cele de stagiu ar putea facilita formarea unui personal tânăr și calificat.

4.5.

Experiența de succes a „Corpului european de solidaritate” trebuie consolidată și ar putea fi extinsă prin instituirea unui tip de „Erasmus pentru antreprenori sociali”, care să încurajeze cooperarea transfrontalieră în cadrul economiei sociale.

4.6.

Acest rol pare foarte util și pentru reducerea fenomenului complex reprezentat de tinerii neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educativ sau de formare, fiind necesară implementarea unor politici de stimulare pentru a facilita tranziția de la voluntariat la forme stabile de ocupare a forței de muncă.

---

(1)  https://oeil.secure.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2016/2237(INL)&l=ro

https://betterentrepreneurship.eu

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/MEMO_11_735

https://cecop.coop/works/cecop-report-on-social-enterprises-laws-in-europe-a-worker-and-social-coops-perspective

(2)  https://www.eesc.europa.eu/ro/our-work/opinions-information-reports/opinions/towards-appropriate-european-legal-framework

(3)  Inițiativa pentru antreprenoriat social (Social Business Initiative): https://ec.europa.eu/growth/sectors/social-economy/enterprises_ro

Concluziile Consiliului privind promovarea economiei sociale 2015: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15071-2015-INIT/ro/pdf

Carta principiilor economiei sociale (Social Economy Charter) 2002: https://www.socialeconomy.eu.org/wp-content/uploads/2020/04/2019-updated-Social-Economy-Charter.pdf

(4)  O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune [COM(2020) 590 final].

(5)  Datele sunt preluate din publicația Comisiei Europene https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=22304&langId=ro

(6)  Datele sunt extrase din raportul CESE https://www.eesc.europa.eu/sites/default/files/files/qe-04-17-876-ro-n.pdf

(7)  The resilience of the cooperative model (Reziliența modelului cooperativei), CECOP, 2012 https://www.cecop.coop/works/the-resilience-of-the-cooperative-model

(8)  Las mujeres en las cooperativas de trabajo (Femeile în cooperativele de lucrători), COCETA, 2019 https://www.coceta.coop/publicaciones/estudio-mujer-cooperativismo-coceta-2019.pdf

(9)  JO C 14, 15.1.2020, p. 1.

(10)  JO C 429, 11.12.2020, p. 131.

(11)  https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public-buyers/social-procurement_ro

(12)  Business transfers to employees under the form of a cooperative in Europe: opportunities and challenges (Transferul de întreprinderi către angajați sub forma unei cooperative în Europa: oportunități și provocări), CECOP, 2013 (JO C 191, 29.6.2012, p. 24).

(13)  Italy, historic agreement between unions and coops on worker buyouts (Italia, acord istoric între sindicate și cooperative cu privire la WBO), CECOP, 2021: https://cecop.coop/works/italy-historic-agreement-between-unions-and-coops-to-promote-worker-buyouts

(14)  All for one – Worker-owned cooperatives’ response to non-standard employment, CECOP 2019: https://cecop.coop/works/cecop-report-all-for-one-reponse-of-worker-owned-cooperatives-to-non-standard-employment

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Formarea profesională: eficacitatea sistemelor de anticipare și corelare a competențelor și a nevoilor pieței forței de muncă și rolul partenerilor sociali și al diferitelor părți interesate”

(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției portugheze)

(2021/C 286/05)

Raportor:

domnul Jean-Michel POTTIER

Solicitarea Președinției portugheze a Consiliului	26.10.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Biroului	28.10.2020
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	16.4.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	222/0/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE reamintește importanța corelării competențelor cu nevoile pieței forței de muncă. CESE subliniază importanța crucială a eficacității sistemelor de formare și a capacității de anticipare a competențelor, într-un context de tulburări profunde cauzate de criza provocată de pandemia de COVID-19, care duce la accelerarea schimbărilor în economia noastră, mai ales în domeniul digital și în cel ecologic.

1.2.

În ceea ce privește dificultățile de recrutare cu care se confruntă întreprinderile europene, CESE subliniază că ar trebui utilizate sisteme de formare în alternanță pentru dobândirea de competențe în forme foarte variate. Marea majoritate a angajatorilor își îndeplinesc cu onestitate rolul de formator în cadrul formării în alternanță, în vederea transmiterii expertizei lor. Cu toate acestea, ar trebui acordată atenție deosebită anticipării și interzicerii oricărui abuz legat de locurile de muncă productive neretribuite, ocupate de participanți la programe de formare în alternanță.

1.3.

CESE reamintește că varietatea acestor sisteme permite o adaptare optimizată la diverse situații legate de dimensiunea întreprinderilor, de tipurile de certificare, de structura sistemului de formare și de tipul și numărul locurilor de muncă avute în vedere. De asemenea, această diversitate le permite angajaților și celor aflați în căutarea unui loc de muncă să dobândească noi competențe, pentru a combate învechirea competențelor profesionale.

1.4.

CESE subliniază trăsăturile specifice IMM-urilor. Ținând cont de caracterul tehnic al meseriilor exercitate într-un număr important de IMM-uri cu expertiză unică, în special pe nișe de piață, formarea în alternanță ar putea oferi un răspuns adecvat la nevoia lor de competențe. În multe zone rurale, expertiza întreprinderilor mici reprezintă o oportunitate unică pentru tineri, iar un cadru favorabil de activitate le-ar putea îmbunătăți oportunitățile profesionale.

1.5.

În opinia CESE, partenerii sociali sunt actori eficienți în conceperea și gestionarea unui sistem de formare: ei sunt foarte bine plasați pentru a măsura nevoile în materie de competențe de pe piața muncii. Partenerii sociali au capacitatea de a diagnostica deficitul de forță de muncă la nivel de sector profesional și teritoriu, garantând o dezvoltare eficace a competențelor, axată pe practica profesională. Ei se pot baza pe părți interesate precum statul, regiunea sau serviciul public de ocupare a forței de muncă (SPOFM) pentru a determina necesarul de competențe pe baza corelării datelor cantitative cu cele calitative.

1.6.

CESE subliniază că partenerii sociali trebuie să joace sistematic un rol major în dezvoltarea certificărilor și a conținutului acestora. Este esențial ca partenerii sociali să fie implicați încă din stadiul incipient al demersului, pentru a evita situația în care resursele nu ar putea răspunde nevoilor reale ale angajatorilor și salariaților din Europa. În mod similar, partenerii sociali sunt calificați pentru a facilita orientarea profesională a tuturor categoriilor de public.

1.7.

CESE reamintește că părțile interesate (state, regiuni, SPOFM) joacă un rol esențial în propunerea de soluții care facilitează incluziunea socială. CESE pledează pentru o mai bună coordonare între toți actorii, părțile interesate și partenerii sociali, prin intermediul unui acord contractual care să specifice interacțiunile și responsabilitățile fiecăruia, pentru a facilita înțelegerea sistemelor de formare și îndrumare. Organizațiile societății civile, serviciile sociale publice și non-profit, întreprinderile sociale, organizațiile de protecție socială și lucrătorii sociali joacă un rol esențial în îndrumarea celor tineri și mai puțin tineri, acordând o atenție deosebită persoanelor provenite din grupurile dezavantajate din punct de vedere social. Cadrele juridice și financiare ale unor state membre oferă o bază responsabilă pentru desfășurarea acestor funcții și servicii importante. Existența unor politici solide în domeniul formării profesionale este, de asemenea, esențială pentru a atinge obiectivul de promovare a unei forțe de muncă competente, calificate și adaptabile și a unor piețe ale muncii capabile să reacționeze rapid la schimbările economice, conform dispozițiilor articolului 145 din TFUE.

1.8.

CESE subliniază că este important să se țină seama de trăsăturile specifice ale IMM-urilor, inclusiv ale întreprinderilor foarte mici, pentru a răspunde nevoilor în materie de competențe ale meseriilor cu penurie de forță de muncă. Aceste întreprinderi nu au servicii interne de resurse umane, deși legătura dintre formare, competențe și locuri de muncă necesită o abordare specifică. Aceste întreprinderi, care reprezintă un număr mare de locuri de muncă, au nevoie de îndrumare specifică. Ea trebuie să aibă în vedere stabilirea necesarului lor de competențe, elaborarea ofertei de angajare, procesul de consiliere, de consultare și de recrutare, precum și sistemele adaptate de formare, care să permită o inserție profesională de durată.

1.9.

CESE reamintește că formarea reprezintă un instrument fundamental de integrare a persoanelor cu handicap. Trebuie luate măsuri adecvate pentru a răspunde provocării egalității de șanse pentru persoanele cu handicap, mai ales pentru femei, în condiții de acces egal la programe de formare profesională favorabile incluziunii. De asemenea, CESE subliniază că durabilitatea muncii depinde în special de dreptul la formare de calitate.

1.10.

CESE recomandă elaborarea unor acorduri strategice la nivel național privind formarea și orientarea profesională, pe baza unor negocieri între autorități și partenerii sociali, care să implice părțile interesate din învățământ și din domeniul formării profesionale (EFP). CESE constată existența unor astfel de acorduri în anumite întreprinderi, în anumite sectoare profesionale sau regiuni și încurajează generalizarea unor astfel de acorduri strategice la nivel național. Acțiunile Uniunii ar trebui să faciliteze adaptarea la mutațiile industriale, pentru a promova integrarea profesională și reinserția pe piața muncii.

2.   Context

2.1.

Relevanța procesului de reflecție privind relația dintre competențele disponibile și nevoile pieței muncii ar trebui evaluată în context european, așa cum este prezentată în „Declarația de la Osnabrück”, în care se afirmă că, între părțile interesate, trebuie luați în considerare partenerii sociali. Acest context european cuprinde mai ales: — pe de o parte, Pilonul european al drepturilor sociale, care identifică educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții ca fiind primul și al patrulea dintre principiile sale privind egalitatea de șanse și accesul la piața forței de muncă, inclusiv din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții; — pe de altă parte, în 2020, Comisia Europeană a publicat o comunicare privind spațiul european al formării și al educației, reafirmându-și principiile de acțiune și obiectivele, îndeosebi o educație de calitate pentru toți; — totodată, în avizul său SOC/570 (1) privind viitorul muncii și al competențelor profesionale, CESE solicita, în vederea pregătirii pentru aceste transformări tehnologice și digitale accelerate și a răspunsului la ele, elaborarea unor politici țintite și adoptarea unor măsuri concrete în scopul de a îmbunătăți și de a adapta sistemele educaționale și de formare.

2.2.

Chestiunea corelării competențelor disponibile cu nevoile de pe piața muncii este percepută în diverse moduri la nivelul țărilor din Uniunea Europeană. Discuțiile privind așa-numita „neconcordanță între cererea și oferta de competențe” au început înainte de criza provocată de pandemia de COVID-19, iar CESE a solicitat prudență în abordarea acestei chestiuni. Potrivit Cedefop, 45 % din lucrători consideră că competențele lor nu corespund pe deplin locului de muncă pe care îl ocupă, în timp ce 70 % dintre întreprinderi suferă de lipsa de personal calificat, dar puține dintre ele asociază aceste dificultăți cu obstacolele întâmpinate, cum ar fi o problemă de recrutare, localizarea geografică a întreprinderii, nivelul de remunerare sau condițiile de muncă. Ar trebui să se efectueze un studiu aprofundat, care să analizeze motivele exacte ale neconcordanței dintre cererea și oferta de competențe și modul în care oamenii pot fi ajutați să își găsească un loc de muncă.

2.3.   Necesarul de competențe

Competențele căutate diferă de la o țară la alta. Cu toate acestea, această diversitate depinde de nivelul sistemului de producție industrială al țării, nevoile economiilor orientate către servicii sau turism fiind diferite. Deși nivelul general al competențelor căutate este orientat ascendent, nevoile vizează și niveluri de calificare mai slabe, pentru care se apelează la soluții oferite de imigrare.

2.4.   Sistemul de formare

Învățământul și formarea profesională reprezintă sectorul educativ cel mai apropiat de piața muncii și de necesarul său de competențe. Propusă în general la nivel liceal, formarea profesională inițială are loc fie în mediul școlar, fie în mediul profesional, în centre de formare și în întreprinderi. Proporția tinerilor instruiți prin programe de formare profesională, comparativ cu învățământul general, variază în Uniunea Europeană, însă se reduce treptat pretutindeni. Această constatare generează, la modul general, măsuri corective sau de stimulare atât la inițiativa autorităților publice, cât și la cea a mediilor profesionale, inclusiv a partenerilor sociali. Printre aceste măsuri, Noua agendă pentru competențe se axează pe acțiuni de digitalizare a conținutului acțiunilor de formare.

Sistemul de formare profesională continuă este concentrat în principal pe muncă, iar majoritatea acțiunilor de formare au loc în mediul profesional.

2.5.   Rolul partenerilor sociali

Acest rol, prezent în toate țările la niveluri diferite, trebuie consolidat. Pe baza experienței lor, partenerii sociali participă la definirea nevoilor actuale și viitoare în materie de competențe în ramurile profesionale respective sau la nivel interprofesional național. Ei participă foarte adesea la definirea elementelor de referință ale certificatelor și diplomelor, la guvernanța sistemelor de formare, la gestionarea fondurilor de formare profesională și de ucenicie și la sistemul de orientare profesională pe tot parcursul vieții. Totodată, formarea profesională este un subiect negociat, în general, de către partenerii sociali în cadrul negocierii colective.

3.   Observații generale

3.1.

CESE constată un dezechilibru tot mai mare pe piața forței de muncă, legat în special de un deficit de competențe, cu un impact complementar al crizei sanitare, care accentuează decalajul dintre nevoile și competențele tinerilor, într-o economie din ce în ce mai concentrată.

3.1.1.

Această situație, care exista înaintea crizei sanitare, a luat amploare și s-a înrăutățit în ultimii aproximativ 20 de ani. 60 % dintre angajații adulți sunt expuși riscului perimării competențelor tehnologice (date din 2014 pentru UE-28) (2). Consecința acestei situații este coexistența șomajului și a tensiunilor pe piața forței de muncă (3) (4).

3.1.2.

Unul dintre efectele crizei sanitare este accelerarea tensiunilor pe piața muncii, în special a celor generate de dezvoltarea accelerată a transformării digitale.

3.2.

CESE salută Agenda pentru competențe în Europa și este satisfăcut mai ales să constate că Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă și echitate socială poate acoperi acțiuni în toate etapele profesionalizării și poate aborda natura în schimbare a tuturor tipurilor de nevoi și competențe: (a) în cadrul tuturor etapelor de profesionalizare (referință Cedefop – Panorama competențelor) (5): — înainte de intrarea în viața profesională: — prin dezvoltarea competențelor și a profesionalizării (formare profesională inițială și continuă, alternanță, ucenicie); — în momentul intrării în întreprindere sau în caz de mobilitate internă: — prin adaptarea competențelor profesionale și comportamentale la contextul întreprinderii (coaching în vederea adaptării la locul de muncă, formare în situații profesionale concrete); — pe întreaga durată a vieții profesionale: — prin adecvarea competențelor profesionale la evoluția nevoilor locului de muncă și a meseriei; (b) prin adaptarea mecanismelor la nevoile generate de evoluția situațiilor de muncă: consolidarea competențelor (upskilling); reconversie profesională (reskilling); polivalență (cross-skilling); noi competențe; (c) în funcție de natura competențelor urmărite: competențe de bază; competențe tehnice și expertiză profesională; competențe transversale;

3.3.

Declarațiile organizațiilor reprezentative ale angajatorilor și salariaților din întreprinderile cu scop lucrativ de la nivel european promovează propuneri prin care își revendică legitimitatea de a interveni în acest sector. Astfel, Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) promovează dialogul social în acest domeniu, atât la nivel european, cât și la nivel național; SMEUNITED consideră că guvernele ar trebui să delege partenerilor sociali guvernanța uceniciilor; Business Europe susține dezvoltarea nevoilor de programe de formare de către partenerii sociali și negocierea în comun cu furnizorii de formare în domeniul formării angajaților.

3.4.   Rolul părților interesate

CESE solicită ca partenerii sociali să fie implicați alături de alte părți interesate, pentru a facilita identificarea nevoilor, a resurselor și a acțiunilor care urmează să fie puse în aplicare și să lucreze în consultare cu aceștia, pe baza resurselor pe care le pot utiliza. Sunt avute în vedere următoarele componente: întreprinderile, ramurile profesionale și alte organizații profesionale și interprofesionale, partenerii sociali sectoriali și naționali, cadrele naționale de certificare sau sistemele de clasificare a diplomelor profesionale (NQF), autoritățile regionale și organismele publice sau semipublice regionale și autoritățile naționale, organizațiile societății civile, întreprinderile sociale, serviciile sociale, organizațiile de protecție socială, organismele de orientare și sprijin pentru integrarea, reintegrarea și plasarea persoanelor, inclusiv a persoanelor cu handicap, și organizațiile de formare profesională inițială [IVET/CVET (6)].

4.   Observații specifice

4.1.   Anticiparea necesarului de competențe

4.1.1.

Partenerii sociali joacă un rol central în cunoașterea, evaluarea și anticiparea necesarului de competențe de pe piața muncii. Rolul lor este esențial pentru activitatea observatoarelor meseriilor și competențelor și pentru analizarea datelor colectate. Analiza lor prospectivă trebuie să se articuleze cu evaluările realizate de toate părțile interesate: state membre, regiuni, camere și toate organismele care activează în domeniul ocupării forței de muncă, al formării și al orientării profesionale, cum ar fi serviciile și organismele sociale. Și prin aceste forme de cooperare, Europa poate deveni centrul pieței forței de muncă.

4.1.2.

Din perspectiva CESE, acest rol esențial trebuie reafirmat, punând la dispoziția partenerilor sociali toate mijloacele necesare pentru a acționa cu aceeași viteză cu care se produc transformările majore de pe piața muncii. Criza sanitară, economică și socială care s-a declanșat în 2020 și care continuă în momentul de față se dovedește a fi un accelerator puternic al mutațiilor din economia noastră. Pentru ca întreprinderile, inclusiv cele mai mici dintre ele, să se poată adapta, digitalizarea lor este absolut esențială. Tranziția ecologică, pe lângă noile meserii care o însoțesc, este foarte așteptată în ziua de astăzi de către clienți și consumatori, ca răspuns la consecințele crizei.

4.2.   Eficientizarea ofertei de formare și a conținutului acesteia

4.2.1.

Pornind de la evaluarea necesarului de competențe, elementele de referință ale formării și certificării trebuie să fie actualizate regulat, pentru a se evita perimarea acestora. Astfel, competențele legate de noile tehnologii, de imperativele tranziției ecologice sau de transformările digitale accelerate de criza sanitară necesită răspunsuri rapide. Pentru grupurile-țintă greu accesibile, practicile pedagogice inovatoare ar trebui adaptate prin metode incluzive corespunzătoare. Principiul formării în alternanță permite combinarea sistemelor de formare cu capacitatea formatoare a întreprinderilor, aceasta din urmă facilitând în mare parte inserția profesională durabilă, favorizând astfel dezvoltarea activităților economice. Deși cei mai mulți angajatori își îndeplinesc pe deplin rolul de formator în cadrul formării în alternanță, ar trebui să se acorde atenție deosebită anticipării și interzicerii oricărui abuz legat de locurile de muncă productive neplătite ocupate de participanți la programe de formare în alternanță.

4.2.2.

Aceste mecanisme de formare în alternanță pot îmbrăca diverse forme: — formarea profesională a tinerilor și a celor mai puțin tineri prin ucenicie, în scopul obținerii unei certificări profesionale complete aferente unei meserii specifice; — formare profesională inițială, cu perioade de stagii în întreprinderi, pe baza unor sisteme de alternanță; — stagii de imersiune în întreprindere, mai ales pentru a face cunoștință cu o meserie; — formare profesională în alternanță a solicitanților de locuri de muncă; — formare internă în întreprindere, în situații profesionale concrete; — formare prealabilă inserției profesionale, în scopul dobândirii competențelor necesare pentru exercitarea unei meserii; — formare care să asigure autonomia, analiza competențelor, în special pentru persoanele aflate în dificultate, persoanele cu handicap și tinerii care părăsesc școala fără calificări.

4.2.3.

Totodată, această cercetare în domeniul eficienței ofertei de formare trebuie să ofere soluții pentru cele mai vulnerabile persoane. Luarea în considerare a situațiilor de handicap este indispensabilă pentru accesibilitatea materială și fizică a sistemului de formare și a răspunsului pedagogic, din perspectiva categoriilor de persoane vizate.

4.3.   O mai bună implicare a partenerilor sociali și a părților interesate

4.3.1.

Pe lângă un demers voluntar, stabilirea unor relații contractuale între actorii relevanți consolidează aceste bune practici, pentru a anticipa mai bine necesarul de competențe și consolidarea eficienței sistemelor de formare profesională.

4.3.2.

Prin repartizarea eficace a rolurilor în materie de coaching și de monitorizare a persoanelor celor mai vulnerabile, părțile interesate trebuie să își asume un rol major în materie de incluziune socială. Prin intermediul programelor de instruire și cu ajutorul unui coaching indispensabil, părțile interesate îndeplinesc o misiune deosebită, în beneficiul categoriilor de persoane aflate la foarte mare distanță de piața muncii.

4.3.3.

Succesul sistemului de formare profesională depinde de implicarea activă a partenerilor sociali în elaborarea acestuia. Cooperarea între cele două locuri de învățare, care sunt instituțiile de formare și întreprinderea, reprezintă un factor-cheie pentru succes. Definițiile politicilor naționale sau regionale trebuie să ofere flexibilitatea necesară partenerilor sociali pentru a putea adapta structura și conținutul programelor de formare la nevoile angajatorilor și salariaților, în contextul specific al pieței muncii.

4.4.   Suscitarea interesului întreprinderilor și al salariaților cu privire la investițiile destinate formării

4.4.1.

Proporția de salariați care beneficiază în fiecare an de o actualizare sau de o îmbunătățire a competențelor rămâne foarte redusă, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii. Obstacolele sunt numeroase: finanțarea formării și dificultățile cu care se confruntă angajatorii în înlocuirea personalului aflat în formare, respingerea formării inițiale, disponibilitatea și calitatea conținutului și a sistemelor de formare pentru angajați.

4.4.2.

În acest sens, cunoștințele de bază rămân cerințele indispensabile pentru accesul la un loc de muncă, în special în cazul IMM-urilor. Impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 este resimțit puternic de tinerii aflați în formare, iar cazurile de abandon școlar au crescut, ceea ce face ca problema orientării și consilierii profesionale pe tot parcursul vieții să devină mai urgentă. Acest aspect este o miză esențială pentru a suscita interesul salariaților și al solicitanților de locuri de muncă, oferindu-le posibilitatea de a deveni participanți la propria lor evoluție profesională. Un obiectiv relevant este ca 8 % dintre ucenicii și stagiarii din cadrul formării continue să poată beneficia de o perioadă de mobilitate în străinătate. Studiile de impact privind Programul Erasmus evidențiază îmbunătățirea competențelor și a capacității de inserție profesională ca urmare a unei perioade de mobilitate.

4.4.3.

Nu în ultimul rând, se pune problema identificării competențelor candidaților de către întreprinderi, în special de către cele care nu dispun de un serviciu intern de resurse umane.

---

(1)  JO C 237, 6.7. 2018, p. 8.

(2)  https://www.cedefop.europa.eu/files/3075_en.pdf, p. 26.

(3)  Rata șomajului (per stat membru): https://ec.europa.eu/eurostat/web/lfs/visualisations: rata șomajului, ianuarie 2021, UE 27.

(4)  Locuri de muncă vacante (per stat membru): https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Job_vacancy_statistics

(5)  https://skillspanorama.cedefop.europa.eu/en/dashboard/european-skills-index

(6)  VET providers – VET4EU2 https://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetailDoc&id=38451&no=1

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Promovarea, prin educație și formare, din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, a competențelor necesare pentru ca Europa să creeze o societate mai justă, mai solidară, mai durabilă, mai digitală și mai rezilientă”

(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției portugheze)

(2021/C 286/06)

Raportor:

doamna Tatjana BABRAUSKIENĖ

Solicitarea Președinției portugheze a Consiliului	Scrisoarea din 26.10.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	16.4.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	219/1/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE subliniază importanța unei utilizări eficiente a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și a altor investiții pentru a sprijini creșterea economică și o societate rezilientă în cadrul tranziției digitale și al tranziției verzi a economiei, îmbunătățind calitatea și caracterul incluziv al educației și al formării (sisteme, instituții și programe), pentru a răspunde nevoilor cursanților de toate vârstele și în toate etapele procesului lor de învățare, pentru a-i pregăti pentru viață și muncă și pentru a garanta că toți lucrătorii, precum și șomerii, al căror număr este tot mai mare, au acces la formare. Aceasta va contribui, de asemenea, la protejarea liberei circulații a lucrătorilor și a serviciilor și va garanta că întreprinderile sunt în măsură să gestioneze evoluțiile din cadrul sectorului lor și să elimine lacunele în materie de competențe cu care se confruntă în tranziția digitală și verde a industriilor.

1.2.

CESE recomandă stabilirea unor obiective realizabile pe termen lung și instituirea unui sistem de monitorizare constantă în cadrul Spațiului european al educației, pentru fiecare stat membru, cu scopul de a asigura educație și formare și învățare pe tot parcursul vieții de înaltă calitate și incluzive, pentru toți cetățenii, garantând că fiecare dispune de cunoștințele, abilitățile, competențele și atitudinea necesare pentru ca Europa să creeze o societate mai justă, mai solidară, mai durabilă, mai digitală și mai rezilientă.

1.3.

CESE subliniază că guvernanța democratică a sistemelor de educație și formare – de exemplu, prin dialog social – în următorul cadru strategic al UE constituie un instrument esențial pentru dezvoltarea cu succes a politicilor și punerea lor în aplicare la nivelul UE și la nivel național. Ea trebuie protejată și consolidată și trebuie să implice consultări semnificative cu societatea civilă organizată.

1.4.

CESE recomandă ca fiecare viitor „grup de lucru privind metoda deschisă de coordonare” să prezinte Consiliului Educație, spre dezbatere, rezultate în materie de politici și, de preferință, recomandări în materie de politici. Rezultatele grupurilor de lucru ar trebui să fie comunicate, puse în aplicare în mod eficace și promovate pe scară largă la nivelul adecvat de elaborare a politicilor și în rândul practicienilor de la nivelul UE și de la nivel național; prin urmare, este important ca printre membrii acestor grupuri să se numere partenerii sociali relevanți și părțile interesate active în domeniul dezvoltării politicilor educaționale, precum și reprezentanți ai directorilor de școli, ai profesorilor și ai elevilor din fiecare țară.

1.5.

Pentru a îndeplini indicatorii, criteriile de referință și obiectivele din Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, din Rezoluția Consiliului privind SEE (2020), din Recomandarea Consiliului privind EFP și din Declarația de la Osnabrück, CESE propune efectuarea unor cercetări suplimentare și a unei evaluări a impactului pentru a ajusta indicatorii și a adăuga alți indicatori necesari, care să sprijine țările în îmbunătățirea raportării cu privire la punerea în aplicare, întrucât nu se cunosc încă toate efectele crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra sistemelor de învățământ, a elevilor și a profesorilor. Indicatorii ar trebui să ducă, de asemenea, la măsuri care să îi sprijine pe elevii și cursanții defavorizați din punct de vedere socioeconomic și pe cei cu handicap prin politici mixte – sociale și în domeniul educației – la nivel național. Realizările privind atingerea criteriilor de referință și a indicatorilor ar trebui să fie raportate în urma consultărilor cu partenerii sociali relevanți și cu părțile interesate de la nivelul UE și de la nivel național, regional și local.

1.6.

CESE sugerează să fie continuate activitățile-cheie desfășurate în cadrul reuniunilor de cooperare informale, conduse de președinție și referitoare la sectoarele de învățământ (DG Învățământ școlar, DG Educație și formare profesională, DG Învățământ superior) (1), găsind sinergii între acestea și promovându-le, cu implicarea partenerilor sociali relevanți din fiecare țară a UE și în consultare cu organizațiile societății civile corespunzătoare, urmând exemplul Comitetului consultativ pentru EFP. De asemenea, recomandă corelarea politicilor UE și a celor naționale/regionale, în contextul unor parteneriate eficace între ministere, partenerii sociali și societatea civilă, și al acțiunilor de guvernanță întreprinse de acestea.

1.7.

CESE solicită punerea în aplicare eficace a primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale la nivel european și național, în cadrul Planului de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, ce urmează să fie adoptat cu ocazia summitului social din 2021, cu implicarea deplină a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile relevante și cu sprijinul investițiilor publice sustenabile și al MRR.

1.8.

CESE atrage atenția asupra abordării integrate în ceea ce privește educația și formarea și asupra importanței adoptării unei astfel de abordări în ceea ce privește punerea în aplicare a unor inițiative recente ale UE referitoare la educație (Spațiul european al educației), EFP (Recomandarea privind EFP), competențele (Agenda pentru competențe în Europa), educația pentru tineret (O punte către locuri de muncă) și competențele digitale (Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027), asigurându-se că acestea contribuie la accesul egal la educație și formare de calitate, la reconversia și perfecționarea profesională a lucrătorilor pentru o tranziție justă pe piața muncii, oferind sprijin pentru a-i ajuta pe adulții slab calificați să își găsească locuri de muncă și să dobândească competențe antreprenoriale, și ajutând întreprinderile să facă față ritmului inovării și competitivității la nivel mondial.

1.9.

CESE subliniază că punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 trebuie să asigure un dialog social eficace și consultări cu părțile interesate, respectarea și punerea în aplicare a drepturilor lucrătorilor și informarea, consultarea și participarea lucrătorilor la dezvoltarea competențelor digitale și antreprenoriale, în special în ceea ce privește EFP, educația adulților și formarea angajaților, pentru a reduce lacunele în materie de competențe cu care se confruntă întreprinderile. În ceea ce privește raportul Curții de Conturi, pentru a atinge obiectivul Comisiei Europene de a crește procentul de cetățeni cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani care dețin competențe digitale de bază de la 56 % în 2019 la 70 % în 2025, CESE solicită alocarea unor sume specifice în cadrul viitoarelor programe ale UE, definirea de obiective secundare și obiective de etapă și evaluarea coerentă a competențelor digitale într-un mediu digital aflat într-o permanentă și accelerată schimbare.

1.10.

CESE solicită statelor membre să asigure un sprijin eficace angajaților și șomerilor care se confruntă cu dificultăți de acces la o educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, destinate adulților, prin punerea la dispoziție a unei finanțări specifice pentru persoanele care au nevoie de aceasta, cum ar fi șomerii, lucrătorii aflați în raporturi de muncă atipice, persoanele cu un nivel scăzut de calificare, persoanele cu handicap, lucrătorii mai vârstnici, persoanele în vârstă și persoanele care aparțin grupurilor dezavantajate din punct de vedere socioeconomic, ținând seama totodată de dimensiunea de gen.

1.11.

CESE propune să se combată accentuarea inegalităților din școli și din societate, în general, prin politici eficace la nivel național, care să vizeze simultan aspectele sociale și educaționale. CESE sugerează organizarea unei reuniuni comune în cadrul Consiliului între miniștrii educației și cei ai afacerilor externe, pentru a găsi soluții în vederea combaterii inegalităților educaționale și a accesului inegal la educație și la formare ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19.

1.12.

Salutând obiectivele Rezoluției privind Spațiul european al educației, CESE propune să se ajusteze în mod regulat indicatorii și criteriile de referință ale Spațiului european al educației și să se adauge alte criterii necesare (de exemplu în ceea ce privește competențele și abilitățile verzi/învățarea privind dezvoltarea durabilă) cu privire la care țările să poată raporta cu ușurință, inclusiv pentru a garanta că măsurile naționale îi sprijină în mod eficient pe elevii și cursanții defavorizați din punct de vedere socioeconomic.

1.13.

CESE arată că este esențial să se dezvolte competențe sociale pentru toți cursanții din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, pentru a garanta că aceste competențe sunt predate de la o vârstă timpurie și pe parcursul întregii educații adulte și pentru a lupta pentru toleranță și nediscriminare în educație și formare pentru toți cetățenii. Predarea unor competențe-cheie, în special a sensibilității sociale, a empatiei, a dialogului intercultural, a competențelor civice, a competențelor sociale și a celor antreprenoriale, inclusiv în materie de antreprenoriat social, ar trebui aplicată la nivelul întregului proces de educație și formare.

1.14.

CESE invită statele membre să folosească Planul de redresare, instrumentul Next Generation EU și alte fonduri ale UE, inclusiv Erasmus, FSE+ și Fondul pentru o tranziție justă, în mod eficient și consecvent, pentru a sprijini politicile din domeniul educației și formării și a asigura o societate mai justă, mai solidară, mai favorabilă incluziunii, mai durabilă, mai digitală și mai rezilientă.

1.15.

CESE este de părere că procesul semestrului european trebuie să încurajeze în continuare guvernele să asigure investiții publice sustenabile în angajamente pe termen lung pentru a îmbunătăți calitatea, echitatea, egalitatea și incluziunea socială în școli, pentru a îmbunătăți accesul egal la materiale digitale pentru cursanții de toate vârstele și a sprijini utilizarea în siguranță a tehnologiilor digitale în școli și în instituțiile de învățământ.

1.16.

CESE subliniază că cunoștințele, abilitățile și competențele trebuie recunoscute și confirmate, respectându-se cerințele educaționale și profesionale ale fiecărui stat membru. Asigurarea accesului egal la calificări complete este un aspect fundamental și, prin urmare, CESE solicită punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind validarea învățării non-formale și informale (2) și a Convenției cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei (3). CESE reiterează ideea prevăzută în avizul său (4), potrivit căreia formarea care conduce la obținerea micro-certificatelor ar trebui să prevadă standarde de calitate și informații clare privind valoarea formării, pentru a fi utilizate în mod eficace pe piața muncii ca formare continuă și pentru a fi adăugate la o calificare completă. Este important să nu se reglementeze excesiv micro-certificatele, pentru a menține flexibilitatea acestora în raport cu necesitățile de pe piața forței de muncă.

1.17.

CESE solicită punerea în aplicare a Spațiului european al educației la nivel național – în urma unui dialog social eficace cu profesorii – pentru a îmbunătăți calitatea predării în era digitală, a ridica standardele în educație, a dezvolta un învățământ pedagogic inițial incluziv și de calitate superioară și o dezvoltare profesională continuă și a asigura condiții de muncă și salarii decente pentru profesori, astfel încât profesia să devină mai atractivă pentru candidații înalt calificați.

1.18.

CESE subliniază necesitatea de a respecta libertatea academică și autonomia și guvernanța instituțiilor de învățământ superior în ceea ce privește contribuția acestora la învățarea pe tot parcursul vieții și de a asigura investiții publice adecvate în învățământul superior și cercetare, un caracter incluziv și divers al rețelelor universitare din Europa și respectarea competențelor naționale și instituționale în ceea ce privește învățământul superior. CESE solicită idei privind inițiativele „Diploma universitară europeană” și „Statutul universitar european”, ce urmează să fie discutate în continuare cu guvernele și cu partenerii sociali relevanți, precum și cu organizațiile societății civile și privind dezvoltarea ofertelor în materie de educație și formare profesională la nivelul învățământului terțiar.

2.   Context

2.1.

Prezentul aviz constituie o contribuție la discuțiile Consiliului din perioada mandatului Președinției portugheze (primul semestru al anului 2021) privind punerea în aplicare a inițiativelor UE referitoare la educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții, în special în ceea ce privește Spațiul european al educației, Agenda pentru competențe actualizată și Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027.

2.2.

Accentuarea inegalităților în materie de venituri, mobilitatea umană și îmbătrânirea populației sunt factori sociali care influențează politicile în domeniul educației și formării. Într-o perioadă în care societatea se confruntă cu imperative economice precum transformarea digitală și economia circulară, sprijinirea persoanelor în demersul de învățare poate fi una dintre soluțiile pentru o societate mai sustenabilă, cu scopul de a depăși obstacolele și provocările transformării sociale și economice, promovând totodată competențele de învățare.

2.3.

Liderii statelor membre ale UE s-au întâlnit la 17 noiembrie 2017 la Summitul de la Göteborg pentru a semna Pilonul european al drepturilor sociale și, cu această ocazie, au început primele discuții privind lansarea așa-numitului spațiu european al educației (5); acestea au fost urmate de mai multe propuneri noi pe această temă în perioada 2018-2020 și au dus, în februarie 2021, la noua rezoluție a Consiliului. Inițiativa se referă la primul principiu al Pilonului social, care prevede că „[o]rice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă”, precum și la drepturile menționate în cel de-al patrulea principiu, inclusiv la sprijin pentru formare profesională și recalificare, în special în ceea ce privește accesul tinerilor la continuarea studiilor, ucenicii și stagii.

2.4.

La 1 iulie 2020, CE și-a publicat noul pachet de politici care cuprinde Comunicarea privind Agenda europeană pentru competențe în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței (6), o propunere de recomandare a Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) (7) și o comunicare (8) și o propunere de recomandare a Consiliului (9) pe tema „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: o punte către locuri de muncă pentru generația viitoare”. Aceste documente de politică au corelat învățarea pe tot parcursul vieții, perfecționarea și reconversia profesională cu punerea în aplicare și realizarea Spațiului european al educației. CESE a răspuns la aceste inițiative adoptând, în 2020, avizul privind Agenda pentru competențe actualizată (10), avizul privind consolidarea Garanției pentru tineret (11) și avizul intitulat „Către o strategie a UE pentru consolidarea abilităților și competențelor verzi pentru toți” (12).

2.5.

În avizul său pe tema „Valoarea de utilizare” revine în atenție: noi perspective și provocări pentru produsele și serviciile europene” (13) (2019), CESE și-a exprimat opinia că produsele și serviciile inovatoare, cu un grad ridicat de specializare, care acoperă nevoile clienților și răspund necesităților în materie de sustenabilitate socială și de mediu, ar putea deveni esența și principalul element definitoriu al competitivității europene moderne. Prin urmare, CESE recomandă intervenții la nivel de politici pentru serviciile relevante în domeniul educației și al formării.

2.6.

La 30 septembrie 2020, CE a publicat o comunicare privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 (14), în care a pus accentul pe șase domenii: calitate, caracterul incluziv și egalitatea de gen, tranziția verde și cea digitală, profesori și formatori, învățământul superior și dimensiunile geopolitice. Consiliul Educație al UE din 30 noiembrie 2020 a evidențiat importanța competenței naționale pentru educație și a respectării diversității culturilor și sistemelor de învățământ și a formulat întrebări despre „mecanismul de guvernanță al spațiului european al educației și obiectivele la nivelul Uniunii propuse a fi atinse până în 2030” (15).

2.7.

În continuarea inițiativelor de politică precedente, Comunicarea CE intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 – Resetarea educației și formării pentru era digitală” (16) a fost urmată de Concluziile Consiliului, în care s-a subliniat că educația digitală „ar trebui să fie axată pe cursanți și să sprijine toate persoanele și pe toți cetățenii să își dezvolte personalitatea și competențele liber, responsabil și cu încredere” (17).

3.   Observații generale

3.1.

Pandemia de COVID-19 a afundat economia UE într-o gravă recesiune și a crescut rata șomajului, din cauza prăbușirii fără precedent a economiei și a provocărilor cu care se confruntă întreprinderile în situația de criză. În ciuda utilizării pe scară largă a programelor de păstrare a locurilor de muncă, susținute de instrumente europene și naționale, se preconizează că rata șomajului în UE va crește de la 6,7 % în 2019 la 7,7 % în 2020 și la 8,6 % în 2021, după care va scădea ușor până la 8,0 % în 2022 (Eurostat, 5 noiembrie 2020). Rata ridicată a șomajului ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19 se adaugă la cererea tot mai mare de competențe și de perfecționare și reconversie profesională a forței de muncă din Europa ca urmare a dublei tranziții digitale și verzi cu care se confruntă industria. O politică eficace a UE trebuie să sprijine creșterea economică și o societate rezilientă.

3.2.

De asemenea, criza provocată de pandemia de COVID-19 a accelerat tranziția digitală în educație, muncă și viața de zi cu zi. În avizul CESE privind Agenda pentru competențe actualizată se subliniază că „toți europenii ar trebui să aibă dreptul de acces la formare profesională și la învățare pe tot parcursul vieții incluzivă și de înaltă calitate în cadrul unei tranziții juste și în raport cu schimbările demografice. Evidențiem faptul că trebuie abordată sărăcia educațională, care s-a agravat ca urmare a accesului inegal la educație și formare pe perioada crizei provocate de pandemia de COVID-19” (18). Dezvoltarea cunoștințelor, a abilităților și a competențelor trebuie nu numai să răspundă nevoilor pieței muncii și perspectivelor unei competitivități bazate integral pe calitate, ci și să îi pregătească pe cursanți să fie cetățeni activi și implicați în procesul democratic și să contribuie la reducerea inegalităților sociale și educaționale. În acest scop, pe lângă asigurarea îmbunătățirii competențelor digitale ale cetățenilor din UE, alfabetizarea în domeniul mass-mediei digitale este fundamentală pentru a garanta că cetățenii pot face față complexității lumii contemporane.

3.3.

Este vital ca măsurile de politică de la nivelul UE și cele de la nivel național să garanteze că educația și formarea sunt drepturi ale omului și bunuri publice și respectă diversitatea culturală a Europei și că politicile în domeniul educației și formării sunt competențe naționale. Politicile de la nivel național și de la nivelul UE trebuie să adopte măsuri eficace pentru a pune în aplicare Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Pilonul european al drepturilor sociale, pentru a asigura educație și formare de calitate, eficace și incluzive pentru toți cetățenii din fiecare țară europeană, prin implicarea tuturor statelor membre, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile în Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

3.4.

Este esențial ca Spațiul european al educației să vizeze aprofundarea cooperării în materie de politici între țările UE și să ofere în continuare o platformă de învățare pentru miniștri, pentru partenerii sociali din domeniul educației și pentru părțile interesate relevante din societatea civilă. Pentru o guvernanță eficace, în fiecare sector al învățământului, de la educația timpurie până la învățarea adulților, inclusiv în ceea ce privește EFP pentru toate grupele de vârstă, trebuie aplicate politici consecvente în materie de educație și formare și trebuie asigurată o corelare între politicile UE și cele de la nivel național/regional, în contextul unor parteneriate eficace între ministere, partenerii sociali și societatea civilă, în cadrul unor grupuri tripartite pentru diferitele politici.

3.5.

CESE face referire la avizul său pe tema „Finanțare durabilă pentru învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea competențelor, în contextul deficitului de forță de muncă calificată” (19) și subliniază că investițiile publice sustenabile în educație și formare și investițiile private eficace în educația și formarea profesională pentru toate vârstele sunt factori esențiali pentru succesul măsurilor de politică pentru incluziunea socială și economică a cursanților de toate vârstele și pentru sprijinirea întreprinderilor. Prin urmare, este important ca Planul de redresare, instrumentul Next Generation EU și alte fonduri ale UE (precum FSE+, Fondul pentru o tranziție justă) să fie utilizate în mod eficient și consecvent, pentru a sprijini politicile în materie de educație și formare în concordanță cu semestrul european.

3.6.

Întrucât o serie de indicatori și criterii de referință din Cadrul strategic pentru educație și formare profesională 2020 nu au fost atinși, CESE salută faptul că mulți dintre indicatori au fost consolidați în inițiativa privind Spațiul european al educației. Totuși, acești indicatori sunt greu de atins și necesită angajamente financiare din partea guvernelor. De asemenea, este esențial să se clarifice termenii folosiți drept indicatori de către fiecare țară și să se consolideze utilizarea drept criteriu de referință a educației referitoare la un mediu sustenabil.

3.7.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat în mod clar că școlile sunt esențiale pentru ca elevii să își poată dezvolta competențele sociale. Elevii ar trebui învățați să își îmbunătățească aceste competențe pe tot parcursul vieții, învățând să învețe și să participe în mod activ în societate, învățând despre diferite culturi și limbi, prin mobilitate, îmbunătățindu-și cunoașterea în domeniul artelor etc. Aceste competențe sunt deosebit de importante, mai ales că numeroase exemple istorice au arătat că crizele economice și financiare contribuie la accentuarea tendinței de radicalizare. Prin urmare, CESE ar dori să evidențieze importanța luării de măsuri pentru a pune în aplicare în continuare Declarația privind promovarea prin educație a cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării (2015) (20), aplicând-o cursanților de orice vârstă.

3.8.

Pentru a îmbunătăți abilitățile, competențele și atitudinile verzi ale tuturor cetățenilor din Europa, statele membre ale UE trebuie să asigure legătura dintre politicile de mediu și cele din domeniul educației și să instituie strategii naționale privind abilitățile și competențele verzi. CESE constată (21) că, la nivelul UE, s-ar putea dezvolta indicatori și criterii de referință privind abilitățile și competențele verzi în ceea ce privește conștientizarea schimbărilor climatice, responsabilitatea față de mediu și dezvoltarea durabilă, pentru a ajuta țările să integreze abilitățile și competențele verzi, introducând în programele școlare o abordare educațională transformatoare începând de la o vârstă timpurie și inclusiv în educația adulților, ca parte a învățării pe tot parcursul vieții.

3.9.

CESE salută faptul că Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 se axează pe accesul egal la instrumente digitale și la internet și pe dezvoltarea competențelor și a abilităților digitale, în special pentru femeile care au profesii în domeniile STIM și IT. Strategiile eficace în ceea ce privește competențele și digitalizarea, atât la nivel de întreprindere, cât și la nivel național, ar trebui să îi sprijine pe lucrători, oferindu-le formare relevantă și de calitate. Este important ca și întreprinderile să primească sprijin pentru a asigura perfecționarea și reconversia profesională a lucrătorilor lor, mai ales în ceea ce privește digitalizarea activității. Acest aspect este în concordanță cu transformarea verde a industriei – din punctul de vedere al produselor și al proceselor – care constituie atât o necesitate, cât și o oportunitate pentru antreprenoriatul european.

3.10.

Respectarea calificărilor complete este fundamentală. În ceea ce privește asigurarea recunoașterii reciproce automate până în 2025, CESE subliniază că cunoștințele, abilitățile și competențele trebuie recunoscute și confirmate, respectându-se cerințele educaționale și profesionale ale fiecărui stat membru, și trebuie îmbunătățit accesul elevilor și al cursanților la informații actualizate privind procedurile de recunoaștere. În acest scop, trebuie îmbunătățită punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind validarea învățării non-formale și informale (22) și a Convenției cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei (23), pentru a sprijini învățarea pe tot parcursul vieții pentru toți cetățenii.

3.11.

CESE salută inițiativa Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 de a crea o platformă europeană pentru schimburile de materiale și cursuri digitale. Este esențial ca utilizatorilor să li se furnizeze informații complete privind măsura în care cursurile conduc la obținerea unor calificări complete sau parțiale sau a unor micro-certificate, privind entitățile care validează și asigură calitatea cursurilor online, privind măsura și modul în care sunt recunoscute acestea și privind modul în care s-ar putea adăuga unor calificări complete. Ar fi important ca aceste cursuri să fie incluse în portalul Europass și să se țină cont de drepturile de autor și de proprietatea intelectuală asupra materialelor online, precum și de calitatea și relevanța cursurilor online în cauză.

3.12.

Profesorii joacă un rol esențial în asigurarea unei educații și a unei formări de calitate, însă – potrivit OCDE – mai puțin de unul din cinci profesori consideră că profesia sa este apreciată în societate (24) și, în medie, profesia didactică este plătită cu 11 % mai prost decât alte profesii care necesită studii superioare (25). Spațiul european al educației trebuie să asigure un sprijin eficace pentru profesori, formatori și alți membri ai personalului didactic, pentru a depăși efectele negative ale crizei provocate de pandemia de COVID-19.

3.13.

Caracterul incluziv și divers al rețelelor de instituții, studenți și profesori implicate în cadrul Inițiativei privind universitățile europene trebuie să fie sprijinit în rândul țărilor care participă la Procesul Bologna, respectând și protejând competențele naționale și instituționale în învățământul superior.

---

(1)  Reuniunea directorilor generali pentru învățământul școlar, a directorilor generali pentru educație și formare profesională și a directorilor generali pentru învățământul superior.

(2)  2012/C 398/01.

(3)  Convenția cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei.

(4)  JO C 10, 11.1.2021, p. 40.

(5)  COM(2017) 673 final.

(6)  COM(2020) 274 final.

(7)  COM(2020) 275 final.

(8)  COM(2020) 276 final.

(9)  COM(2020) 277 final.

(10)  JO C 10, 11.1.2021, p. 40.

(11)  JO C 10, 11.1.2021, p. 48.

(12)  JO C 56, 16.2.2021, p. 1.

(13)  JO C 97, 24.3.2020, p. 27.

(14)  COM(2020) 625 final.

(15)  Videoconferința miniștrilor educației, 30 noiembrie 2020 – Principalele rezultate: https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/eycs/2020/11/30/education/

(16)  COM(2020) 624 final.

(17)  2020/C 415/10.

(18)  JO C 10, 11.1.2021, p. 40.

(19)  JO C 232, 14.7.2020, p. 8.

(20)  Declarația de la Paris (2015).

(21)  JO C 56, 16.2.2021, p. 1.

(22)  2012/C 398/01.

(23)  Convenția cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei

(24)  TALIS – Sondajul internațional al OCDE privind predarea și învățarea – OCDE 2018.

(25)  OECD Education at a Glance 2020 OECD iLibrary | Introduction: The indicators and their framework (oecd-ilibrary.org).

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Punerea în aplicare a unui acces pe piață armonizat pentru suplimentele alimentare în UE: soluții și bune practici”

(aviz exploratoriu)

(2021/C 286/07)

Raportor:

Veselin MITOV

Sesizare	Președinția portugheză a UE, 26.10.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	15.4.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	245/0/5

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

În Europa, piața suplimentelor alimentare se află într-o dezvoltare continuă. Suplimentele alimentare sunt reglementate prin Directiva 2002/46/CE (1), care nu este aplicată în mod omogen la nivelul UE. Cu toate acestea, aplicarea uniformă a legislației este esențială pentru buna funcționare a pieței interne a UE, deoarece permite libera circulație a unor produse sigure.

1.2.

CESE sprijină revizuirea acestei legislații, în special prin actualizarea definiției suplimentelor alimentare, prin integrarea obligației de notificare și de analizare a dosarelor administrative, precum și prin crearea unui sistem de vigilență alimentară care să înregistreze efectele nedorite și, astfel, să sporească protecția sănătății publice.

1.3.

Siguranța produselor și a ingredientelor trebuie să fie cerința primordială. Ca atare, ea trebuie să fie stabilită pe baze științifice. CESE recomandă stabilirea unor niveluri maxime ale vitaminelor și mineralelor, precum și elaborarea unor liste pozitive și negative referitoare la ingrediente, care să includă și plantele.

1.4.

Informațiile furnizate consumatorului trebuie să îi ofere acestuia posibilitatea de a consuma produsele în condiții de siguranță deplină. CESE recomandă instituirea unor măsuri de comunicare și de educare a consumatorilor, îndeosebi în ceea ce privește comerțul online.

1.5.

CESE încurajează autoritățile să consolideze controlul, analiza și supravegherea produselor, pentru a proteja consumatorul și operatorii prin retragerea produselor neconforme. Totodată, aceste controale trebuie să prevină concurența neloială între operatori (în special utilizarea unor mențiuni neautorizate sau a unor produse neconforme provenite din țările terțe).

1.6.

Așadar, CESE invită toate părțile implicate să armonizeze contextul de reglementare privind suplimentele alimentare, precum și punerea sa în aplicare, pentru a promova o economie mai echitabilă și o siguranță sanitară sporită a produselor.

2.   Introducere

2.1.

Prezentul aviz este elaborat la solicitarea Președinției portugheze a Consiliului, în scopul identificării unor soluții și a unor bune practici pentru a pune în aplicare, la nivelul UE, o armonizare a accesului pe piață al suplimentelor alimentare. Avizul CESE va putea contribui la lucrările președinției pe această temă, în special în cadrul unei conferințe care va fi organizată în primul semestru, precum și la lucrările grupurilor de lucru din cadrul Consiliului. CESE a salutat această solicitare, care pune în discuție un domeniu mai puțin studiat al sectorului alimentar.

2.2.

CESE consideră că această temă se înscrie foarte bine în abordarea „O singură sănătate” a Organizației Mondiale a Sănătății și în strategia europeană „De la fermă la consumator”, care se declară în favoarea unei alimentații sănătoase și durabile și a unei mai bune informări a consumatorului, garantându-se în același timp schimburi comerciale juste între operatori (2). CESE consideră că o alimentație sănătoasă și durabilă reprezintă un pilon esențial al unei astfel de politici globale a UE privind alimentația, deoarece trebuie să ne formăm urgent niște obiceiuri alimentare care să asigure îmbunătățirea – și nu deteriorarea – sănătății ecosistemelor și a sănătății publice (3).

2.3.

CESE a fost dintotdeauna susținătorul unei politici a UE de protecție a sănătății de-a lungul întregului lanț alimentar, astfel încât să se promoveze siguranța și igiena, precum și o informare clară, transparentă și sigură privind produsele (4). Comitetul susține, de asemenea, că siguranța alimentară trebuie să se bazeze în continuare pe un sistem solid și pe o Agenție Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) cu proceduri transparente de evaluare a siguranței noilor produse care intră în lanțul alimentar, o trasabilitate completă și o comunicare adecvată cu privire la riscuri (5).

3.   Către asigurarea armonizării în domeniul suplimentelor alimentare

3.1.   Necesitatea îmbunătățirii cadrului de reglementare

3.1.1.

Suplimentele alimentare sunt reglementate în mod specific prin Directiva 2002/46/CE, care a suferit modificări nesemnificative din momentul elaborării sale.

3.1.2.

Definiția suplimentelor alimentare nu a evoluat, în ciuda inovațiilor din acest sector și a noilor modele de consum. Ea nu este suficient de precisă și poate fi interpretată în diverse moduri. Să luăm ca exemplu noțiunea de „mici cantități unitare măsurate”, care diferă de la o țară la alta (nu există o cantitate definită). Aceste interpretări pot genera divergențe între statele membre în ceea ce privește statutul suplimentelor alimentare și rezultatele controalelor. Prin urmare, definiția existentă trebuie extinsă și detaliată.

3.1.3.

CESE propune o actualizare a reglementării, în scopul unei mai bune armonizări a pieței suplimentelor alimentare, precum și luarea în considerare a noilor evoluții.

3.2.   Îmbunătățirea eficienței notificării

3.2.1.

Notificarea reprezintă o posibilitate prevăzută prin directivă. Această declarație reprezintă o înregistrare administrativă a produselor, înainte de introducerea lor pe piață. Nu este vorba despre o autorizație de introducere pe piață, nici despre o dovadă a conformității sau a siguranței. Fiecare stat membru (24 din 27) poate decide cu privire la conținutul acestei notificări, precum și la procedura de prelucrare a acestor date (care poate merge de la simpla depunere până la un studiu foarte aprofundat).

3.2.2.

Informațiile prezentate în notificare le permit autorităților competente să își cunoască mai bine piața, iar prelucrarea datelor previne distribuirea de produse neconforme (legislațiile naționale și europene) și facilitează controalele.

3.2.3.

CESE sugerează o mai bună armonizare a sistemelor naționale și recomandă introducerea în legislație a informațiilor minime obligatorii (compoziția calitativă și cantitativă, etichetarea etc.) care trebuie furnizate, de preferință în formă digitală, în scopul limitării muncii administrative a operatorului, garantându-se în același timp cele mai înalte standarde posibile. CESE sugerează, în măsura în care acest lucru este posibil, să se creeze un portal multilingv european, al cărui conținut să fie lăsat la aprecierea statelor membre. Într-adevăr, dat fiind că componența este insuficient armonizată (a se vedea mai jos), această chestiune poate fi tratată exclusiv la nivel național.

3.2.4.

CESE consideră că, în scopul protejării consumatorului, notificarea ar trebui să devină obligatorie. Această practică permite introducerea pe piață a unor produse mai sigure și, de asemenea, facilitează controlul și supravegherea pieței. Lista produselor notificate și concluziile aferente ar trebui puse la dispoziția consumatorului. Consumatorii nu ar trebui să ezite să se informeze și să depună o plângere la autoritățile de control în cazul în care descoperă o încălcare.

3.3.   Stabilirea valorilor maxime pentru nutrienți – o prioritate legislativă

3.3.1.

Vitaminele și mineralele reprezintă ingredientele cele mai bine cunoscute ale suplimentelor alimentare. Nutrienții și formele lor chimice au fost reglementate și înregistrate inițial prin Regulamentul (CE) nr. 1170/2009 (6), în urma unor evaluări ale siguranței întreprinse de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). La ora actuală, dozele maxime sunt stabilite la nivel național fie în funcție de doza lor utilă, fie în funcție de toxicitate (7). Unele țări nu au stabilit limite legale. În diversele sale avize, EFSA a definit praguri ale toxicității. Aceste valori se referă la expunerea în cadrul întregii alimentații (8) și nu pot fi extrapolate exclusiv asupra suplimentelor alimentare.

3.3.2.

CESE recomandă Comisiei să mandateze rapid EFSA pentru a stabili limitele maxime ale nutrienților, precum și criteriile de puritate aplicabile suplimentelor alimentare. Ținând cont de vastitatea teritoriului Europei și de obiceiurile alimentare diferite (consum de legume, de pește sau de carne, compoziția apei distribuite prin rețelele publice etc.), este posibil să nu se poată stabili o valoare maximă unică, ci doar limite în funcție de regiuni/grupuri de țări. Totodată, este de preferat să se stabilească limite pentru grupurile de populație fragile: copii, femei însărcinate etc.

3.3.3.

Această armonizare la nivel european ar fi benefică pentru toate părțile implicate: siguranța consumatorului ar fi îmbunătățită și riscul de supradoză ar fi diminuat, iar libera circulație a produselor ar oferi avantaje atât operatorilor, care și-ar putea comercializa produsele pe mai multe piețe, cât și consumatorilor, care ar avea acces la mai multe opțiuni.

3.3.4.

Deși nutrienții reprezintă o prioritate, și alte ingrediente utilizate în produse vor trebui supuse armonizării, ceea ce ar favoriza circulația lor și ar permite să li se demonstreze inocuitatea, în urma unei evaluări științifice. Anumite țări au încercat, în special, să-și apropie legislațiile în ceea ce privește produsele pe bază de plante, prin intermediul unor liste comune – este vorba de Belgia, Franța și Italia și, recent, de Germania, Elveția și Austria. Ingredientele obținute prin proceduri de biotehnologie, precum microorganismele (probiotice, drojdii) merită, la rândul lor, o atenție deosebită.

3.3.5.

Astfel, CESE recomandă Comisiei să se concentreze asupra elaborării unor liste pozitive și negative referitoare la celelalte substanțe, atât în ceea ce privește identitatea și cantitatea, cât și condițiile de utilizare, astfel cum a procedat și în cadrul Regulamentului (UE) 2015/2283 (9) privind alimentele noi.

3.4.   Mențiunile, un instrument care dirijează alegerile consumatorului

3.4.1.

Informarea consumatorului este asigurată, în general, prin intermediul etichetelor produselor (lista ingredientelor, a alergenilor etc.) și este reglementată prin Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 (10) (11). Cu toate acestea, etichetarea necorespunzătoare a fost cauza a 58 % dintre infracțiunile constatate cu ocazia controalelor desfășurate în 2018 (12). CESE salută eforturile depuse de Uniune în cadrul lucrărilor Consiliului referitoare la etichetarea produselor alimentare, însă constată persistența anumitor probleme.

3.4.2.

Proprietățile produselor sunt descrise în mențiunile care figurează pe etichete, dar și în materialele publicitare publicate în reviste, difuzate de posturile de televiziune, prezente pe internet etc. Publicitatea poate îndemna la cumpărarea anumitor produse. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 (13) prevedea liste pozitive cu mențiuni nutriționale și de sănătate. Mențiunile privind vitaminele și mineralele au fost deja evaluate de EFSA și sunt publicate, însă cele referitoare la plante și la alte substanțe sunt, în continuare, nestudiate. În acest caz, respectivele mențiuni sunt supuse reglementărilor naționale, dacă există, pe piață fiind prezentate diverse tipuri de afirmații neverificate, creându-se astfel o distorsiune.

3.4.3.

Prin urmare, CESE îndeamnă Comisia să identifice cea mai bună opțiune de lucru, astfel încât EFSA să poată continua să evalueze mențiunile nutriționale și de sănătate aferente substanțelor în curs de aprobare – acordând prioritate mențiunilor referitoare la plante – și să stabilească condițiile aplicabile acestora, pentru a garanta că ingredientele prezintă siguranță.

3.5.   Produsele aflate la limita dintre categorii prezintă, la rândul lor, riscuri

3.5.1.

Există, de asemenea, situații în care prezentarea și publicitatea având ca obiect suplimentele alimentare generează confuzie privind statutul produselor. Anumiți operatori nu ezită să atribuie produselor proprietăți terapeutice sau profilactice, să pretindă că acestea se pot substitui medicamentelor și să le numească chiar „alicamente” (termen compus prin contracția cuvintelor „aliment” și „medicament”). O campanie specifică de control a demonstrat utilizarea acestor mențiuni înșelătoare în prevenirea sau controlul COVID-19 (14). Consumatorii pot fi influențați de aceste promisiuni false.

3.5.2.

Aceste produse, al căror statut nu este clar (15), sunt denumite „produse aflate la limita dintre categorii” (borderline products). Ele se regăsesc în această zonă gri din cauza locului în care sunt comercializate, a formei în care se prezintă și a faptului că anumite ingrediente pot fi utilizate atât în produse alimentare, cât și în medicamente, însă în doze diferite.

3.5.3.

CESE recomandă Comisiei să creeze un grup de lucru privind „produsele aflate la limita dintre categorii”, de exemplu, în cadrul grupului de experți al Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, așa cum există și în privința medicamentelor, a dispozitivelor medicale, a produselor cosmetice sau a produselor biocide; un astfel de grup de lucru ar urma să publice documente care să ajute autoritățile și operatorii să clarifice statutul produselor. Crearea unui grup de lucru la nivel european nu împiedică instituirea unor comisii mixte la nivel național, care să stabilească statutul produselor.

3.5.4.

CESE îndeamnă insistent autoritățile să efectueze controale care să vizeze în mod specific aceste produse, în scopul retragerii lor de pe piață. Prezența acestor produse reprezintă un act de concurență neloială față de firmele farmaceutice, care trebuie să obțină autorizații de introducere pe piață pentru medicamente. Totodată, publicarea acestor controale ar permite consumatorului să cunoască riscurile asociate acestor produse.

3.6.   Emergența comerțului online, sursă de opțiuni, însă și de inegalități

3.6.1.

Vânzarea la distanță a produselor alimentare a crescut în urma pandemiei de COVID-19. Suplimentele alimentare sunt produse care, în general, au o perioadă de valabilitate îndelungată și pot fi transportate ușor.

3.6.2.

Din păcate, o parte dintre aceste produse, mai ales cele din afara Uniunii Europene, sunt neconforme, îndeosebi din punctul de vedere al compoziției și al mențiunilor, ceea ce duce la o concurență neloială față de operatorii europeni care respectă normele. Totodată, statele membre au identificat în anumite produse prezența unor substanțe interzise și periculoase (amfetamine în suplimentele pentru sportivi, medicamente etc.), care pun în pericol consumatorul.

3.6.3.

CESE invită Comisia și statele membre să intensifice supravegherea și controlul platformelor și site-urilor de comerț online, să preleveze eșantioane și să desfășoare analize și, de asemenea, să raporteze produsele care încalcă legislația în Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje (RASFF – Rapid Alert System for Food and Feed).

3.6.4.

Totodată, CESE consideră că ar trebui consolidate educarea consumatorilor și a profesioniștilor din sănătate și comunicarea cu aceștia, astfel încât produsele cumpărate pe internet să devină mai sigure. Deși, pentru a putea fi comercializate, produsele alimentare trebuie să fie sigure, consumatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că unele produse oferite online pot reprezenta un risc pentru sănătatea lor.

3.7.   Vigilența alimentară, instrument de alertă

3.7.1.

Anumite ingrediente pot provoca efecte nedorite, chiar dacă produsele sunt conforme cu legislația. Siguranța nu este evaluată pentru fiecare produs și ingredient, și nici posibilitatea interacțiunii acestora cu alte produse, precum medicamentele.

3.7.2.

Foarte puține state membre dispun de un sistem structurat de colectare a efectelor nedorite (vigilență alimentară) și asigură monitorizarea acestora. Țările care dețin un astfel de sistem sunt: Italia, Franța, Danemarca, Portugalia, Republica Cehă, Slovenia și Croația.

3.7.3.

CESE încurajează instituirea unui sistem național de vigilență alimentară, în scopul de a promova siguranța produselor și de a asigura un nivel înalt de protecție a sănătății publice, prin identificarea timpurie a semnalelor care să prevină problemele de sănătate. Acest sistem ar trebui să permită colectarea efectelor nedorite, indiferent de gravitatea acestora, pentru a sprijini evaluarea siguranței produselor, a asigura întreprinderea unor măsuri urgente, a permite adaptarea legislației, dacă este cazul și, de asemenea, pentru a le oferi operatorilor posibilitatea să dezvolte produse mai sigure, prin integrarea informațiilor în procedurile lor de control al calității. La nivelul producției, suplimentele alimentare urmează aceleași reguli în materie de siguranță ca și celelalte produse din sectorul agroalimentar [HACCP (16) etc.], nefiind înregistrat niciun risc specific pentru lucrătorii din sector.

3.7.4.

Totodată, CESE sugerează să se creeze un grup de lucru pentru statele membre, la nivel european, sub supravegherea EFSA, care să permită schimbul de informații între țări, schimbul de bune practici pentru o evaluare omogenă, schimbul de informații științifice și integrarea acestora în legislația europeană, dacă este necesar.

---

(1)  JO L 183, 12.7.2002, p. 51.

(2)  JO C 429, 11.12.2020, p. 268.

(3)  JO C 190, 5.6.2019, p. 9.

(4)  JO C 440, 6.12.2018, p. 158

(5)  JO C 268, 14.8.2015, p. 1.

(6)  JO L 314, 1.12.2009, p. 36.

(7)  Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, Cauza C-672/15.

(8)  În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 privind adaosul de vitamine și minerale, Comisia ar fi trebuit să stabilească valorile maxime ale nutrienților din produsele alimentare (cu excepția suplimentelor alimentare) cel târziu până la data de 19 ianuarie 2009.

(9)  JO L 327, 11.12.2015, p. 1.

(10)  JO L 304, 22.11.2011, p. 18.

(11)  La ora actuală, Consiliul analizează o foaie de parcurs, cu impact limitat asupra suplimentelor alimentare, privind revizuirea normelor de informare a consumatorilor în ceea ce privește originea ingredientelor și datele de expirare.

(12)  Rețeaua europeană de luptă împotriva fraudelor alimentare (EU Food Fraud Network) și un sistem de asistență și de cooperare administrative – Raportul anual 2018.

(13)  JO L 404, 30.12.2006, p. 9.

(14)  Rezultatele acestor controale sunt disponibile aici.

(15)  În conformitate cu o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene, statutul produselor ține de competența autorităților naționale, iar un supliment alimentar poate avea un statut diferit în funcție de țară: cauzele conexate C-211/03, C-299/03, C-316/03, C-317/03 și C-318/03.

(16)  Acronimul HAACP vine de la Hazard Analysis and Critical Control Points și include analiza de risc și punctele de control critice.

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța datelor la nivel european (Legea privind guvernanța datelor)

[COM(2020) 767 final]

(2021/C 286/08)

Raportor:	Giuseppe GUERINI
Coraportor:	Marinel Dănuț MUREȘAN

Sesizare	Consiliul Uniunii Europene, 11.12.2020 Parlamentul European, 14.12.2020
Temei juridic	Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	31.3.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	234/3/13

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută propunerea de regulament privind „guvernanța datelor”, care integrează și completează Directiva (UE) 2019/1024 (1) („Directiva privind datele deschise”), concentrându-se asupra datelor deținute de entitățile din sectorul public și supuse drepturilor terților.

1.2.

CESE consideră această inițiativă utilă și necesară, deoarece prelucrarea, stocarea și schimbul de date digitale devin din ce în ce mai importante nu numai din punct de vedere economic, ci și social și civil, implicând persoane fizice, administrații și întreprinderi într-un mediu de reglementare complex și structurat.

1.3.

CESE consideră că este esențial să se adopte un cadru armonizat de norme, care să poată trezi încredere în rândul cetățenilor, consumatorilor și IMM-urilor, în special al microîntreprinderilor, în ceea ce privește protejarea corespunzătoare a datelor lor, pentru a promova oportunități de dezvoltare pentru operatorii economici, precum și pentru organismele din domeniul cercetării și dezvoltării.

1.4.

CESE este de acord cu obiectivul Comisiei de a aplica regulamentul care face obiectul prezentului aviz autorităților, organismelor publice și organismelor de drept public, pe baza unei abordări solide care să vizeze toți actorii din sfera publică, indiferent de forma lor organizatorică.

1.5.

CESE consideră că este important ca, atunci când gestionarea și prelucrarea datelor, prin utilizarea inteligenței artificiale, privește domeniul muncii, să se prevadă forme adecvate de consultare prealabilă și de negociere privind problemele lor cu partenerii sociali. Societatea civilă organizată trebuie, de asemenea, implicată când astfel de instrumente afectează drepturile cetățenilor.

1.6.

CESE sprijină propunerea de a identifica autoritățile naționale responsabile cu asigurarea unei supravegheri adecvate a noilor norme.

1.7.

CESE este de acord cu utilitatea înființării unor puncte de contact în fiecare stat membru și recomandă, prin urmare, ca acestea să fie accesibile tuturor părților interesate, astfel încât să se asigure o funcționare eficientă și să se promoveze buna cooperare cu organizațiile societății civile și cu partenerii sociali.

1.8.

CESE salută propunerea de reglementare a organizațiilor care se ocupă de „gestionarea altruistă” a datelor și apreciază regula conform căreia aceste organizații trebuie să aibă statut juridic de entități fără scop lucrativ și să urmărească obiective de interes general, în condiții de independență și autonomie față de alte organizații care urmăresc obiective lucrative în gestionarea datelor.

1.9.

CESE consideră că posibilitatea, prevăzută de regulament, de a recunoaște utilitatea unui model de „cooperare pentru gestionarea și schimbul de date” ca mijloc de susținere a cetățenilor și a microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, a lucrătorilor independenți și a liber-profesioniștilor, este deosebit de interesantă.

1.10.

Modelul cooperatist ar putea fi, de asemenea, un instrument foarte util pentru o gestionare neutră și partajată a datelor. În acest sens, CESE încurajează Comisia și statele membre să sprijine cetățenii, IMM-urile și organizațiile acestora să ia inițiative de dezvoltare a unor organizații mutuale de gestionare și schimb de date.

1.11.

CESE consideră că protecția datelor cu caracter personal, pe lângă protecția identității digitale și a vieții private reprezintă aspecte fundamentale ale „guvernanței datelor”, fiind direct legate de respectarea demnității umane și a drepturilor fundamentale. Din acest motiv, se consideră esențial să se recunoască drepturile de proprietate asupra datelor cu caracter personal, pentru a permite cetățenilor europeni să controleze utilizarea datelor lor.

2.   Propunerea Comisiei

2.1.

Propunerea Comisiei care face obiectul prezentului aviz urmărește: (i) să pună la dispoziție informațiile publice în vederea reutilizării, în situațiile în care astfel de date fac obiectul unor drepturilor altor persoane; (ii) să faciliteze schimbul de date între întreprinderi; (iii) să permită utilizarea datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD); (iv) să permită utilizarea datelor din motive altruiste.

2.2.

Propunerea integrează și completează Directiva (UE) 2019/1024 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (Directiva privind datele deschise), concentrându-se pe datele deținute de entitățile din sectorul public care fac obiectul drepturilor unor terți.

2.3.

Propunerea se bazează pe articolul 114 din TFUE și are ca obiectiv apropierea actelor cu putere de lege și a practicilor administrative ale statelor membre pentru a asigura fluxul de date în Uniunea Europeană într-un mediu de reglementare armonizat, care să garanteze o consolidare adecvată a pieței interne în ceea ce privește circulația datelor deținute de entitățile din sectorul public.

2.4.

Capitolul I din regulament definește domeniul său de aplicare, precizând că acesta prevede: (i) condițiile de reutilizare, în cadrul UE, a anumitor categorii de date deținute de entități din sectorul public; (ii) un cadru de notificare și supraveghere pentru furnizarea de servicii de schimb de date; (iii) un cadru pentru înregistrarea voluntară a entităților care colectează și prelucrează date puse la dispoziție în scopuri altruiste.

2.5.

Capitolul II creează un mecanism pentru reutilizarea anumitor categorii de date din sectorul public, a căror utilizare este condiționată de respectarea drepturilor altor persoane. Protecția drepturilor terților poate fi relevantă, în special, pentru protecția datelor cu caracter personal, dar și pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală și a confidențialității comerciale.

2.6.

Statele membre vor trebui să înființeze un punct de contact unic pentru a sprijini cercetătorii și întreprinderile inovatoare implicate în identificarea datelor adecvate și vor trebui să instituie structuri de sprijinire a organismelor din sectorul public cu mijloace tehnice corespunzătoare și o abordare în cunoștință de cauză a cadrului de reglementare al sectorului.

2.7.

Capitolul III urmărește să sporească încrederea în partajarea de date cu și fără caracter personal și să reducă costurile de tranzacție aferente schimbului de date între întreprinderi, precum și între întreprinderi și consumatori, prin crearea unui regim de notificare pentru furnizorii de servicii de partajare de date și a unui cadru de reglementare pentru activitățile acestor entități. Furnizorii vor avea obligația de a rămâne neutri în ceea ce privește datele schimbate, fără posibilitatea de a utiliza astfel de date în alte scopuri.

2.8.

Capitolul IV urmărește să faciliteze altruismul în materie de date puse la dispoziție în mod voluntar de către persoane fizice sau întreprinderi pentru o cauză comună. În special, acesta prevede posibilitatea ca organizațiile care se implică în activități bazate pe altruismul în materie de date să se înregistreze ca „organizații de promovare a altruismului în materie de date recunoscute în UE”, pentru a spori încrederea în operațiunile lor.

2.9.

Se are în vedere și elaborarea unui formular european comun de consimțământ privind altruismul în materie de date, pentru a reduce costurile de obținere a consimțământului și pentru a facilita portabilitatea datelor.

2.10.

Capitolul V stabilește cerințele pentru funcționarea autorităților desemnate să monitorizeze și să pună în aplicare cadrul de notificare pentru furnizorii de servicii de partajare de date și entitățile care desfășoară activități bazate pe altruismul în materie de date. Capitolul conține, de asemenea, dispoziții care vizează protecția efectivă a drepturilor persoanelor și, în special, dreptul de a depune o plângere administrativă și/sau de a recurge la o cale de atac judiciară împotriva deciziilor autorităților sectoriale desemnate.

2.11.

Capitolul VI instituie „Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor”, care va facilita dezvoltarea de bune practici de către autoritățile statelor membre, în special sub aspectul prelucrării cererilor de reutilizare a datelor și asigurării unei practici consecvente în ceea ce privește cadrul de notificare pentru furnizorii de servicii de partajare de date și pentru altruismul în materie de date.

2.12.

Capitolul VII permite Comisiei să adopte acte de punere în aplicare privind formularul european de consimțământ privind altruismul în materie de date, în timp ce capitolul VIII conține dispoziții tranzitorii pentru funcționarea regimului general de autorizare pentru furnizorii de servicii de partajare de date și dispoziții finale

3.   Observații generale

3.1.

Propunerea Comisiei pare a fi adecvată și necesară, deoarece prelucrarea, stocarea și schimbul de date digitale devin din ce în ce mai importante nu numai din punct de vedere economic, ci și social și civic, implicând persoane fizice, administrații și întreprinderi într-un mediu de reglementare complex și structurat.

3.2.

Utilizarea avansată a datelor digitale poate, într-adevăr, permite dezvoltarea de noi produse și creșterea eficienței proceselor de producție tradiționale, poate stimula cercetarea, poate combate încălzirea globală și poate îmbunătăți utilizarea resurselor energetice și de apă, protejând în același timp sănătatea umană într-un mod tot mai eficace.

3.3.

Utilizarea eficace și virtuoasă a datelor implică posibilitatea de a partaja și de a face schimb de volume mari de date, exploatând puterea de calcul a mașinilor cu inteligență artificială atunci când se prelucrează și se operează astfel de date pentru obiective de interes comun tot mai ambițioase. Un exemplu în acest sens este schimbul de date pentru detectarea bolilor în timp util prin imagistică.

3.4.

Complexitatea și cantitatea de date produse, extrase și transferate în fiecare clipă au dat naștere unor întreprinderi, organizații și entități care s-au specializat în gestionarea datelor sau în brokeraj de date în vederea schimbului, atât în scop comercial, cât și într-o logică de interes general orientată către urmărirea binelui comun (în special în scopuri de cercetare științifică).

3.5.

În contextul economic și tehnologic actual, datele reprezintă o resursă foarte valoroasă și utilă, însoțită de importante aspecte etice, economice și politice, cu un impact foarte semnificativ asupra competitivității și concurenței nu numai între întreprinderi, ci și între state. Prin urmare, este oportun ca Comisia să intervină în definirea unui cadru de reglementare proporțional și clar pentru guvernanța publică a datelor, astfel încât valoarea acestora să fie protejată nu numai din punct de vedere economic, ci și strategic, în diversele domenii în care capacitatea de a deține și de a prelucra date digitale este importantă.

3.6.

În ceea ce privește datele sensibile și, în special, cele privind sănătatea, CESE consideră că este util să se conceapă și să se generalizeze bune practici operaționale, cum ar fi cea adoptată de Microsoft, care a ales să își avertizeze clienții atunci când unele autorități guvernamentale au solicitat societății să divulge datele cu caracter personal ale clienților ei.

3.7.

CESE recunoaște și apreciază că principalul obiectiv al propunerii Comisiei este de a crea condițiile necesare pentru ca cetățenii, consumatorii, lucrătorii independenți și profesioniștii, precum și întreprinderile (în special întreprinderile mici și microîntreprinderile) să facă schimb de date, știind că acestea vor fi gestionate de organizații reglementate și supravegheate în mod corespunzător, pentru a stimula încrederea și a construi un cadru de reglementare care să fie pe deplin compatibil cu valorile și principiile Uniunii Europene.

3.8.

CESE reamintește, după cum a afirmat deja în avizele sale anterioare, că, în ceea ce privește guvernanța datelor și instrumentele de inteligență artificială, este necesar un cadru de reglementare european pentru a asigura transparența și trasabilitatea algoritmilor, controlul uman asupra instrumentelor IA și respectarea drepturilor fundamentale.

3.9.

De asemenea, ar trebui să se țină seama de faptul că, atunci când aceste instrumente de inteligență artificială sunt introduse la locul de muncă, Comisia Europeană trebuie să stabilească norme pentru consolidarea dialogului social și a negocierii prin consultarea prealabilă a reprezentanților lucrătorilor, și trebuie să încurajeze înființarea de comitete sau de observatoare naționale privind utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, care să implice toate părțile interesate: consumatori, întreprinderi mici și mijlocii, asociații profesionale, reprezentanți ai lucrătorilor și ai societății civile organizate.

3.10.

De asemenea, ar fi important ca regulamentul să faciliteze o cale de omologare a condițiilor generale de utilizare a serviciilor de gestionare a datelor, astfel încât, în cazul în care încalcă standardele de protecție publicate de UE, clauzele din contracte privind transferul sau accesul la date să poată fi anulate de către instanță. În același scop, CESE recomandă armonizarea și consolidarea principiului consimțământului prin simplificarea procedurii de acceptare sau de refuzare a cookie-urilor.

4.   Observații specifice

4.1.

CESE salută faptul că propunerea Comisiei este conformă cu principiile proporționalității și subsidiarității prevăzute în tratate, deoarece elaborează și propune norme care nu sacrifică prea mult interesul privat în raport cu obiectivul urmărit în ceea ce privește schimbul de date și utilizarea virtuoasă a acestora.

4.2.

Din acest motiv, un regulament menit să asigure norme uniforme și aplicabile simultan în întreaga piață internă pare a fi instrumentul cel mai adecvat, întrucât reglementările naționale diferite ar fi ineficiente și ar genera costuri excesive de conformitate pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri, împiedicând fluxul adecvat de date.

4.3.

Prin urmare, alegerea instrumentului de reglementare utilizat este cea mai în măsură să urmărească construirea unei piețe europene în care datele să poată circula în mod virtuos prin intermediul unui cadru de reglementare armonizat, capabil să creeze încredere în rândul cetățenilor, consumatorilor și întreprinderilor mici și mijlocii în ceea ce privește protecția adecvată a datelor lor și să genereze oportunități de dezvoltare și creștere pentru operatorii economici, precum și pentru organismele din domeniul cercetării și dezvoltării.

4.4.

CESE este de acord cu obiectivul Comisiei de a aplica regulamentul care face obiectul prezentului aviz autorităților publice, organismelor publice și organismelor de drept public, așa cum se întâmplă deja în cazul normelor privind achizițiile publice, astfel încât să se asigure, pe baza unei abordări solide, o aplicare cu adevărat eficientă și extinsă a normelor, care să vizeze toți actorii din sfera publică, indiferent de forma lor organizatorică.

4.5.

Din acest punct de vedere, este, de asemenea, proporțional și coerent cu abordarea generală a noilor norme ca întreprinderile publice să fie exceptate de la aplicarea acestora, având în vedere modelul lor organizațional, care se inspiră din ce în ce mai mult din modelele antreprenoriale și de piață.

4.6.

CESE sprijină dispoziția legislativă de la articolul 6, conform căreia „[o]rganismele din sectorul public care permit reutilizarea categoriilor de date menționate la articolul 3 alineatul (1) pot percepe taxe pentru autorizarea reutilizării acestor date”, ele trebuind „să fie nediscriminatorii, proporționale și justificate în mod obiectiv și nu trebuie să restrângă concurența”. În acest sens, ar trebui subliniat faptul că întreprinderile, IMM-urile, microorganizațiile, organizațiile mici și organizațiile din economia socială furnizează numeroase date autorităților, date care au costuri ce pot fi semnificative și al căror impact, în special pentru IMM-uri, ar trebui luat în considerare la stabilirea tarifelor.

4.7.

De asemenea, este acceptabil și binevenit faptul că metodologia de calculare a taxelor ar urma să fie publicată în avans și că aceasta ar trebui să se bazeze în mod necesar pe costurile de gestionare și partajare a datelor, mai degrabă decât pe un sistem diferit de calculare a costurilor, care poate fi asimilat unei licențe de utilizare a datelor.

4.8.

CESE atrage atenția asupra necesității ca schimburile de date să aibă loc în conformitate cu articolul 101 din TFUE privind înțelegerile anticoncurențiale. În special, va fi important să se respecte orientările Comisiei privind acordurile de cooperare orizontală sub forma schimbului de informații, pentru ca entitățile care fac schimb de informații să nu afecteze transparența pieței, încurajând coluziunea între competitorii direcți și reducând concurența în detrimentul bunăstării consumatorilor, a întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor, denaturând astfel competitivitatea normală a piețelor.

4.9.

CESE sprijină cu fermitate identificarea autorităților naționale (articolele 12 și 20) care trebuie să asigure o monitorizare adecvată a eficacității noilor norme stabilite de Comisie și este de acord cu cerințele pe care aceste autorități vor trebui să le îndeplinească în temeiul articolului 23.

4.10.

Pentru a preveni utilizarea necorespunzătoare a bazelor de date la nivel național sau european, supravegherea utilizării datelor ar trebui să fie făcută de diferitele autorități naționale implicate, în colaborare cu Comisia Europeană.

4.11.

În ceea ce privește organizațiile implicate în activități bazate pe altruismul în materie de date și condițiile generale de recunoaștere a acestor entități, este de apreciat că propunerea de regulament precizează că organizațiile membre trebuie să aibă statut juridic de entități fără scop lucrativ, care urmăresc obiective de interes general și, mai ales, să fie independente și autonome, în special în raport cu alte organizații care urmăresc obiective comerciale sau lucrative în gestionarea datelor.

4.12.

Aceste caracteristici, împreună cu instituirea unui registru public specific dedicat acestor entități, răspund în mod adecvat nevoii de transparență, de protecție a drepturilor și intereselor cetățenilor și întreprinderilor, care caracterizează schimbul altruist de date. Rezultatul este consolidarea nivelului de încredere al tuturor părților interesate.

4.13.

CESE este convins de utilitatea înființării unui punct de informare în fiecare stat membru, astfel cum se prevede la articolul 8 din propunerea de regulament. Acest punct de informare trebuie să fie foarte accesibil tuturor părților interesate, pentru a asigura o funcționare eficientă și pentru a promova buna cooperare cu organizațiile societății civile și cu partenerii sociali.

4.14.

În cele din urmă, este deosebit de binevenit faptul că capitolul III din regulament se referă la posibilitatea de a înființa cooperative pentru gestionarea și schimbul de date, ca mijloc de favorizare a cetățenilor (lucrători, consumatori, întreprinzători) și a micilor întreprinderi și a întreprinzătorilor individuali, care nu ar fi în măsură să acceseze sau să prelucreze cantități mari de date în mod individual. În acest sens, CESE încurajează Comisia și statele membre să sprijine organizațiile de IMM-uri, pentru ca acestea să lanseze inițiative colective în vederea dezvoltării unor astfel de organizații mutuale pentru gestionarea și schimbul de date.

4.15.

Forma de cooperare și formele de colaborare par, în general, deosebit de adecvate pentru a gestiona intermedierea, schimbul sau partajarea de date între cetățeni (lucrători, consumatori, antreprenori) și întreprinderi, deoarece, în special, forma cooperatistă permite ca interesele de gestionare a datelor să coincidă în cazul persoanelor vizate și al cooperativei care deține datele și, care, în acest caz, aparține persoanelor vizate, și ar putea asigura, prin urmare, o guvernanță participativă partajată între cetățeni, întreprinderi și antreprenori, care ar putea juca un rol dublu, atât de „contribuitori”, cât și de utilizatori și beneficiari ai datelor. Acest mecanism ar putea sprijini climatul de încredere și deschidere care pare a fi o condiție necesară pentru buna guvernanță a datelor în cadrul pieței unice digitale europene.

4.16.

În acest sens, CESE consideră că este necesară o cooperare eficace cu organizațiile societății civile, cu partenerii sociali și cu organizațiile profesionale.

4.17.

În ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, CESE subliniază că legislația europeană consideră că protecția vieții private și respectarea demnității umane reprezintă o parte esențială a drepturilor fundamentale și inviolabile ale omului. Cu toate acestea, protecția adecvată a acestor drepturi este amenințată de utilizarea distorsionată a datelor obținute printr-un consens care nu este întotdeauna obținut în mod simplificat. Există, de asemenea, cazuri mai grave în care datele sunt însușite ilegal prin uzurparea identității. Instanțele judiciare din unele state membre au condamnat în mod repetat „furtul de date”. Recunoașterea furtului înseamnă recunoașterea dreptului de proprietate asupra datelor.

4.18.

Prin urmare, CESE recomandă recunoașterea drepturilor europene de proprietate asupra datelor digitale, pentru a permite oamenilor (lucrători, consumatori, antreprenori) să controleze și să gestioneze utilizarea propriilor date sau să interzică utilizarea lor. Aceasta ar deschide calea unor acțiuni colective cu o legitimitate juridică clară, al căror scop este de a preveni sau de a controla accesul la datele persoanelor și de a facilita gestionarea acestor date în vederea creării pieței digitale europene.

---

(1)  JO L 172, 26.6.2019, p. 56.

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu: Noua agendă privind consumatorii – Consolidarea rezilienței consumatorilor pentru o redresare durabilă

[COM(2020) 696 final]

(2021/C 286/09)

Raportor:	Bernardo HERNÁNDEZ BATALLER
Coraportor:	Gonçalo LOBO XAVIER

Sesizare	Comisia Europeană, 14.1.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	31.3.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	218/2/24

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE ia notă de noua agendă privind consumatorii și de cele 22 de măsuri propuse de aceasta, considerând că ar fi dificil să fie mai cuprinzătoare și mai detaliată decât este deja.

1.2.

Cu toate acestea, deși recunoaște efortul depus de Comisie, CESE consideră că o agendă privind consumatorii ar trebui să fie un corolar sau o consecință a unei veritabile strategii în domeniul politicii de protecție a consumatorilor. Dat fiind că cea mai recentă strategie a Comisiei în domeniul politicii de protecție a consumatorilor datează deja din 13 martie 2007 (pentru perioada 2007-2013), ea este în prezent complet depășită.

1.3.

Prin urmare, CESE se teme că noua Agendă privind consumatorii, în structura sa actuală, poate fi văzută ca o listă de inițiative disparate și că va fi dificil de pus în aplicare pe teren.

1.4.

În plus, CESE consideră că măsurile de combatere a pandemiei de COVID-19 trebuie să aibă caracter excepțional, iar multe dintre ele să fie considerate priorități urgente, având în vedere situația fără precedent a unei crize care se manifestă simultan pe plan sanitar, economic și social, și se întreabă dacă aceste măsuri ar trebui incluse într-o agendă privind consumatorii, care – în plus – nu abordează suficient, în opinia CESE, situația dificilă actuală.

1.5.

În acest context, CESE se simte dator să-și reafirme convingerea că uniunea sănătății ar trebui aprofundată pe cât posibil și că politica în domeniul sănătății nu este o politică exclusivă a statelor membre. Articolul 168 din TFUE ar trebui modificat în timp util pentru a-l apropia de articolul 169 privind politica de protecție a consumatorilor.

1.6.

CESE insistă ca finalizarea pieței interne, atât fizică, cât și digitală, să se facă în mod echilibrat și egal și să se atingă un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, Comitetul solicitând – de altfel – acest lucru în repetate rânduri. Din acest motiv, Comitetul este de acord că trebuie adoptată o abordare orizontală, integrată cu alte politici ale Uniunii, astfel încât interesele consumatorilor să fie luate în considerare la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor sectoriale.

1.7.

CESE consideră că partea ecologică a agendei este esențială și reamintește că a sprijinit Pactul verde european. CESE pledează mai ales pentru o mai mare durabilitate a bunurilor, un acces la produse durabile, o economie curată, circulară și mai favorabilă climei, o utilizare eficientă a produselor, dar și pentru combaterea obsolescenței programate și dreptul la repararea bunurilor și produselor.

1.8.

Cu toate acestea, CESE este conștient că lucrările necesare pentru măsurarea amprentei de carbon trebuie să țină seama de ciclul de viață al produselor și nu sunt ușor de pus în aplicare.

1.9.

Normele de protecție a consumatorilor trebuie adaptate la lumea digitală. Noile provocări reprezentate de tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială (IA), internetul obiectelor (IoT) și robotica, necesită consolidarea protecției actuale și ar trebui abordate mai ales în cadrul revizuirii Directivei privind siguranța produselor, iar lacunele din legislația existentă trebuie identificate și completate. Acesta este și motivul pentru care Actul legislativ privind serviciile digitale (ASD) și Actul legislativ privind piețele digitale (DMA) vor fi esențiale pentru completarea acestei strategii.

1.10.

CESE solicită ca sprijinul european să se reflecte și în implicarea tuturor organizațiilor societății civile (mai ales a organizațiilor consumatorilor), dat fiind rolul lor în elaborarea agendei. Societatea civilă organizată, în special organizațiile consumatorilor și reprezentanții întreprinderilor, împreună cu alți parteneri sociali, ar trebui să dezvolte relații reciproc avantajoase pentru a asigura o participare mai largă la elaborarea și punerea în aplicare a acestei politici.

1.11.

Prin urmare, rolul educației și formării consumatorilor ar trebui sporit și întărit în cadrul agendei, deoarece ele contribuie la consolidarea unui nivel ridicat de protecție.

1.12.

CESE este conștient de dificultățile IMM-urilor în a contribui la succesul agendei, în special în ceea ce privește sensibilizarea și informarea consumatorilor și furnizarea de bunuri și servicii durabile și mai valoroase din punct de vedere economic.

1.13.

CESE atrage atenția asupra necesității de a pune la dispoziția întreprinderilor, în special a IMM-urilor, mijloace financiare pentru a îndeplini cerințele agendei, mai ales într-un moment în care combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19 a determinat reducerea investițiilor în sectoarele digital și ecologic.

2.   Comunicarea Comisiei

2.1.   Considerații generale

2.1.1.

Comunicarea Comisiei: — urmărește consolidarea cadrului general de colaborare între instituțiile UE, statele membre și părțile interesate; — adoptă o abordare globală care cuprinde mai multe politici ale Uniunii; — reflectă necesitatea de a lua în considerare cerințele de protecție a consumatorilor în formularea și implementarea altor politici, ca o completare la alte inițiative ale UE; — cere o cooperare strânsă între UE și statele membre, precum și transpunerea, aplicarea și asigurarea respectării cadrului de protecție a consumatorilor, elaborat la nivelul legislației secundare a UE.

2.1.2.

Comunicarea menționează 22 de acțiuni care acoperă cinci domenii prioritare principale: — tranziția verde; — transformarea digitală; — protejarea și respectarea drepturilor consumatorilor; — nevoile specifice ale anumitor grupuri de consumatori; și — cooperarea internațională.

2.1.3.

Comunicarea abordează aceste probleme plecând de la premisa că este important ca toți să aibă acces egal și în timp util la testele necesare și la prețuri accesibile, la echipamente de protecție, la tratament și la vaccinurile viitoare. Trebuie oferite consumatorilor garanții depline cu privire la drepturile fundamentale, etica medicală, viața privată și protecția datelor, în conformitate cu regulamentul general respectiv.

2.1.4.

Tulburările sociale și economice legate de pandemie reprezintă o provocare pentru societate. Deși este important să se garanteze un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, există încă unele probleme, cum ar fi: — punerea în aplicare a legislației privind dreptul la rambursarea integrală a plăților în avans către operatorii de turism; — recrudescența escrocheriilor la adresa consumatorilor, a tehnicilor de marketing înșelătoare și a fraudelor legate de cumpărăturile online; — schimbarea modelelor de consum, cum ar fi creșterea numărului de deșeuri provenite din ambalaje de unică folosință.

2.2.   Principalele domenii prioritare

2.2.1.

Tranziția verde: contribuția la neutralitatea climatică, la conservarea resurselor naturale și a biodiversității și la reducerea poluării apei, aerului și solului. Accesul la produse durabile ar trebui garantat tuturor.

2.2.2.

Pactul verde european stabilește o strategie cuprinzătoare de transformare a UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie neutră din punct de vedere climatic, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, curată și circulară, cu o amprentă de mediu redusă.

2.2.3.

Directiva privind vânzarea de bunuri ar trebui modificată, pentru a promova repararea și pentru ca aceasta să devină un drept efectiv. Sunt prevăzute măsuri suplimentare, pentru a aborda grupuri specifice de bunuri și servicii.

2.2.4.

Consumatorii ar trebui să fie mai bine protejați împotriva informațiilor false sau a celor prezentate într-un mod confuz sau înșelător, dând impresia că un produs sau o întreprindere este mai ecologic(ă) (dezinformare ecologică).

2.3.   Transformarea digitală

2.3.1.

Directiva privind îmbunătățirea aplicării și modernizarea legislației în materie de protecție a consumatorilor și Directiva privind conținutul digital reprezintă etape importante, deși sunt necesare măsuri suplimentare, având în vedere ritmul rapid al progreselor tehnologice.

2.3.2.

Este necesar să se evite utilizarea modelelor de interfață care urmăresc manipularea utilizatorilor (dark patterns), a anumitor practici de personalizare care constau în crearea de profiluri, a publicității ascunse, a fraudei, a informațiilor false sau înșelătoare și a manipulării evaluărilor consumatorilor. Sunt necesare și orientări suplimentare pentru Directiva privind practicile comerciale neloiale și Directiva privind drepturile consumatorilor, deoarece consumatorii ar trebui să beneficieze de un nivel comparabil de protecție și justiție online sau offline.

2.3.3.

Inteligența artificială aduce avantaje, însă unele utilizări pot încălca drepturile consumatorilor și le pot aduce prejudicii. CESE ar dori să sublinieze că, în conformitate cu articolul 22 din RGPD, persoanele vizate au dreptul la o intervenție umană atunci când o decizie bazată pe prelucrarea automată le afectează în mod semnificativ.

2.3.4.

Noul Regulament privind cooperarea în materie de protecția consumatorului consolidează capacitatea online a autorităților competente, mecanismele de cooperare și sistemul de colectare a datelor, pentru a contracara încălcările pe scară largă ale legislației UE în materie de protecție a consumatorilor, a le asigura acestora un nivel constant de protecție și a pune la dispoziția întreprinderilor un „ghișeu unic”.

2.4.   Abordarea nevoilor specifice ale consumatorilor

2.4.1.

Se presupune că, în general, consumatorii sunt partea defavorizată a unei tranzacții și, prin urmare, interesele lor necesită protecție. Cu toate acestea, unele grupuri de consumatori pot fi deosebit de vulnerabile și necesită garanții specifice. O astfel de vulnerabilitate poate rezulta din circumstanțe sociale sau trăsături specifice, cum ar fi vârsta, sexul, starea de sănătate, gradul de alfabetizare digitală, competențele numerice sau situația financiară.

2.4.2.

Vulnerabilitatea financiară crescută a multor gospodării din UE este deosebit de îngrijorătoare în acest moment.

2.4.3.

Obiectivul revizuirii ar fi și evitarea situațiilor discriminatorii în accesul la serviciile de creditare.

2.4.3.1.

Persoanele în vârstă și persoanele cu handicap au nevoi specifice legate de consum și este important să li se asigure disponibilitatea online și offline a unor informații clare, accesibile și ușor de utilizat, în conformitate cu cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor.

2.4.3.2.

O abordare echitabilă și nediscriminatorie a tranziției digitale ar trebui să răspundă nevoilor persoanelor în vârstă, ale celor cu handicap și, în general, ale celor „deconectați”, care se pot simți mai puțin confortabili cu instrumentele digitale.

2.4.3.3.

Copiii și minorii sunt deosebit de expuși online la practici comerciale înșelătoare sau agresive și trebuie găsite soluții la această problemă. În plus, copiii ar trebui protejați împotriva produselor nesigure existente și împotriva riscurilor legate de produse; prin urmare, cerințele de siguranță privind standardele pentru anumite produse destinate copiilor vor fi actualizate.

2.4.3.4.

Riscul de discriminare este uneori exacerbat de algoritmii utilizați de unii furnizori de bunuri și servicii, care pot fi formulați pe baza unor prejudecăți derivate adesea din așteptări culturale sau sociale preexistente.

2.5.   Protecția consumatorilor într-un context global

2.5.1.

Este important ca UE să-și pună în valoare, la nivel internațional, nivelul său ridicat de protecție a consumatorilor ca valoare europeană și model european.

2.5.2.

Pentru asigurarea securității importurilor și protejarea consumatorilor din UE împotriva practicilor comerciale neloiale utilizate de operatorii din țări terțe este nevoie de acțiuni sporite în cadrul UE, prin instrumente mai puternice de supraveghere a pieței și printr-o cooperare mai strânsă cu autoritățile din țările partenere ale UE.

2.5.3.

Cooperarea multilaterală în materie de protecție a consumatorilor este esențială pentru a promova un nivel ridicat de protecție și siguranță la nivel internațional și pentru a-i proteja pe consumatori la nivel mondial.

2.6.   Guvernanță

2.6.1.

Agenda stabilește acțiunile de promovare a priorităților politicii de protecție a consumatorilor, pe care UE și statele membre ar putea să le urmeze în următorii cinci ani.

2.6.2.

Această nouă viziune de cooperare între UE și prioritățile politice naționale implică un nou cadru de cooperare consolidată, capabil să fie transpus în acțiuni concrete.

2.6.3.

Comisia va încerca să poarte discuții periodice cu PE, CESE și CoR și va colabora îndeaproape cu autoritățile naționale pentru a garanta o coordonare strânsă a acțiunilor și o utilizare optimă a fondurilor disponibile.

2.6.4.

Toate eforturile vor trebui să fie însoțite de o cooperare strânsă și eficace cu părțile interesate, inclusiv cu organizații ale consumatorilor, cu industria și mediul universitar. Organizațiile puternice ale consumatorilor de la nivel național și de la cel al Uniunii sunt parteneri-cheie în planificarea lucrărilor din cadrul agendei și în stabilirea de contacte cu consumatorii.

2.6.5.

În consecință, Comisia: — va institui un nou grup consultativ privind politica de protecție a consumatorilor; — va revizui Tabloul de bord al condițiilor pentru consumatori în 2021.

3.   Observații generale

3.1.

În ceea ce privește criza sanitară, CESE încurajează Comisia și statele membre să-și continue eforturile de a vaccina populația și de a face astfel încât strategia de vaccinare să fie accesibilă din punct de vedere social și economic pentru toți cetățenii.

3.2.

Este important să li se dea consumatorilor mijloace de a acționa și ca ei să fie implicați în economie, astfel încât să devină actori-cheie ai unei redresări durabile, îmbunătățind pe această cale competitivitatea economiei Uniunii și a pieței unice. Este important să apară noi modele de afaceri, care pot optimiza eficiența și durabilitatea bunurilor și serviciilor.

3.3.

Consumatorii ar trebui să fie actori relevanți în tranziția verde, promovând o producție și un consum durabile. Toate produsele ar trebui să fie sigure, disponibile, abordabile financiar și accesibile, mai ales în termeni de promovare a termenului de valabilitate, a durabilității, a posibilităților de reparare și de reciclare a produselor. CESE s-a pronunțat deja în favoarea reglementării așa-numitei „obsolescențe programate” și în favoarea durabilității produselor, inclusiv în ceea ce privește programele informatice (software). Măsurile propuse sunt, în general, orizontale, și nu specifice protecției consumatorilor.

3.4.

IMM-urile ar trebui să fie implicate în această tranziție verde, fără a spori însă în mod semnificativ sarcina administrativă.

3.5.

CESE se angajează să acționeze în mod activ pentru o tranziție „verde” și o tranziție „digitală”, fără a produce situații de excluziune socială, evitând un regim cu „două viteze” pentru consumatorii vulnerabili și situațiile discriminatorii ce limitează posibilitatea alegerii, cum ar fi refuzul accesului la servicii de credit pentru femeile însărcinate, pe baza unei posibile pierderi de venituri și excluderea mamelor singure de la anumite servicii financiare.

3.6.

Trebuie luate măsuri de sprijin pentru a contracara vulnerabilitatea financiară a familiilor, inclusiv a părinților singuri și a soților de același sex, mai ales în ceea ce privește datoriile. CESE și-a exprimat în repetate rânduri în avizele sale sprijinul pentru reglementarea îndatorării excesive a gospodăriilor.

3.7.

În cadrul măsurilor orizontale, Comisia ar trebui să acționeze în domeniul sărăciei energetice și să evite situațiile care ar putea duce la excluziune socială.

3.8.

CESE așteaptă din partea Comisiei să abordeze, cât mai curând posibil, revizuirea directivelor privind siguranța produselor, creditul de consum, comercializarea la distanță a serviciilor financiare, drepturile consumatorilor și practicile comerciale neloiale.

3.9.

CESE are mari așteptări în ce privește Directiva privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și speră că transpunerea directivei se va face în concordanță cu cadrele juridice ale statelor membre.

3.10.

CESE este de acord cu obiectivul de a oferi consumatorilor posibilitatea de a juca un rol mai activ în tranziția verde. Nu este suficient ca întreprinderile să facă schimbări și inovații, este necesar ca piața să le accepte și să se transforme pentru ca economia să funcționeze într-un mod mai circular: un consum de produse mai durabile (probabil și mai scumpe), creșterea durabilității și a posibilității de reparare a produselor, pe baza proiectării ecologice dorite (dezvoltarea de produse pe baza unor criterii ecologice) și o mai mare eficiență în utilizarea resurselor naturale. Ar trebui să fie luat în considerare și rolul transporturilor în contextul tranziției verde.

3.11.

Este important ca mesajul transmis să sublinieze că angajamentul față de mediu este universal: și-l asumă întreprinderile care implementează măsuri și practici mai durabile și îi informează și instruiesc pe consumatori, dar pentru ca măsurile să fie eficace, și-l asumă și consumatorii, care trebuie să adopte la rândul lor obiceiuri și comportamente durabile. În ceea ce privește costurile suplimentare care ar putea rezulta pentru IMM-urile europene, măsurate în cadrul evaluării impactului testului IMM (parte integrantă a inițiativei „Small Business Act”), atenuarea lor ar trebui asigurată în cadrul acestui mecanism, care include, de asemenea, consultarea în curs a reprezentanților IMM-urilor. Vor trebui instituite mecanisme și mijloace care să le permită IMM-urilor să-și actualizeze și să-și reînnoiască cunoștințele.

3.12.

CESE consideră că este important să se intensifice combaterea practicilor comerciale neloiale online care nu respectă drepturile consumatorilor și ale tuturor celorlalți operatori implicați în ciclul produselor. Comitetul susține că tot ceea ce este considerat abuziv în lumea fizică (offline) ar trebui tratat în același mod în lumea digitală (online). Noile tipuri de abuzuri în lumea offline, cum ar fi strategiile de supraveghere a întreprinderilor și modelele de interfață care urmăresc manipularea utilizatorilor (dark patterns), necesită dezvoltarea unor măsuri de protecție și mai stricte.

3.13.

Este important să se consolideze resursele IT, umane și de alte tipuri, care contribuie la combaterea fraudei digitale, întrucât aceasta – prin amploarea și răspândirea ei – face ca acțiunile autorităților să fie mult mai complexe, inclusiv în cazurile în care se aduce atingere sănătății publice (de exemplu, prin achiziționarea online de medicamente ilegale).

3.14.

Acțiunile 8, 9 și 10 trebuie să protejeze echilibrul dintre securitate și flexibilitatea necesară pentru a nu bloca inovarea și progresul tehnologic și economic. Este important să se elaboreze un plan de acțiune cu China privind siguranța produselor și să se intensifice sprijinul acordat țărilor partenere ale UE, inclusiv în Africa, pentru a consolida capacitățile în materie de reglementări și asistență tehnică. Este important să se protejeze autenticitatea produselor (și, în plus, drepturile asupra mărcilor), deoarece se știe că există un volum mare de contrafaceri și falsificări de produse în anumite țări terțe. Din motive de calitate, comoditate și reputație, produsele originale merită o atenție deosebită și un interes puternic din partea consumatorilor.

3.15.

CESE solicită adoptarea unei metode de evaluare calitativă și cantitativă. Este important să se analizeze dacă directivele Uniunii sunt puse în aplicare în timp util, în conformitate cu dispozițiile legislației secundare și cu principiile unei mai bune legiferări.

3.16.

CESE observă un decalaj din ce în ce mai mare între strategii (de exemplu, Pactul verde european, în general, și inițiativele „De la fermă la consumator” sau „Noua agendă privind consumatorii”, în special) și inițiativele mai detaliate de reglementare sau de altă natură menite să pună în aplicare aceste strategii. Comitetul subliniază că nivelul de ambiție al Noii agende privind consumatorii în ce privește punerea în aplicare a obiectivelor Pactului verde european trebuie să rămână constant pe tot parcursul desfășurării diferitelor sale inițiative de monitorizare.

4.   Criza COVID-19

4.1.

Actuala criză pandemică a afectat grav întreaga lume și are un impact semnificativ asupra multor domenii ale vieții. Această criză a determinat schimbarea principalelor priorități ale statelor membre și s-a dovedit extrem de împovărătoare pentru consumatori, ei văzându-și drepturile limitate în mod nejustificat, fără a fi consolidate mecanismele existente și, mai ales, fără a fi instituite mecanisme pentru a face față noilor realități, astfel încât să se garanteze protecția financiară a consumatorilor.

4.2.

Ca atare, pentru a anticipa eventualele consecințe pentru consumatori, este esențial ca, pe baza învățămintelor desprinse din criza provocată de pandemie, să se urmărească în viitor îmbunătățirea protecției consumatorilor în domeniile sănătății, energiei, comunicațiilor, serviciilor financiare, aviației și drepturilor pasagerilor, pachetelor de servicii de călătorie, supravegherii, alimentației și serviciilor digitale.

4.3.

Pe de altă parte, criza a favorizat proliferarea practicilor comerciale neloiale la adresa celor mai vulnerabile persoane și, pentru o anumită perioadă, pe lângă ruptura de stoc în cazul anumitor produse și echipamente individuale de protecție, a condus la prețuri foarte ridicate și speculative. În așteptarea unei noi perioade de acutizare a crizei, această situație va necesita din nou atenție și mijloace sporite pentru organismele însărcinate cu controlul.

4.4.

CESE ar trebui să încurajeze elaborarea unui aviz din proprie inițiativă pe această temă, pentru a sprijini Comisia în definirea și punerea în aplicare a acestor măsuri.

5.   Alte domenii neincluse sau abordate indirect în noua agendă privind consumatorii, dar care merită să fie luate în considerare

5.1.   Gestionarea sănătății publice în statele membre

În prezent sunt parcurși primii pași către crearea Uniunii Europene a sănătății. Criza provocată de coronavirus a demonstrat că UE trebuie să joace un rol mult mai important în domeniul sănătății publice, pentru a proteja sănătatea tuturor cetățenilor europeni, cu sisteme de sănătate mai reziliente și cu un cadru mai solid în materie de siguranță sanitară.

5.2.   Servicii financiare

În contextul revizuirii Directivei privind creditul de consum, va fi esențial să se sublinieze mecanismul moratoriu și introducerea unei abordări integrate care să protejeze interesele consumatorilor, indiferent de natura creditului. La nivel european, va fi important să se evalueze mecanismul specific de insolvență pentru persoane fizice, ținând seama de necesitatea de a evita ca actuala lipsă de protecție a consumatorilor să se perpetueze.

5.3.   Turismul, petrecerea timpului liber și drepturile pasagerilor din transportul aerian

Este important să se creeze, să se consolideze sau să se modifice drepturile consumatorilor și să se instituie fonduri europene pentru a proteja interesele consumatorilor în aceste domenii. Pe de altă parte, va fi cea mai bună ocazie de a revizui protecția consumatorilor printr-un sistem adecvat de protecție financiară pentru a proteja pasagerii împotriva riscului unei crize de lichidități sau, în cazul insolvenței companiilor aeriene, în ceea ce privește rambursarea biletelor și, dacă este necesar, repatrierea.

5.4.   Locuințe

Este necesar să se creeze un program european integrat privind locuințele, care să acopere diverse domenii, cum ar fi mediul, energia, serviciile financiare, drepturile contractuale și sănătatea, pentru a institui un drept al consumatorilor europeni de a avea acces la o locuință decentă și accesibilă pe termen lung. Ar trebui încurajată construirea de locuințe durabile (de exemplu, așa-numitele „case pasive”). Aplicarea principiilor circularității în cazul renovării clădirilor va reduce emisiile de gaze cu efect de seră legate de materialele de construcție. Renovarea poate deschide numeroase posibilități și poate genera beneficii importante pe plan social, ecologic și economic.

5.5.   Energie

Ar trebui consolidate drepturile consumatorilor în momentul implementării politicilor privind energia din surse regenerabile, a celor privind autoconsumul și a tarifelor de piață, garantând că niciun consumator nu este discriminat sau deconectat în momentul introducerii unor alternative energetice reale.

5.6.

Este necesar să se definească mai bine și să se consolideze responsabilitatea platformelor digitale, atât în scopul asigurării securității produselor, cât și al asumării răspunderii în intermedierea contractelor online.

5.7.

Este important să se stabilească o structură clară de răspundere pentru platformele online, inclusiv adoptarea unor măsuri adecvate de combatere a practicilor comerciale frauduloase, neloiale și înșelătoare și a vânzării de produse neconforme și de bunuri și servicii periculoase prin intermediul platformelor online. În acest sens, este important să se consolideze cooperarea dintre Comisie și autoritățile naționale, pentru a combate astfel de practici necinstite.

5.8.

Ar trebui întreruptă sau limitată vânzarea directă a produselor periculoase pentru consumatori, în principal din cauza compoziției lor chimice. CESE salută introducerea sistemului Safety Gate ca sistem de alertă rapidă al UE pentru produse de consum nesigure.

5.9.

Este important să se consolideze protecția în domeniul serviciilor OTT (over-the-top), care nu sunt încă reglementate de majoritatea legislațiilor naționale și nici de Codul european al comunicațiilor electronice.

5.10.

Prin dezvoltarea politicii de protecție a consumatorilor, UE își va consolida coeziunea economică, socială și teritorială. Fără a aduce atingere elaborării politicii sale globale, ea va trebui să pună în aplicare o serie de acțiuni și programe mai apropiate de cetățeni, consolidând astfel rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor (ECC) și Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor, cu implicarea tuturor autorităților naționale.

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor — Strategia farmaceutică pentru Europa

[COM(2020) 761 final]

(2021/C 286/10)

Raportor:

domnul Martin SCHAFFENRATH

Sesizare	Comisia Europeană, 14.1.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	31.3.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	232/1/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută, în primul rând, intențiile Comisiei Europene de a asigura aprovizionarea cu produse farmaceutice sigure, de calitate și la prețuri accesibile, precum și viabilitatea financiară a sistemelor de sănătate publică ale statelor membre, pe lângă promovarea competitivității industriei farmaceutice, prin adoptarea noii strategii farmaceutice pentru Europa. Noile abordări europene comune joacă un rol decisiv mai ales în următoarele domenii: — accesul la produse farmaceutice și disponibilitatea acestora; — accesibilitatea și viabilitatea financiară a sistemelor naționale de sănătate publică; — promovarea cercetării și inovării în vederea consolidării competitivității industriei farmaceutice europene; — consolidarea unor lanțuri de aprovizionare și producție reziliente și transparente; — punerea în aplicare eficientă a obiectivelor Pactului verde (1) de către o industrie farmaceutică neutră din punct de vedere climatic.

1.2.

Pandemia actuală de COVID-19 a demonstrat importanța acțiunilor coordonate la nivel european. Prin urmare, CESE subliniază importanța unei strategii comune în domeniul cercetării și dezvoltării farmaceutice, precum și al formării prețurilor, îndeosebi în cazul produselor cu grad ridicat de risc și atunci când nu se poate garanta rentabilitatea investițiilor realizate de producători.

1.3.

CESE subliniază că este necesar ca toate măsurile de politică de la nivelul UE să fie adoptate cu respectarea competențelor statelor membre, precum și a principiului subsidiarității, în conformitate cu articolul 168 alineatul (7) din TFUE, pentru a se ține seama de particularitățile sistemelor naționale de sănătate publică, care sunt organizate în mod diferit, și pentru ca acestea să nu fie destabilizate din punct de vedere financiar. Acest lucru este deosebit de important îndeosebi în ceea ce privește formarea prețurilor și compensarea, care țin pe deplin de responsabilitatea statelor membre. În același timp, este necesar să se garanteze schimbul continuu de informații, cunoștințe și bune practici la nivelul UE, pentru a se evita fragmentarea și disparitățile.

1.4.

CESE ia act de faptul că, în contextul cadrului de reglementare actual, sectorul farmaceutic european s-a dezvoltat în ultimii ani într-o direcție care s-a remarcat, în multe privințe, printr-o lipsă de transparență, care a presupus parțial utilizarea abuzivă a diverselor mecanisme de stimulare existente și care a condus la o concentrare asupra domeniilor de activitate cu marje mari de profit, precum și la prețuri excesiv de ridicate în unele cazuri. CESE subliniază, prin urmare, necesitatea urgentă de a revizui, adapta și corela cadrul de reglementare actual pentru produsele farmaceutice prin impunerea de condiții în ceea ce privește accesibilitatea și disponibilitatea acestora.

1.5.

CESE subliniază îndeosebi rolul central al unei piețe interne funcționale, echitabile și eficiente, care, pe de o parte, sprijină și recompensează inovarea medicală autentică, cu valoare adăugată reală în domeniul asistenței medicale, iar, pe de altă parte, consolidează competitivitatea, cu scopul de a asigura accesul la produse farmaceutice la prețuri accesibile.

1.6.

CESE susține în special armonizarea preconizată și aplicarea coerentă a cadrului de reglementare pentru protecția proprietății intelectuale în statele membre, astfel încât încurajarea finanțării cercetării și dezvoltării (C&D) inovatoare să stea la baza competitivității industriei farmaceutice europene la nivel mondial.

1.7.

În ceea ce privește asigurarea unor lanțuri de aprovizionare și producție reziliente, cu scopul de a consolida autonomia strategică a Europei și de a evita un deficit de aprovizionare, CESE susține o abordare echilibrată între diversificarea locurilor de producție și, în cele din urmă, o relocalizare treptată, parțială și totodată sustenabilă a producției în Europa. Este necesar să existe discuții comune la nivelul UE și să se analizeze posibilele stimulente financiare și fiscale la nivelul statelor membre, precum și eficiența lor.

1.8.

De asemenea, CESE salută revizuirea preconizată a mecanismelor europene de stimulare a cercetării și inovării farmaceutice în Europa, îndeosebi a cadrului de reglementare pentru medicamentele de uz pediatric, precum și pentru medicamentele pentru afecțiuni rare. Este necesar ca viitoarele strategii să abordeze cu prioritate nevoia mare nesatisfăcută de terapii adecvate în ceea ce privește cancerul în rândul copiilor.

1.9.

În opinia CESE, este necesar ca revizuirea cadrului de reglementare pentru produsele farmaceutice și inițiativele viitoare la nivelul UE să se realizeze cu precădere pe baza principiului transparenței, pentru a genera valoare adăugată reală pentru binele comun. Acest principiu trebuie să se aplice atât în ceea ce privește costurile producătorului, cât și în ceea ce privește alocarea de fonduri publice pentru cercetare și dezvoltare, utilizarea de stimulente etc.

1.10.

CESE salută și sprijină inițiativele statelor membre, promovate de Comisia Europeană, privind demersurile comune de achiziționare publică a unor produse farmaceutice inovatoare și costisitoare în vederea asigurării viabilității financiare a sistemelor de sănătate publică naționale.

1.11.

CESE recunoaște rolul pozitiv al medicamentelor generice și al produselor biosimilare asupra accesului la produse farmaceutice la prețuri accesibile, precum și importanța acestora pentru finanțarea sustenabilă a sistemelor de sănătate publică și pentru contribuția la o piață farmaceutică europeană rezilientă și independentă. CESE încurajează adoptarea de măsuri, de exemplu în cadrul achizițiilor publice, prin aplicarea criteriului celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic și prin proceduri publice de achiziție cu câștigători multipli, care să permită crearea unei piețe sustenabile pentru medicamentele generice și produsele biosimilare, ținând seama de aspectele de mediu și de protecție socială.

1.12.

CESE îndeamnă la prudență în ceea ce privește procedurile accelerate de autorizare pentru punerea pe piață în lipsa datelor științifice și a utilizării de date reale, în cazul în care nu este vorba de o criză sanitară transfrontalieră. Este necesar să se evite cu orice preț transferarea riscurilor din faza premergătoare în faza ulterioară autorizării de punere pe piață, ceea ce ar fi în detrimentul pacienților. Datele și rezultatele studiilor ar trebui să fie publicate în mod consecvent, pentru a asigura o monitorizare eficientă în faza postautorizare.

2.   Observații generale

2.1.

Potrivit raportului publicat la 18 noiembrie 2020, intitulat „Sănătatea pe scurt: Europa” (2), în perioada cuprinsă între 2013 și 2019, cheltuielile în domeniul sănătății au crescut în medie cu 3,0 % pe an în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, ajungând în 2019 să reprezinte 8,3 % din PIB. Chiar dacă această pondere a evoluat în același ritm cu creșterea economică din statele membre, este de așteptat o creștere semnificativă în contextul pandemiei actuale de COVID-19.

2.2.

După cum s-a subliniat deja în Concluziile Consiliului din 2016 (3) și în Raportul din proprie inițiativă al Parlamentului European cu privire la opțiuni de îmbunătățire a disponibilității medicamentelor (4), creșterea prețurilor la produsele farmaceutice exercită o presiune tot mai mare asupra sistemelor naționale de sănătate publică. Prin urmare, este necesar să se restabilească echilibrul între autorizația de punere pe piață și măsurile de promovare a inovării în sistemul farmaceutic complex din UE, pentru a garanta accesul egal la produse farmaceutice în toate statele membre.

2.3.

Creșterea prețurilor, mai ales în cazul terapiilor nou autorizate, pune în pericol stabilitatea bugetului destinat medicamentelor și, astfel, accesul pacienților la produse farmaceutice (5). În acest context, CESE critică formarea de grupuri specifice (de exemplu, pe tema cancerului) în domeniile suficient de bine cercetate, care coincid în mare măsură cu portofoliile actuale ale producătorilor. Trebuie să se identifice modalități eficiente de eliminare a acestei tendințe în viitor, astfel încât toți pacienții că aibă acces egal la terapii la prețuri accesibile. În acest scop, este necesară o reorientare a cercetării și inovării spre domeniile în care există o lacună evidentă în satisfacerea nevoilor medicale, de exemplu boli rare sau cancerul pediatric.

2.4.

În foaia de parcurs aferentă Planului de acțiune european privind proprietatea intelectuală (6), se subliniază că Uniunea Europeană dispune de un cadru de reglementare solid pentru protecția proprietății intelectuale. Orice modificare a sistemului ar trebui să fie însoțită, în consecință, de o evaluare bine fundamentată a impactului, pentru a face doar modificările care se impun.

2.4.1.

Brevetele, certificatele suplimentare de protecție (CSP) și exclusivitatea datelor pot servi ca stimulente, cu scopul de a promova cercetarea în domeniile noi. Dezvoltarea strategiei farmaceutice ar trebui să aibă la bază valoarea adăugată pe care o aduce societății. Accentul ar trebui pus pe accesul la produse farmaceutice eficiente, sigure și la prețuri accesibile și pe disponibilitatea acestora, în beneficiul pacienților, în conformitate cu dreptul la asistență medicală adecvată stabilit în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale (7). Acest lucru nu se aplică doar pentru asigurarea produselor farmaceutice noi, inovatoare și protejate de brevete, ci în egală măsură pentru accesul la medicamente generice și produse biosimilare. O piață internă funcțională și echitabilă joacă un rol esențial în acest sens.

2.4.2.

De asemenea, CESE susține armonizarea cadrului de reglementare a CSP-urilor, cu scopul de a elabora o procedură de acordare mai coerentă și de a evita fragmentarea în punerea în aplicare a acestuia în statele membre. Având în vedere impactul social al CSP-urilor, este necesar să se garanteze că autoritatea centrală care urmează să fie înființată în acest sens va fi subordonată instituțiilor UE.

2.4.3.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila extindere a drepturilor exclusive și la continuarea consolidării drepturilor de proprietate intelectuală pe piața farmaceutică. Dezvoltarea și lansarea pe piață a medicamentelor generice și a produselor biosimilare nu trebuie să afecteze în niciun fel concurența în materie de prețuri, pentru a permite în continuare accesul pacienților la terapii la prețuri accesibile. Prin urmare, trebuie să se evite protecția multiplă a unui produs în diferitele state membre, respectiv existența mai multor brevete pentru același produs („patent slicing”), cu atât mai mult cu cât nu există nicio dovadă că protecția solidă a proprietății intelectuale promovează inovarea și productivitatea (8).

2.4.4.

Este necesar să se analizeze cu atenție propunerile de revizuire a cadrului de reglementare a proprietății intelectuale, mai ales în contextul dezbaterilor politice actuale cu privire la relocalizarea locurilor de producție în Europa cu scopul de a asigura securitatea aprovizionării. Potrivit evaluării impactului așa-numitei Directive nr. 2011/62/UE privind medicamentele falsificate (9), marea majoritate a substanțelor active ale medicamentelor generice provin din India și China, în timp ce substanțele active ale medicamentelor brevetate noi sunt produse în special în Europa. Așadar, pe lângă consolidarea drepturilor de proprietate intelectuală, este necesar să existe stimulente și mecanisme suplimentare pentru relocalizarea producției de medicamente generice, în special. Printre măsurile alternative se numără contractele de licență, acordurile preliminare de achiziționare și așa-numitele grupări de brevete pentru produse farmaceutice (10). În paralel cu relocalizarea producției, ar trebui să se găsească modalități de intensificare a diversificării producției, atât în interiorul, cât și în afara Europei, pentru a asigura și consolida astfel lanțurile de aprovizionare.

2.5.

În ceea ce privește produsele medicamentoase orfane (PMO-uri), CESE salută faptul că numărul PMO-urilor autorizate a crescut constant datorită stimulentelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 141/2000 (11), contribuind astfel la îmbunătățirea semnificativă a accesului egal al pacienților, ceea ce este de apreciat. Cu toate acestea, prețurile ridicate stabilite de producători împiedică într-o măsură tot mai mare accesul pacienților la medicamente (12). CESE subliniază că este inadmisibil ca producătorii să profite de statutul de PMO pentru stabilirea de prețuri și obținerea de profituri disproporționate și sprijină, prin urmare, procesul de revizuire a acestui cadru de reglementare, care a fost inițiat prin evaluarea impactului (13) publicată în noiembrie 2020. Ar trebui să se aibă în vedere o reevaluare automată periodică a criteriilor, precum și o ajustare a perioadei de exclusivitate pe piață în anumite condiții, care urmează a fi stabilite. CESE sprijină, de asemenea, eventuala revizuire a criteriilor de desemnare a unui produs medicamentos drept PMO, îndeosebi în ceea ce privește prevalența, ținând seama de toate indicațiile autorizate.

2.6.

CESE sprijină în special solicitarea Comisiei Europene și a mai multor deputați în Parlamentul European de a asigura un grad mai ridicat de transparență în întregul sector farmaceutic, mai ales în ceea ce privește cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea. Întrucât, în cele mai multe cazuri, nu există norme de bază privind transparența costurilor pentru dezvoltarea medicamentelor, autoritățile responsabile cu formarea prețurilor și rambursarea cheltuielilor nu pot evalua dacă prețurile la medicamentele noi sunt justificate ca urmare a cheltuielilor ridicate cu cercetarea și, astfel, nu pot evalua caracterul adecvat al prețurilor stabilite.

2.6.1.

În opinia CESE, Directiva 89/105/CEE privind transparența (14) ar putea servi ca instrument important în acest sens. Aceasta prevede, la articolul 6, responsabilitatea statelor membre de a publica și de a comunica Comisiei o listă completă a produselor cuprinse în sistemul lor de asigurări de sănătate, împreună cu prețurile acestora, stabilite de autoritățile naționale competente. Cu toate acestea, prețurile plătite efectiv fac obiectul unor acorduri de achiziționare cu caracter confidențial, ceea ce îngreunează în mod semnificativ schimbul de informații între autoritățile naționale. Baza de date EURIPID (15) ar putea servi ca un punct de plecare în acest sens, cu condiția ca toate statele membre să aibă obligația de a înregistra informațiile legate de prețuri.

2.6.2.

În opinia CESE, este esențial să se sporească în mod semnificativ transparența privind lanțurile mondiale de aprovizionare și producție a produselor farmaceutice, cu scopul de a evita un eventual deficit de aprovizionare și de a consolida reziliența sistemelor de sănătate publică. Pe lângă instituirea unui sistem coordonat de raportare cu participarea obligatorie a tuturor actorilor relevanți, așa cum s-a prevăzut deja în contextul Uniunii Europene a sănătății, un rol deosebit de important îl joacă și constituirea de stocuri strategice de medicamente clasificate drept esențiale de OMS.

2.6.3.

În contextul pandemiei actuale de COVID-19, CESE susține solicitarea mai multor deputați în Parlamentul European, precum și a părților interesate relevante, de a asigura mai mult transparență în ceea ce privește acordurile de achiziționare încheiate cu producătorii farmaceutici pentru vaccinurile COVID-19. Transparența stă la baza încrederii și acceptării în rândul cetățenilor UE în ceea ce privește imunizarea împotriva virusului. Acest lucru nu ar trebui să se aplice doar contractelor actuale de achiziționare de vaccinuri, ci ar putea servi ca un nou cadru de transparență pentru toate achizițiile comune viitoare.

2.7.

Ar trebui să se consolideze și să se promoveze în mod explicit achiziția comună de medicamente nou autorizate costisitoare la nivel european. Acest lucru ar contribui la asigurarea unei securități sporite a aprovizionării în Europa, precum și la consolidarea poziției de negociere în raport cu producătorii farmaceutici și la obținerea unor reduceri semnificative de costuri datorită unui volum de achiziții mai ridicat.

2.8.

În ceea ce privește promovarea cercetării și dezvoltării farmaceutice, CESE susține criticile formulate de numeroși actori și părți interesate în ceea ce privește lipsa de transparență, implicarea necorespunzătoare a părților interesate din sectorul public și accesul public insuficient la rezultatele cercetărilor.

2.8.1.

CESE recomandă, așadar, să se facă publice informațiile privind finanțarea cercetării din fonduri publice și cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea, pentru a ține seama de aceste informații la stabilirea prețurilor la nivel național și pentru a garanta randamentul real al investițiilor publice. Ar trebui să se analizeze oportunitatea unei evaluări periodice și a raportării către Parlamentul European cu privire la impactul finanțării cercetării. Orientarea finanțării cercetării exclusiv în funcție de interesele industriei este dezavantajoasă, mai ales în domeniile sensibile ale asistenței medicale. Este necesar ca toți actorii relevanți să fie implicați în viitor în agendele de cercetare ale Comisiei Europene, pentru a asigura că acestea sunt orientate în funcție de nevoile medicale și sociale reale.

2.8.2.

În acest context, este esențial să se stabilească o definiție comună la nivelul UE a nevoii medicale nesatisfăcute (NMN) pentru a direcționa în mod eficient activitățile de cercetare și dezvoltare farmaceutică spre domeniile în care nu există terapii adecvate sau eficiente. Aceste criterii ar trebui să aibă la bază nevoile pacienților și ale sistemelor de sănătate publică.

2.9.

În același timp, în contextul cercetării și dezvoltării medicale și al studiilor clinice, CESE solicită să se ia măsuri la nivelul UE pentru a se ține seama într-o mai mare măsură de diferențele de gen și de efectele diferite ale medicamentelor în viața medicală de zi cu zi, pe baza unor indicatori relevanți. De asemenea, solicită o mai mare transparență și, prin urmare, o mai mare sensibilizare a tuturor părților interesate în această privință.

2.10.

În opinia CESE, este extrem de îmbucurător faptul că strategia farmaceutică subliniază în mod explicit riscurile pe care le implică rezistența la antimicrobiene (RAM). Pe lângă adoptarea de măsuri eficiente de reducere a utilizării antibioticelor, trebuie să se pună un accent mai puternic pe elaborarea de mecanisme alternative de stimulare de-a lungul ciclului de cercetare și dezvoltare și pe crearea unor sisteme noi de formare a prețurilor. Acestea pot include, printre altele, mecanisme de stimulare deja testate, cum ar fi schimbul de informații cu Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) într-un stadiu timpuriu și scutirea de taxele pentru autorizațiile de punere pe piață. Este important ca, în viitor, să se elimine legătura dintre profitul producătorului și volumul vânzărilor. În paralel cu promovarea de noi antibiotice, ar putea fi adoptate și alte măsuri care să asigure o predictibilitate mai mare pentru producători, de exemplu prin acorduri preliminare de achiziție.

2.11.

În ceea ce privește autorizația de punere pe piață și lansarea pe piață a medicamentelor, CESE salută, în principiu, asigurarea disponibilității medicamentelor inovatoare într-un timp cât mai scurt, mai ales în domeniile în care există nevoi medicale nesatisfăcute mari. Acordarea mai rapidă a autorizației nu garantează însă în mod automat o mai bună aprovizionare cu medicamente. Prin urmare, obiectivul suprem al politicii în domeniul farmaceutic trebuie să fie de a asigura accesul egal al tuturor pacienților la produse farmaceutice sigure, de calitate și la prețuri accesibile.

2.11.1.

Având în vedere posibilitățile tehnologice care se dezvoltă într-un ritm alert și solicitările aferente în ceea ce privește conceperea flexibilă a studiilor, CESE împărtășește opinia Comisiei Europene potrivit căreia studiile clinice controlate aleatoriu cu comparatori și criterii finale de evaluare relevante (în mod ideal) trebuie să reprezinte în continuare standardul obligatoriu pentru autorizare. Excepțiile ar trebui să se limiteze doar la cazuri individuale, în baza unor justificări adecvate. În cazul în care generarea de date se realizează abia în etapa de postautorizare, este necesar să se garanteze că costurile aferente nu sunt transferate de la companiile farmaceutice către autoritățile publice și că siguranța pacienților nu este pusă în pericol prin acordarea prematură a autorizației de punere pe piață. În ceea ce privește formarea prețurilor, ar trebui să se țină seama de faptul că nu există date suficiente și, prin urmare, că este necesar să se genereze mai multe date.

---

(1)  https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro

(2)  https://ec.europa.eu/health/state/glance_ro

(3)  JO C 269, 23.7.2016, p. 31.

(4)  https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-8-2017-0040_RO.pdf

(5)  https://www.oecd.org/health/health-systems/Addressing-Challenges-in-Access-to-Oncology-Medicines-Analytical-Report.pdf

(6)  https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12510-Intellectual-Property-Action-Plan

(7)  https://ec.europa.eu/info/publications/european-pillar-social-rights-booklet_en

(8)  https://pubs.aeaweb.org/doi/pdf/10.1257/jep.27.1.3

(9)  https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:174:0074:0087:RO:PDF (JO L 174, 1.7.2011, p. 74).

(10)  https://www.who.int/bulletin/volumes/97/8/18-229179/en/

(11)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02000R0141-20190726&qid=1598193643269&from=DE (JO L 18, 22.1.2000, p. 1).

(12)  https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/files/paediatrics/docs/orphan-regulation_study_final-report_en.pdf

(13)  https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12767-Revision-of-the-EU-legislation-on-medicines-for-children-and-rare-diseases

(14)  JO L 40, 12.2.1989, p. 8.

(15)  EURIPID este o bază de date voluntară a autorităților naționale responsabile cu aspectele legate de stabilirea prețurilor și de rambursare. Aceasta cuprinde lista oficială de prețuri a medicamentelor folosite în mare parte ambulant – în temeiul Directivei 89/105/CEE privind transparența. A se vedea: https://euripid.eu/about

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor pe tema „Valorificarea la maximum a potențialului inovator al UE – Un plan de acțiune privind proprietatea intelectuală care să sprijine redresarea și reziliența UE”

[COM(2020) 760 final]

(2021/C 286/11)

Raportor:

Rudolf KOLBE

Sesizare	Comisia Europeană, 14.1.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	31.3.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	241/0/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE sprijină pe deplin planul de acțiune privind proprietatea intelectuală (PI) al Comisiei Europene, el fiind o abordare foarte bună și holistică a modernizării sistemului de PI al UE.

1.2.

CESE este ferm convins că lansarea sistemului de brevete unitare trebuie să fie o prioritate principală și va spori considerabil competitivitatea întreprinderilor din UE. Având în vedere dificultățile evidente în implementarea sistemului, CESE este convins că transferul sistemului de brevete unitare în sistemul legislativ al UE trebuie să devină obiectivul vizat (pe termen lung).

1.3.

CESE subliniază importanța măsurilor de sprijinire a IMM-urilor în toate domeniile protecției drepturilor de proprietate intelectuală (DPI). În plus față de măsurile de sprijin financiar, trebuie să se acorde o atenție specială dezvoltării know-how-ului în materie de DPI și serviciilor de consultanță și consiliere personalizate.

1.4.

CESE ar dori să lanseze o dezbatere cu privire la modul de a îmbunătăți cunoștințele privind DPI și gestionarea DPI la toate nivelurile sistemelor de educație ale UE.

1.5.

CESE încurajează Comisia Europeană să pună în aplicare un titlu unitar de certificat suplimentar de protecție (CSP) și să examineze posibilitatea aplicării sistemului CSP în sectoare noi.

1.6.

CESE consideră că armonizarea cadrului drepturilor de autor și a gestionării datelor privind drepturile de autor ar încuraja utilizarea DPI în sectorul creativ.

1.7.

CESE solicită un dialog social care, pe lângă normele juridice, să clarifice și să definească DPI echitabile prin negocieri colective, pentru a oferi autorilor și producătorilor stimulente sub forma recunoașterii creațiilor lor, precum și o compensație economică echitabilă.

1.8.

CESE consideră că indicațiile geografice (IG) sunt un instrument important pentru creșterea competitivității producătorilor locali și subliniază potențialul adăugării unui sistem armonizat pentru protecția IG ale produselor neagricole.

1.9.

CESE recunoaște potențialul economic și interesul public de a încuraja fluxul de date în întreaga UE, dar subliniază problemele care decurg din reglementări dezechilibrate.

1.10.

CESE salută toate măsurile de combatere a încălcării DPI și consolidarea rolului Oficiului European de Luptă Antifraudă în combaterea contrafacerii.

1.11.

CESE pledează pentru îmbunătățirea în continuare a instrumentelor de sprijin direct pentru întreprinderile din UE care își desfășoară activitatea în țări din afara UE și pentru aplicarea strictă a legislației în materie de PI și a dispozițiilor acordurilor comerciale ale UE pentru a proteja aceste întreprinderi împotriva încălcării DPI.

1.12.

Criza sanitară actuală a făcut evidentă necesitatea accesului la PI cu relevanță sistemică în situații critice. DPI nu trebuie să împiedice accesibilitatea și disponibilitatea vaccinurilor sau a tratamentelor în caz de pandemie: sistemele eficace de acordare a licențelor obligatorii oferă o plasă de siguranță pentru societate în situații de urgență și compensații echitabile pentru întreprinderi.

2.   Observații generale

2.1.

CESE salută planul de acțiune privind proprietatea intelectuală (PI) al Comisiei Europene ca o abordare importantă a modernizării sistemului de PI al UE și a creșterii potențialului imens de inovare al întreprinderilor din UE, în special al IMM-urilor și al microîntreprinderilor. Întrucât importanța economică deosebită a produselor de proprietate intelectuală, cum ar fi invențiile, creațiile artistice și culturale, mărcile, software-ul, know-how-ul, procesele de afaceri și datele din UE continuă să crească, CESE consideră că este esențial un cadru politic și juridic ușor de accesat și optimizat.

2.2.

Multe întreprinderi, în special IMM-urile, care reprezintă 99 % din toate întreprinderile din UE, nu folosesc (pe deplin) oportunitățile de protecție a PI. Încurajarea utilizării protecției PI în întreprinderile din UE – cu un accent special pe IMM-uri și microîntreprinderi – trebuie să fie aspectul central al planului de acțiune privind PI. Măsurile necesare sunt multiple, variind de la necesitatea de a reduce costurile, de a simplifica procedurile, de a crește gradul de conștientizare și de cunoaștere, de a oferi consiliere și sprijin specifice și de a moderniza sistemul de educație în ceea ce privește know-how-ul referitor la DPI.

2.3.

PI este un factor economic cheie – industriile legate de PI reprezintă aproape 45 % din PIB-ul Europei și 30 % din locurile de muncă – dar și un factor-cheie în abordarea celor mai importante provocări cu care se confruntă societatea noastră. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a fost un exemplu foarte clar al faptului că UE depinde de excelența profesională, însoțită de norme și instrumente eficiente în materie de PI, pentru a asigura implementarea rapidă a PI critice. Succesul în combaterea schimbărilor climatice va depinde, de asemenea, în mare măsură, de dezvoltarea și adoptarea rapidă a tehnologiilor de vârf și a instrumentelor eficiente pentru abordări echitabile ale schimbului de active necorporale și date critice.

2.4.

Revoluția tehnologică este o forță motrice pentru DPI, dar și o provocare care necesită o abordare bine echilibrată a instrumentelor bazate pe inovare. Digitalizarea și tehnologiile IA ridică numeroase probleme legate de PI care necesită atenție, cum ar fi transparența, originea datelor și drepturile de autor, gradul de intervenție umană, principiile etice etc. CESE sprijină opinia Comisiei Europene conform căreia sistemele de IA nu ar trebui tratate ca autori sau inventatori. În general, CESE consideră că – cu modificări și actualizări bine echilibrate – cadrul european de PI este potrivit pentru a aborda provocările digitalizării și ale IA. Întrucât UE are o întârziere considerabilă față de alte regiuni în ceea ce privește numărul de brevete pentru produse și tehnologii digitale, trebuie acordată o atenție specială măsurilor de îmbunătățire a acestei piețe importante.

3.   Observații specifice

3.1.   Protecția proprietății intelectuale

3.1.1.

Sistemul de brevete unitare, în calitate de ghișeu unic pentru întreprinderi, este esențial în reducerea substanțială a costurilor brevetelor, facilitarea acordării licențelor, îmbunătățirea transparenței și depășirea barierelor în calea accesului IMM-urilor. Lansarea sistemului de brevete unitare și instituirea Curții Unice în materie de Brevete vor îmbunătăți în mod considerabil protecția PI și trebuie să fie o prioritate a planului de acțiune. Facilitarea procedurilor va accelera, de asemenea, procesul general și va crește, astfel, competitivitatea deținătorilor de brevete europene. Acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete oferă o bază importantă pentru un sistem de soluționare a litigiilor privind brevetele eficient, specializat și competent din punct de vedere tehnic, care va fi capabil să îmbunătățească securitatea juridică, simplitatea și eficiența. Cu toate acestea, după cum reiese din dificultățile de punere în aplicare, scopul ar trebui să fie transferul sistemului în sistemul legislativ al UE. Între timp, trebuie abordate urgent întârzierile suplimentare cauzate de procedurile din statele membre și/sau de retragerea Regatului Unit din acord. Scăderea dramatică a cotei UE din totalul brevetelor la nivel mondial de la 17,4 % în 2009 la 11,3 % în 2019 arată, de asemenea, în mod clar, că sunt necesare acțiuni suplimentare.

3.1.2.

Un certificat suplimentar de protecție (CSP) poate extinde protecția acordată printr-un brevet pentru un medicament sau un produs fitosanitar pentru care se aplică autorizația de punere pe piață corespunzătoare. El este, prin urmare, un instrument important pentru a compensa pierderea protecției efective a brevetelor din cauza duratei necesare a testelor, a studiilor clinice/efectuate pe teren și a proceselor de reglementare. CESE consideră că certificatele suplimentare de protecție sunt esențiale pentru promovarea eficientă a inovării în cazul substanțelor active noi și în atragerea centrelor de cercetare și dezvoltare în UE, în timp ce scutirile echilibrate de la drepturile CSP trebuie să asigure accesibilitatea și o aprovizionare suficientă cu medicamente. Deși sistemul CSP este un sistem simplu și care stimulează inovarea, el este încă fragmentat și necesită depunerea unei cereri de CSP în fiecare dintre statele membre ale UE în care se solicită protecția CSP. Stabilirea, printr-un nou regulament al UE separat, a unui titlu CSP unitar și a unei singure autorități ca ghișeu unic pentru acordarea brevetelor unitare sau a certificatelor suplimentare de protecție ar face CSP mai atractiv pentru deținătorii de brevete, ar oferi o protecție mai bună inovatorilor și ar crea securitate juridică pentru terți. CESE sprijină, de asemenea, abordarea de a examina aplicabilitatea unui sistem CSP optimizat în sectoare noi în care produsele vor avea probabil nevoie de autorizație de punere pe piață.

3.1.3.

Pe baza experienței revizuirii legislației UE privind mărcile comerciale, CESE este convins că actualizarea legislației UE privind protecția desenelor și modelelor industriale va fi pusă în aplicare cu succes. Experiența pozitivă a reglementării acestor aspecte prin legislația UE ar trebui să motiveze Comisia să inițieze o propunere privind un nou regulament separat privind brevetele unitare/certificatele suplimentare de protecție și, pe termen lung, pentru a încorpora sistemul de brevete unitare în sistemul juridic al UE.

3.1.4.

CESE remarcă faptul că indicațiile geografice (IG) reprezintă o resursă valoroasă și unică pentru producătorii din Uniunea Europeană, pe o piață mondială tot mai liberalizată și mai competitivă. Sistemul UE de protecție a IG are o valoare economică majoră în sectorul agricol. În general, sistemul funcționează foarte bine, dar protecția IG trebuie încă să fie pusă în aplicare, prin intermediul unui sistem armonizat de control al autorităților și al unei definiții comune a fraudei alimentare, de exemplu. Acordurile comerciale ar trebui, de asemenea, să se concentreze pe astfel de măsuri de protecție specifice. CESE subliniază potențialul adăugării unui sistem armonizat pentru protecția IG a produselor neagricole, care reprezintă o parte importantă a identității locale. Acest lucru ar ajuta producătorii locali să își prezinte produsele de calitate cu mai mult succes, având un impact pozitiv suplimentar asupra regiunilor mai puțin dezvoltate. În plus, simplificarea procedurii de înregistrare ar aduce beneficii producătorilor.

3.1.5.

Sistemul pentru protecția comunitară a soiurilor de plante este un alt exemplu pozitiv de abordare armonizată a protecției PI bazată pe un regulament al UE. De asemenea, poate oferi o bază sigură pentru crescătorii mici și mijlocii și conține excepții importante pentru agricultură și crescătorii de animale. În ceea ce privește obiectivele declarate, sistemul formează un bun temei în baza căruia crescătorii pot contribui eficient la obiectivele urmărite prin tranziția verde.

3.1.6.

CESE subliniază faptul că protecția drepturilor de autor, a drepturilor în materie de desene și a drepturilor conexe este esențială pentru profesiile culturale și creative, care generează o bogăție economică semnificativă și contribuie considerabil la identitatea, cultura și valorile europene – cum ar fi arhitectura și alte lucrări culturale – dar de multe ori nu au suficiente cunoștințe sau mijloace financiare suficiente pentru a-și proteja PI și a-și transforma inovațiile în produse. Armonizarea cadrului privind drepturile de autor și a gestionării datelor în acest domeniu este importantă și trebuie să fie însoțită de măsuri suplimentare de sprijin.

3.1.7.

Angajații care desfășoară activități creative, în special în domeniul invențiilor, sunt potențiali deținători de drepturi. Este esențial să se stabilească un dialog social la nivel european, național, sectorial și de întreprindere care, pe lângă normele juridice, să clarifice și să definească DPI echitabile prin negocieri colective, pentru a oferi autorilor și producătorilor stimulente sub forma recunoașterii creațiilor lor, precum și o compensație economică echitabilă. Acordurile privind cesionarea drepturilor de autor nu ar trebui să fie considerate o obligație de a-i transfera angajatorului toate PI fără o compensație adecvată.

3.1.8.

Directiva privind invențiile biotehnologice oferă un cadru important pentru protecția juridică a invențiilor biotehnologice. Ea abordează subiecte sensibile din punct de vedere politic și etic și, prin urmare, este rezultatul unei evaluări atente a unor interese foarte controversate. Cu toate acestea, dezvoltarea rapidă a biotehnologiei este necesară și în domeniul sănătății și combaterii epidemiilor majore și al combaterii foametei în lume. Prin urmare, este important să se promoveze în mare măsură cercetarea și inovarea în aceste domenii, dar și să se difuzeze rezultatele și să fie protejate în mod eficient prin licențe.

3.1.9.

Secretele comerciale sunt active necorporale complementare drepturilor de proprietate intelectuală (DPI). Ele sunt utilizate pe scară largă în procesul creativ care duce la inovare și la crearea drepturilor de proprietate intelectuală și, prin urmare, este extrem de important să se asigure protecția lor eficientă. CESE consideră, așadar, că este un obiectiv important să se clarifice baza prevăzută în Directiva (UE) 2016/943 (1).

3.2.   Utilizarea și implementarea PI – cu un accent special pe IMM-uri

3.2.1.

CESE consideră că utilizarea mai frecventă a potențialului de protecție a proprietății intelectuale de către IMM-uri este unul dintre obiectivele principale ale planului de acțiune, care afectează toate sistemele diferite de protecție a proprietății intelectuale. Deși există un mare potențial de inovare în IMM-urile și microîntreprinderile din UE, marea majoritate nu poate adăuga valoare activelor lor necorporale.

3.2.2.

Costurile sunt unul dintre motivele pentru care doar 9 % dintre IMM-urile din UE au drepturi de proprietate intelectuală înregistrate. Costurile obținerii unui brevet în UE sunt, în prezent, semnificativ mai mari decât în SUA sau Japonia, de exemplu, și reprezintă o povară financiară enormă pentru IMM-uri și microîntreprinderi. Prin urmare, pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la protecția PI, trebuie reduse costurile. Implementarea rapidă a sistemului de brevete unitare, care va reduce semnificativ costurile înregistrării brevetelor, va schimba cu adevărat regulile jocului pentru IMM-urile și microîntreprinderile inovatoare, cum ar fi întreprinderile de inginerie independente. CESE subliniază, de asemenea, importanța tuturor diferitelor abordări ale sprijinului financiar și know-how-ului pentru IMM-uri, bonurile valorice PI ale EUIPO, abordarea de a ajuta IMM-urile să beneficieze de PI pentru a avea acces la finanțare și programul IPA4SME, care oferă până la 15 000 EUR pentru cofinanțarea măsurilor de diagnosticare și protecție PI etc. De asemenea, ia act de rolul important al avocaților specializați în brevete în cadrul acestui sistem de sprijin.

3.2.3.

CESE consideră că o problemă majoră este lipsa enormă de cunoștințe privind strategiile de gestionare a DPI în întreprinderile din UE, în special, dar nu numai în IMM-uri și microîntreprinderi. Furnizarea de informații generale și adaptate, ușor accesibile, sprijin și consiliere IMM-urilor și microîntreprinderilor, astfel cum se prevede printr-o varietate de programe și inițiative, cum ar fi serviciul European de asistență în materie de drepturi de proprietate intelectuală și prin diferite canale și rețele, este, prin urmare, de o mare importanță în abordarea acestei provocări și ar trebui extinsă în continuare. Conștientizarea în rândul antreprenorilor cu privire la potențialul DPI trebuie sporită și combinată cu diferite programe de formare ușor accesibile. CESE sugerează explorarea modalităților de creștere a numărului de manageri de DPI calificați în întreprinderile din UE.

3.2.4.

CESE ar dori, de asemenea, să lanseze o dezbatere cu privire la modul de a spori cunoștințele privind gestionarea DPI și DPI în sistemul de educație al UE: cunoștințele de bază și conștientizarea gestionării DPI ar trebui să fie încorporate în învățământul secundar și superior, cu cunoștințe aprofundate despre studiile în domeniul DPI, variind de la studii de comerț și tehnice la multe altele incluse în programe de învățământ. Gestionarea DPI ar trebui, de asemenea, să fie oferită ca o disciplină de sine stătătoare în programa de învățământ superior. CESE este convins că sporirea cunoștințelor disponibile poate crește utilizarea protecției PI.

3.2.5.

Importanța transformării rezultatelor cercetării în inovare este evidentă și, prin urmare, CESE salută orice activități care promovează transferul de cunoștințe și o mai bună gestionare a PI în comunitatea de cercetare și inovare. IMM-urile și microîntreprinderile sunt adesea parteneri mici într-un consorțiu de proiecte și, având acest rol, au nevoie de mai mult sprijin pentru a transforma DPI în produse și pentru a-și proteja drepturile în cadrul consorțiilor. Acesta ar trebui să fie o prioritate specifică a programelor de sprijin care oferă consiliere și sprijin specifice.

3.3.   Accesul la activele protejate de PI și partajarea lor

3.3.1.

Criza sanitară actuală a făcut evidentă necesitatea accesului la PI cu relevanță sistemică în situații critice. DPI nu trebuie să împiedice accesibilitatea și disponibilitatea vaccinurilor sau a tratamentelor în caz de pandemie. Impactul cercetărilor efectuate cu fonduri publice europene ar trebui să fie maximizat prin asigurarea împărtășirii cunoștințelor și PI rezultate. Pe de altă parte, sistemele eficiente de eliberare a licențelor obligatorii reprezintă o plasă de siguranță pentru societate în situații de urgență. Procedurile lor trebuie să se bazeze pe o evaluare atentă a diferitelor interese în cauză, asigurându-se în același timp că sunt rapide și coordonate la nivel european, pentru a îndeplini cât mai eficient cerințele de sănătate publică. În acest context, CESE ar dori, de asemenea, să sublinieze importanța Regulamentului (CE) nr. 816/2006 privind acordarea de licențe obligatorii pentru brevetele referitoare la fabricarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică (2).

3.3.2.

Îmbunătățirea transparenței deținerii și gestionării PI este o condiție prealabilă pentru facilitarea acordării licențelor și distribuirii PI. În acest context, CESE ar dori, de asemenea, să sublinieze necesitatea unei implementări rapide a Sistemului de brevete unitare și importanța îmbunătățirii infrastructurii drepturilor de autor în ceea ce privește informațiile referitoare la deținătorii de drepturi, termenii și condițiile și opțiunile de acordare a licențelor, inclusiv în materie de tehnologie de tip blockchain.

3.3.3.

Deoarece standardizarea este un proces cu multe interese diferite ale părților interesate, brevetele esențiale pentru un standard (BES) necesită un nivel deosebit de ridicat de transparență și reguli echitabile de acordare a licențelor. Prin urmare, CESE sprijină abordările pentru un sistem independent de verificări ale caracterului esențial efectuate de către părți terțe și măsuri de reducere a încălcărilor și a problemelor care pot crea tensiune.

3.3.4.

CESE recunoaște potențialul economic al unei abordări care încurajează schimbul și fluxul de date în UE în toate sectoarele, dar subliniază faptul că facilitarea fluxului și utilizarea pe scară largă a datelor trebuie să se bazeze pe o abordare echilibrată care să asigure confidențialitatea, securitatea, siguranța, standardele etice și interesele legitime de protecție a PI. Aceasta trebuie asigurată în revizuirea Directivei privind bazele de date în 2021 (3).

3.4.   Încălcările DPI

3.4.1.

Aplicarea eficientă și căile de atac sunt principalele criterii pentru un sistem de protecție a PI reușit și, prin urmare, trebuie consolidate în mod substanțial. CESE subliniază faptul că înființarea Curții Unice în materie de Brevete va da un impuls enorm aplicării drepturilor de brevet și că aplicarea DPI în alte sisteme de DPI (de exemplu, asigurările) trebuie, de asemenea, consolidată considerabil prin măsuri practice și/sau juridice. IMM-urile și, în special, microîntreprinderile nu au adesea mijloacele necesare pentru a face uz de DPI.

3.4.2.

Digitalizarea a condus la noi forme de încălcare a PI, cum ar fi furtul cibernetic al secretelor comerciale, transmiterea ilegală a acestora etc. CESE salută reglementările obligatorii, precum Actul legislativ privind serviciile digitale (4), care asigură un cadru juridic mai bun.

3.4.3.

Contrafacerea și pirateria generează pierderi uriașe ale vânzărilor din UE, dar reprezintă, de asemenea, amenințări la adresa sănătății, siguranței și securității consumatorilor. CESE salută cooperarea tuturor părților interesate, instituirea unui set de instrumente al UE și consolidarea rolului Oficiului European de Luptă Antifraudă în combaterea contrafacerii.

3.5.   Concurența echitabilă la nivel mondial

3.5.1.

UE nu este lider în competiția globală privind DPI. În ceea ce privește cererile de brevete, Asia și-a mărit cota din toate cererile de brevete la nivel global la 65 % în 2019, în timp ce cota UE a scăzut dramatic de la 17,4 % (2009) la 11,3 %. Prin urmare, îmbunătățirea poziției UE este extrem de importantă.

3.5.2.

Protecția și aplicarea DPI reprezintă o provocare suplimentară pentru întreprinderile din UE care își desfășoară activitatea în țări din afara UE. Prin urmare, CESE încurajează toate măsurile Comisiei pentru îmbunătățirea acestei situații. Negocierea capitolelor privind PI cu un nivel ridicat de protecție în acordurile de liber schimb și dialogurile legate de PI cu partenerii comerciali sunt abordări importante pe termen lung, precum și cooperarea în cadrul unor organizații mondiale, cum ar fi OMPI și OMC și participarea la acordurile globale privind PI.

3.5.3.

CESE subliniază importanța instrumentelor de sprijin direct care furnizează informații întreprinderilor din UE care își desfășoară activitatea în țări din afara UE, cum ar fi examinarea investițiilor străine, lista de supraveghere a contrafacerii și pirateriei și raportul privind țările terțe. Măsuri precum serviciile de asistență pentru IMM-uri în materie de PI pentru a sprijini IMM-urile și microîntreprinderile sunt deosebit de importante și ar trebui dezvoltate în continuare.

---

(1)  JO L 157, 15.6.2016, p. 1.

(2)  JO L 157, 9.6.2006, p. 1.

(3)  JO L 77, 27.3.1996, p. 20.

(4)  COM(2020) 825 final.

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital (Actul legislativ privind piețele digitale)

[COM(2020) 842 final – 2020/0374 (COD)]

(2021/C 286/12)

Raportor:

doamna Emilie PROUZET

Sesizare	Consiliul Uniunii Europene, 10.2.2021 Parlamentul European, 8.2.2021
Temei juridic	Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	31.3.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.4.2021
Sesiunea plenară nr.	560
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	179/9/16

1.   Concluzii și recomandări la nivel înalt

1.1.

În ultimii 10 ani, au fost semnalate o serie de probleme și de nevoi atât în ceea ce privește concurența, cât și cu privire la normele pieței interne. Acestea s-au înmulțit cu siguranță în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19. CESE salută propunerea de regulament privind Actul legislativ privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA), care urmărește să asigure accesibilitatea unor servicii digitale importante, împiedicând gatekeeperii (controlorii fluxurilor de informație) să impună condiții inechitabile întreprinderilor și consumatorilor.

1.2.

Platformele online reprezintă un fenomen din ce în ce mai răspândit, care îi afectează pe operatorii tradiționali prin schimbarea modului în care consumăm și furnizăm produse și servicii, dar și a modului în care lucrăm și angajăm persoane. În acest sens, CESE salută abordarea holistică a Comisiei Europene în tratarea tuturor aspectelor acestui ecosistem. Comitetul va fi deosebit de vigilent în ceea ce privește fiscalitatea, guvernanța datelor și condițiile de muncă. În ceea ce privește acest ultim aspect, CESE salută consultarea Comisiei Europene privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme online și așteaptă cu interes inițiativa legislativă planificată pentru sfârșitul anului.

1.3.

Asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru diferiții operatori de pe piețele digitale rămâne obiectivul principal. Europa are nevoie de un mediu contestabil și echitabil al platformelor online pentru o mai bună funcționare a pieței interne. CESE consideră că Actul legislativ privind piețele digitale (DMA) și Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) (1) vor constitui împreună piatra de temelie a unui cadru care urmează să fie perfecționat de-a lungul anilor și aplicat în concordanță cu alte politici digitale esențiale, cum ar fi Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice, Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD, Regulamentul P2B și alinierea normelor în materie de concurență cu era digitală.

1.4.

Menținerea unui mediu de afaceri echitabil și favorabil inovării, asigurând totodată protecția consumatorilor, rămâne fundamentală. Proiectul de act legislativ privind piețele digitale este un răspuns la era digitală, care este rapidă și în evoluție, oferind termene scurte și proceduri actualizabile rapid, protejând în același timp securitatea juridică și dreptul la apărare. Cu toate acestea, CESE consideră că articolul 16 privind investigația de piață cu privire la o nerespectare sistematică trebuie consolidat atât în ceea ce privește intervalul de timp (așteptarea a trei acte de nerespectare în termen de cinci ani ar cauza prejudicii prea mari), cât și în ceea ce privește sancțiunile.

1.5.

Punând accentul pe serviciile specifice, indiferent de locul în care este stabilit furnizorul de servicii sau de legea aplicabilă prestării serviciului, Comisia abordează în mod eficient problema condițiilor de concurență echitabile pentru operatorii online europeni și globali. CESE consideră că vizarea serviciului, mai degrabă decât a operatorului, este o soluție bună la dificultățile întâmpinate atunci când se încearcă supravegherea unor actori digitali atât de diferiți.

1.6.

Spre deosebire de Actul legislativ privind serviciile digitale, Actul legislativ privind piețele digitale nu obligă în mod direct gatekeeperii desemnați ai platformelor să numească un reprezentant legal în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, procedurile de evaluare și de investigație descrise mai jos necesită dialog și coordonare între platformele de servicii esențiale și Comisie. CESE recomandă includerea unei trimiteri la articolele 10 și 11 din Actul legislativ privind serviciile digitale pentru a se asigura că toți gatekeeperii desemnează un reprezentant legal în Uniunea Europeană.

1.7.

În plus, o prioritate majoră pentru CESE este de a împiedica o mai mare fragmentare a pieței interne prin multiplicarea legislației naționale. CESE consideră că acțiunea la nivelul UE este extrem de importantă și sprijină pe deplin dispozițiile articolului 1 alineatele (5) și (7).

1.8.

În același timp, CESE este de acord cu Actul legislativ privind piețele digitale, potrivit căruia statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a acționa în strânsă cooperare cu Comisia [prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 3 alineatul (6), în temeiul articolului 33 sau în paralel, pe baza normelor în materie de concurență].

1.9.

Pentru a include cazurile în care răspunderea rezultă simultan din încălcarea Actului legislativ privind piețele digitale și din încălcarea normelor prevăzute la articolele 101 și 102 din TFUE, se înțelege că aceste două seturi de norme pot fi aplicate simultan. Prin urmare, Actul legislativ privind piețele digitale ar trebui să clarifice procesele de punere în aplicare și de coordonare în interesul securității juridice și al eficienței [articolul 1 alineatul (6)].

1.10.

CESE consideră că este necesară o discuție detaliată cu privire la motivele și impactul diferitelor abordări privind stabilirea de noi obligații în conformitate cu articolul 10 și extinderea practicilor în conformitate cu articolul 17. În același timp, CESE este de părere că ar trebui definite circumstanțele excepționale specifice cu privire la cei șase parametri utilizați pentru desemnarea gatekeeperilor [articolul 3 alineatul (6)].

1.11.

Prin urmare, CESE consideră că definițiile „serviciilor esențiale”, ale „utilizatorilor finali” și ale „utilizatorilor comerciali” ar trebui să fie mult mai specifice.

1.12.

CESE consideră că ar trebui clarificat faptul că practicile menționate la articolele 5 și 6 constituie practici problematice. Cu toate acestea, articolul 6 privind practicile trebuie pus în aplicare în mod specific în cadrul dialogului periodic dintre Comisie și gatekeeperi.

2.   Observații privind domeniul de aplicare și desemnarea

2.1.

CESE consideră că domeniul de aplicare al serviciilor este foarte vast, deși are o importanță majoră. Într-adevăr, doar practicile legate direct de aceste servicii de platformă esențiale intră în domeniul de aplicare și sunt supuse obligațiilor. CESE sprijină securitatea juridică pe care o oferă revizuirea regulamentului prin orice modificare a domeniului de aplicare al serviciilor.

2.2.

CESE remarcă faptul că preocupările identificate cu privire la funcționarea pieței serviciilor esențiale nu se referă toate la utilizatorii finali [a se vedea serviciile (f), (g) și (h)] și se întreabă dacă impactul procesului aferent Actului legislativ privind piețele digitale în cadrul serviciilor esențiale B2B a fost suficient evaluat, în special în ecosistemul publicitar (piața publicitară).

2.3.

Dacă este propus un serviciu esențial, atunci este posibil să se evalueze dacă toți furnizorii acestui serviciu au atribute care îndeplinesc cumulativ criteriile pentru a fi considerați gatekeeperi pentru serviciul specific respectiv. CESE sprijină această abordare cumulativă.

2.4.   Observații specifice privind evaluarea cantitativă – presupușii gatekeeperi

2.4.1.

În ceea ce privește al treilea prag, CESE observă că pragul se referă la cifra de afaceri a întreprinderii care deține platforma, inclusiv orice linii de activitate care nu sunt modele de afaceri ale platformei sau activități online, și nu la cifra de afaceri a serviciului.

2.4.2.

CESE susține pragul privind datele financiare, în special modul în care acoperă cifrele de capitalizare pentru a reflecta capacitatea platformelor de a-și monetiza utilizatorii și capacitatea lor financiară (inclusiv capacitatea de a valorifica accesul la piața financiară).

2.4.3.

În ceea ce privește al doilea prag, CESE recunoaște relevanța criteriilor referitoare la numărul de utilizatori (pentru serviciul de platformă esențial specific care este analizat).

2.4.4.

În proiect, definiția utilizatorului final [articolul 2 alineatul (16)] este apropiată de definiția consumatorului și, așa cum se obișnuiește, plasată în opoziție cu cea a utilizatorului profesional. La articolul 3 alineatul (2) litera (b) se definește conceptul de utilizatori finali în termeni de durată (luni) și de relevanță (activ). CESE consideră că definiția utilizatorilor finali ar trebui să fie precisă (adică, utilizatori în trecere, utilizatori care vizitează site-ul web, utilizatori care îl folosesc o dată pe lună). Aceeași întrebare se aplică utilizatorilor comerciali. Din motive de securitate juridică, CESE recomandă clarificarea sau cel puțin definirea conceptului de „utilizatori finali” și „utilizatori comerciali” în proiectul de regulament.

2.5.   Observații specifice privind evaluarea calitativă – evaluarea gatekeeperilor

2.5.1.

În cazul în care pragurile nu sunt atinse în mod cumulativ, Comisia poate efectua o analiză de piață. Acest lucru poate fi solicitat de un stat membru (articolul 15; sunt utilizați alți șase parametri pentru a determina dacă platforma îndeplinește cele trei criterii determinante [articolul 3 alineatul (6)].

2.5.2.

Evaluarea calitativă a pieței interne introdusă de Comisia Europeană reflectă numeroși parametri relevanți în dreptul concurenței și în economie. Cu toate acestea, având în vedere lipsa precedentelor, întrucât nu este necesară definirea unei piețe relevante sau să se dovedească o poziție dominantă pentru a stabili statutul de gatekeeper, rămâne neclar sau neverificat câte caracteristici sau câți parametri vor interveni și care va fi ponderea acestora.

2.5.3.

Dacă obiectivul este de a viza situații comparabile cu cele identificate în evaluarea cantitativă, dar în care pragurile nu au fost depășite, CESE consideră că mecanismul de evaluare este doar foarte limitat în privința detaliilor. La prima vedere, nimic nu împiedică o interpretare mai largă a acestor parametri pentru aplicarea lor unui număr mai mare de operatori, deoarece știm că multe modele de afaceri din întreaga economie evoluează și experimentează prin transformare digitală și noi modele de afaceri.

2.5.4.

Întrucât acești șase parametri permit desemnarea gatekeeperilor, CESE consideră că ar trebui definite circumstanțele lor excepționale specifice.

3.   Comentarii privind practicile enumerate

3.1.

Pentru a înțelege listele de practici stabilite în proiectul de act legislativ privind piețele digitale, CESE consideră că este important să privim în urmă la activitatea Comisiei: practicile identificate în ultimii ani, cele acoperite deja de noul regulament P2B și cele care ar putea fi acoperite prin adaptarea dreptului concurenței la ecosistemul digital.

3.2.

CESE consideră că domeniul de aplicare al acestor practici ar trebui clarificat, mai ales dacă Comisia îl poate extinde. Astfel, se pare că multe dintre practicile menționate la articolul 5 fac parte din serviciul esențial al platformei, în timp ce articolul 6 se referă la utilizarea acestor servicii esențiale pentru a influența rezultatele de piață.

3.3.

CESE solicită dezvoltarea unui sistem robust de certificare bazat pe proceduri de testare care permit întreprinderilor să consolideze fiabilitatea și securitatea sistemelor lor de IA. Transparența, în special a sistemelor de rating, trasabilitatea și explicabilitatea proceselor algoritmice de luare a deciziilor sunt o provocare tehnică care necesită sprijinul instrumentelor UE, cum ar fi programul Orizont Europa (2).

3.4.   Observații privind practicile neloiale bazate pe date

3.4.1.

CESE recunoaște necesitatea îmbunătățirii în continuare a punerii în aplicare a Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) prin definirea practicii la articolul 5 litera (a). CESE îndeamnă, de asemenea, Comisia să revizuiască periodic RGPD și reglementările aferente, în lumina evoluțiilor tehnologice (3).

3.4.2.

În ceea ce privește portabilitatea efectivă a datelor [articolul 6 litera (h)], CESE subliniază că, în temeiul Regulamentului privind fluxul liber de date, industria în domeniul cloud dezvoltă un cod de conduită pentru a asigura transparența în termenii contractuali și tehnici pentru încetarea contractelor și portarea datelor între furnizorii de cloud sau înapoi la sediul propriu. Eficacitatea codului în promovarea portabilității pe piața cloud urmează să fie evaluată în curând.

3.5.   Observații despre autofavorizarea neloială

3.5.1.

Actul legislativ privind piețele digitale stabilește obligația gatekeeperilor de a se abține de la un tratament mai favorabil chiar și în ceea ce privește „orice terță parte aparținând aceleiași întreprinderi”. Această specificație suplimentară nu se repetă, însă, în alte prevederi, deși un gatekeeper ar putea evita restricția stipulată în aceste prevederi furnizând date relevante unei terțe părți. De exemplu, ne putem referi la articolul 5 litera (a) sau la articolul 6 alineatul (1) litera (a), în care transferul de date către o terță parte (indiferent dacă aparține sau nu aceleiași întreprinderi) nu este interzis. În timp ce articolul 11 oferă o anumită soluție, noi nu considerăm că este suficientă.

3.5.2.

Clauza de paritate de la articolul 5 litera (b): împiedicarea utilizatorilor comerciali să ofere consumatorilor aceleași bunuri și servicii în condiții diferite prin intermediul altor servicii de intermediere online sau motoare de căutare decât prin intermediul platformei lor ar fi acum interzisă pentru gatekeeperi. CESE consideră că sintagma „[…] la prețuri sau în condiții diferite […]” este largă și poate cuprinde alte criterii decât prețul care ar trebui să fie specificat.

3.6.   Observații specifice privind condițiile de acces neloiale

3.6.1.

În ceea ce privește practica prevăzută la articolul 5 litera (d), CESE constată că regulamentul P2B conține deja dispoziții privind asigurarea accesului utilizatorilor comerciali la depunerea de reclamații și a transparenței cu privire la gestionarea reclamațiilor și pune sub semnul întrebării relevanța acestei practici. CESE se întreabă de ce utilizatorii finali nu sunt acoperiți.

4.   Observații privind competențele de investigare, de asigurare a respectării normelor și de monitorizare

4.1.

În sensul articolului 3 alineatul (6), ar trebui să se acorde mai multă atenție implicării autorităților statelor membre în cauză în procesul decizional. Credem că autoritățile unui stat membru ar trebui să aibă dreptul de a prezenta Comisiei o cerere de a emite o decizie în temeiul alineatului (6), iar Comisia ar trebui să aibă obligația corespunzătoare de a discuta cererea și, dacă este cazul, de a permite statului membru în cauză să adopte măsuri preliminare în așteptarea deciziei Comisiei. În sensul deciziei, Comisia ar trebui, de asemenea, să solicite un aviz de la toate statele membre în care își desfășoară activitatea potențialul gatekeeper.

4.2.

Proiectul de regulament combină autoevaluarea de către platforme și evaluarea de către autoritatea competentă – Comisia Europeană. Această evaluare este totuși efectuată, în primă instanță, de către platforma de servicii esențiale, care trebuie să informeze Comisia că aceste praguri au fost atinse în termen de trei luni [articolul 3 alineatul (3)]. CESE recunoaște și susține faptul că procesul aferent Actului legislativ privind piețele digitale responsabilizează platformele. De asemenea, observă că proiectul respectă drepturile la apărare și recurs și ritmul afacerilor digitale.

4.3.

CESE susține măsurile prevăzute în Actul legislativ privind piețele digitale care îi permit Comisiei să evalueze și să monitorizeze dezvoltarea platformelor de tip controlor al fluxului de informație, cum ar fi fuziunile în afara pragurilor Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (4).

4.4.

În plus, CESE sprijină evaluarea efectuată de Comisie care își propune să stabilească dacă regimul actual al UE permite să fie luate în considerare în mod suficient achizițiile importante de obiective cu o cifră de afaceri scăzută, care pot avea un impact asupra concurenței pe piața internă a UE (5). Propunerea comisarei Vestager de a începe să se accepte sesizări din partea autorităților naționale din domeniul concurenței cu privire la fuziuni, indiferent dacă aceste autorități au sau nu competența de a examina cazul, ar putea fi o opțiune (6).

4.5.

Pentru o eficacitate maximă, se impune înființarea planificată a Comitetului consultativ pentru piețele digitale, în cooperare cu Comisia Europeană. CESE consideră că articolul 32 este foarte vag în această privință și consideră că comitetului ar trebui să i se încredințeze supravegherea și monitorizarea continuă. CESE sugerează, de asemenea, să se analizeze dacă comitetul ar putea primi plângeri din partea asociațiilor de consumatori și a partenerilor sociali.

4.6.

CESE consideră că organizațiile care se ocupă de interesele întreprinderilor, de protecția consumatorilor și de sindicate ar trebui să fie ascultate și că opiniile lor ar trebui luate în considerare, la fel ca în cazurile din domeniul concurenței. Articolul 20 din Actul legislativ privind piețele digitale autorizează Comisia să efectueze interviuri și să ia declarații. CESE sugerează ca implicarea acestor organizații și dreptul lor de a fi ascultate să fie menționate în mod clar în cadrul acestui articol.

---

(1)  Avizul CESE pe tema „Actul legislativ privind serviciile digitale” (a se vedea pagina … din prezentul Jurnal Oficial).

(2)  JO C 47, 11.2.2020, p. 64.

(3)  JO C 47, 11.2.2020, p. 64.

(4)  JO L 24, 29.1.2004, p. 1.

(5)  https://one.oecd.org/document/DAF/COMP/WD(2020)24/en/pdf

(6)  https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2019-2024/vestager/announcements/future-eu-merger-control_en