19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/1

(1)

La 30 noiembrie 2000, prin Regulamentul (CE) nr. 2603/2000 (2), Consiliul a impus taxe compensatorii definitive la importurile de anumite tipuri de polietilen tereftalat („PET”) originare, printre altele, din India („țara în cauză”) („ancheta inițială”).

(2)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 193/2007 (3), o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumite tipuri de polietilen tereftalat originare din India („regulamentul antisubvenții”) pentru o perioadă suplimentară de cinci ani. Produsul în cauză se încadrează la codul NC 3907 60 20. Nivelul taxei fixe evoluează între 0 și 106,5 EUR/tonă pentru exportatorii desemnați individual, nivelul taxei reziduale aplicabile importurilor de la alți exportatori ridicându-se la 41,3 EUR/tonă.

(3)

Mai mult, prin Regulamentul (CE) nr. 192/2007 (4), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă în cazul aceluiași produs originar din India („regulamentul antidumping”). În temeiul acestui regulament, nivelul taxei fixe evoluează între 88,9 și 200,9 EUR/tonă pentru exportatorii desemnați individual, nivelul taxei reziduale aplicabile importurilor de la alți exportatori ridicându-se la 181,7 EUR/tonă.

(4)

În conformitate cu principiul potrivit căruia niciun produs nu poate fi supus în același timp atât unor taxe antidumping, cât și unor taxe compensatorii în vederea remedierii aceleiași situații care rezultă din dumping sau din acordarea unei subvenții la export, nivelul taxelor antidumping din regulamentul antidumping ia în considerare nivelul taxei compensatorii instituite de regulamentul antisubvenții, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(5)

În urma instituirii taxei compensatorii definitive, autoritățile publice indiene („API”) au afirmat că situația referitoare la două sisteme de subvenție (sistemul de credite pentru taxe de import și scutirea de impozit pe profit în temeiul secțiunii 80 HHC din Legea privind impozitul pe profit) s-a schimbat și că aceste schimbări sunt de natură durabilă. În consecință, s-a afirmat că nivelul de subvenționare e probabil să fi scăzut și, prin urmare, că măsurile instituite parțial pe baza acestor sisteme ar trebui revizuite.

(6)

Comisia a examinat elementele de probă prezentate de API și le-a considerat suficiente pentru a justifica deschiderea unei reexaminări, în conformitate cu dispozițiile articolului 19 din regulamentul de bază, care se limitează la nivelul de subvenționare al importurilor anumitor tipuri de polietilen tereftalat originare din India. După consultarea comitetului consultativ, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (5) („avizul de inițiere”), Comisia a inițiat o reexaminare intermediară parțială din oficiu a Regulamentului (CE) nr. 193/2007.

(7)

Obiectivul anchetei de reexaminare intermediară parțială este de a evalua necesitatea de a continua, elimina sau modifica măsurile existente referitoare la societățile care au beneficiat de una sau ambele sisteme de subvenții modificate, în cazurile în care au fost furnizate suficiente elemente de probă, în conformitate cu dispozițiile relevante din avizul de inițiere. De asemenea, ancheta de reexaminare intermediară parțială va evalua necesitatea, în funcție de constatările reexaminării, de a revizui măsurile aplicabile altor societăți care au cooperat în cadrul anchetei care a stabilit nivelul măsurilor existente și/sau al măsurii restante aplicabile celorlalte societăți.

(8)

Ancheta a cuprins perioada dintre 1 aprilie 2006 și 31 martie 2007 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau PAR).

(9)

Comisia a anunțat în mod oficial autoritățile publice indiene, pe producătorii-exportatori indieni care au cooperat în cadrul anchetei precedente, menționați în Regulamentul (CE) nr. 193/2007 ca beneficiari ai unuia sau ambelor sisteme de subvenții aparent modificate și enumerați în anexa la avizul de inițiere, precum și pe producătorii comunitari cu privire la inițierea anchetei de reexaminare intermediară parțială. Părțile interesate au avut astfel posibilitatea de a-și face cunoscut în scris punctul de vedere și de a solicita să fie audiate. Observațiile orale și scrise prezentate de către părți au fost analizate și, după caz, luate în considerare.

(10)

Având în vedere numărul părților implicate în această reexaminare, s-a preconizat recurgerea la tehnica de eșantionare pentru ancheta privind subvențiile, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(11)

Doi producători-exportatori s-au făcut cunoscuți și au furnizat informațiile solicitate în vederea eșantionării. Prin urmare, utilizarea eșantionării nu a fost considerată necesară. Cu toate acestea, unul dintre cei doi producători-exportatori care au prezentat un formular de eșantionare nu a notificat mai târziu Comisiei că nu intenționa să răspundă la un chestionar complet și să furnizeze informațiile necesare pentru scopul anchetei.

(12)

Prin urmare, Comisia a trimis formularul cu chestionarul și a obținut un răspuns de la un singur producător-exportator eligibil pentru această reexaminare, și anume Pearl Engineering Polymers Ltd (denumită în continuare „societatea”). De asemenea, un chestionar a fost adresat autorităților publice indiene. Au fost primite răspunsuri atât din partea societății, cât și din partea API.

(13)

Comisia a solicitat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea subvențiilor. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(14)

Autoritățile publice indiene și celelalte părți interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționa să se propună modificarea nivelului taxei aplicabile singurului producător indian care a cooperat și producătorului-exportator care nu a cooperat, menționat, de asemenea, în anexa la avizul de inițiere, precum și intenția de a menține măsurile existente pentru toate celelalte societăți care nu au cooperat la această reexaminare intermediară parțială. De asemenea, li s-a acordat un termen rezonabil pentru a-și prezenta observațiile. Toate observațiile și comentariile au fost luate în considerare în mod corespunzător, astfel cum se prezintă în continuare.

(15)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel reglementat prin Regulamentul (CE) nr. 193/2007, și anume PET cu indice de viscozitate de 78 ml/g sau mai mult, în conformitate cu standardul ISO 1628-5, originar din țara în cauză. În prezent, acesta se încadrează la codul NC 3907 60 20.

(16)

Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile publice indiene și de singurul producător-exportator care a cooperat și a răspunsurilor la chestionarul Comisiei, următoarele sisteme, în cadrul cărora s-ar fi acordat subvenții, au făcut obiectul unei anchete:

(17)

Sistemele menționate la literele (a), (b), (c), (e) și (f) au la bază Legea privind comerțul exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 („Legea privind comerțul exterior”). Legea privind comerțul exterior autorizează API să emită notificări privind politicile de import și de export. Aceste politici sunt rezumate în documentele intitulate „Politica de import și de export”, publicate o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate în mod regulat. Relevant pentru perioada anchetei de reexaminare este un document privind politica de import și de export, și anume planul cincinal privind perioada cuprinsă între 1 septembrie 2004 și 31 martie 2009 („Politica de import și de export 2004-2009”). În plus, API definesc, de asemenea, procedurile aplicabile politicii de import și de export 2004-2009 în „Manualul de proceduri de la 1 septembrie 2004 la 31 martie 2009 (volumul I)” [denumit în continuare „Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I)”]. Acest manual este, de asemenea, actualizat în mod regulat.

(18)

Sistemele de scutire de impozit pe profit, menționate anterior la litera (d), se bazează pe Legea impozitului pe profit din 1961, modificată anual prin Legea finanțelor.

(19)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (10) din regulamentul de bază, Comisia a invitat autoritățile publice indiene la consultări suplimentare referitoare atât la sistemele modificate, cât și la cele nemodificate, pentru a clarifica situația în legătură cu sistemele presupuse și pentru a găsi o soluție reciproc convenită. În urma acestor consultări și în lipsa unei soluții reciproc convenite în legătură cu aceste sisteme, Comisia le-a inclus pe toate în sfera anchetei privind subvențiile.

(20)

O parte interesată, reprezentând industria comunitară, a afirmat că o serie de alte sisteme și subvenții continuă să existe în favoarea unor exportatori indieni. Cu toate acestea, din informații nu a reieșit nici un element de probă care să indice că aceste sisteme au fost utilizate de producătorul-exportator care a cooperat. Prin urmare, aceste chestiuni nu au fost examinate mai departe în scopul prezentei proceduri specifice.

(21)

Descrierea detaliată a acestui sistem este prevăzută la punctele 4.1.1-4.1.14 din Politica de import și de export 2004-2009 și la capitolele 4.1-4.30 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I). Acest sistem era denumit „Advance Licence Scheme” în cadrul anchetei de reexaminare anterioare care a condus la instituirea taxei compensatorii definitive în vigoare prin Regulamentul (CE) nr. 193/2007 al Consiliului.

(22)

Sistemul autorizațiilor prealabile este alcătuit din șase subsisteme, descrise mai detaliat la considerentul 23. Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, prin criteriile de eligibilitate. Subsistemele „exporturi fizice” și „cerințe anuale” sunt deschise producătorilor-exportatori, precum și comercianților-exportatori „asociați” producătorilor. Producătorii-exportatori care aprovizionează un exportator final sunt eligibili pentru subsistemul „bunuri intermediare”. Subsistemul „exporturi prevăzute” se adresează întreprinzătorilor principali care aprovizionează categoriile menționate la punctul 8.2 din Politica de import și de export 2004-2009, de exemplu furnizorilor unei unități axate pe export. În final, societățile care asigură aprovizionarea intermediară cu inputuri de la producători-exportatori sunt eligibile pentru avantajele legate de „exporturi prevăzute” din cadrul subsistemului „bonuri de aprovizionare anticipată” (Advance Release Orders, „ARO”) și „acreditiv intern de tip «back to back»” („Back to back inland letter of credit”).

(23)

Autorizațiile prealabile pot fi eliberate în următoarele cazuri:

(24)

S-a stabilit că, în cursul PAR, un exportator cooperant a obținut beneficii numai în legătură cu două subsisteme aplicabile produsului în cauză, și anume (i) autorizațiile prealabile „exporturi fizice”; și (iv) „exporturi prevăzute”. Prin urmare, nu este necesară stabilirea unor măsuri compensatorii pentru subsistemele rămase neutilizate.

(25)

În urma instituirii, prin Regulamentul (CE) nr. 193/2007, a taxei compensatorii definitive în vigoare, API au modificat sistemul de verificare aplicabil sistemului autorizațiilor prealabile. Concret, în scopul verificării de către autoritățile indiene, orice titular de autorizație prealabilă are obligația, din punct de vedere legal, de a ține „o contabilitate, în bună și cuvenită formă, a consumului și a utilizării produselor importate cu scutire de taxe/procurate intern”, într-un format specific [capitolele 4.26, 4.30 și apendicele 23 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul 1)], adică un registru al consumului real. Acest registru trebuie verificat de un expert-contabil extern/contabil-costuri care eliberează un certificat prin care declară că registrele prescrise și dosarele în cauză au fost verificate și că informațiile furnizate în temeiul apendicelui 23 sunt adevărate și corecte în toate sensurile. Cu toate acestea, dispoziția menționată anterior se aplică numai autorizațiilor prealabile eliberate începând cu data de 13 mai 2005 inclusiv. În cazul tuturor autorizațiilor sau licențelor prealabile emise înaintea acestei date, titularii trebuie să se conformeze dispozițiilor de verificare aplicabile anterior, adică să țină „o contabilitate, în bună și cuvenită formă, a consumului și a utilizării produselor importate în cadrul fiecărei licențe”, în formatul specific din apendicele 18 [capitolul 4.30 și apendicele 18 din Manualul de proceduri 2002-2007 (volumul 1)].

(26)

În ceea ce privește subsistemele utilizate în cursul perioadei anchetei de reexaminare de către singurul producător-exportator cooperant, și anume exporturile fizice și exporturile prevăzute, volumul și valoarea importurilor autorizate și ale exporturilor obligatorii sunt stabilite de către API și înregistrate în autorizație. În afară de aceasta, în momentul tranzacțiilor de import sau de export, operațiunile corespunzătoare trebuie menționate în autorizație de către funcționarii publici competenți. Volumul importurilor autorizate în acest sistem este stabilit de către autoritățile publice indiene, pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri („standard input-output norms” – „SION”). Există norme standard intrări/ieșiri pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză; acestea sunt publicate în Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul II).

(27)

În acest sens, trebuie remarcat faptul că normele standard intrări/ieșiri sunt revizuite în mod regulat. Deoarece singurul exportator cooperant a utilizat licențe eliberate la date diferite, înseamnă că această societate a aplicat norme standard intrări/ieșiri diferite în cursul PAR.

(28)

Materiile prime importate nu pot fi transferate și trebuie să fie utilizate la fabricarea produsului de export. Obligația de export trebuie respectată într-un anumit termen de la eliberarea licenței (24 de luni, cu două prelungiri posibile, de 6 luni fiecare).

(29)

Din ancheta de reexaminare reiese că, deși producătorul-exportator cooperant putea stabili consumul total de materii prime, nu există niciun registru al consumului real pentru produsul în cauză. S-a presupus numai că consumul este în conformitate cu normele standard intrări/ieșiri. Prin urmare, nu a fost posibil să se determine dacă cerințele în materie de norme standard intrări/ieșiri, stipulate în autorizațiile/licențele specifice, în ceea ce privește materiile prime cu scutire de taxe, depășesc materiile necesare pentru producerea cantității de referință a produsului de export.

(30)

Mai mult, ancheta de reexaminare a stabilit că materiile prime au fost importate sub trei autorizații/licențe diferite și conform unor norme standard intrări/ieșiri diferite, apoi au fost amestecate și încorporate fizic în procesul de producție al aceluiași produs de export. Faptul că există trei norme standard intrări/ieșiri diferite, cu diferite norme de consum pentru fiecare materie primă, subliniază dificultatea de a stabili consumul real al exportatorului cooperant. În acest sens, este clar că un registru al consumului real este o cerință de bază pentru a permite să se verifice dacă materiile prime cu scutire de taxe depășesc materiile necesare pentru producerea cantității de referință a produsului de export.

(31)

Ancheta de reexaminare a stabilit, de asemenea, că cerințele de verificare stipulate de autoritățile indiene fie nu au fost respectate, fie nu au fost puse în practică. În cazul licențelor prealabile emise înainte de 13 mai 2005, registrele necesare ale consumului real și stocurilor (adică apendicele 18) nu au fost trimise autorităților competente și deci nu au fost controlate de API. În cazul autorizațiilor prealabile emise după data de 13 mai 2005, sunt cerute registrele necesare ale consumului real și stocurilor, însă API nu a verificat încă dacă aceste registre sunt în conformitate cu cerințele politicii importurilor și exporturilor. În special, registrele au fost verificate de experți-contabili externi, astfel cum prevede legislația indiană relevantă menționată la considerentul 25, însă nici societatea, nici expertul-contabil nu au păstrat documente referitoare la modul în care s-a desfășurat acest proces de certificare. Nu a existat niciun plan de audit sau orice alt material justificativ al auditului efectuat, nicio informație scrisă privind metodologia folosită sau cerințele necesare pentru o astfel de activitate minuțioasă care implică cunoștințe tehnice detaliate privind procesul de producție, cerințele politicii importurilor și exporturilor și procedurile contabile. Având în vedere această situație, se consideră că exportatorul anchetat nu a putut demonstra că au fost respectate dispozițiile relevante ale politicii importurilor și exporturilor.

(32)

Exportatorul care a cooperat a contestat constatările de mai sus, în special în ceea ce privește concluziile privind expertul-contabil, formulate la considerentul 31. În acest scop, s-a afirmat că nu există nicio dispoziție legală națională sau internațională care să impună ca societatea auditată să păstreze documente privind modul în care s-a desfășurat un audit. Dimpotrivă, legislația indiană stipulează că documentele de lucru sunt proprietatea auditorului. În astfel de circumstanțe și având în vedere că înaintea vizitei de verificare nu s-a formulat nicio solicitare de a stabili o întâlnire cu expertul-contabil, societății auditate nu i se poate imputa faptul că nu deținea astfel de documente doveditoare în momentul vizitei. Mai mult, s-a afirmat, de asemenea, că regulamentul de bază nu ar autoriza în niciun caz serviciile Comisiei să verifice documentele păstrate de altcineva decât societatea anchetată, astfel cum ar fi cazul unui contabil independent. S-a argumentat totodată că consumul real al singurului producător cooperant pentru fiecare input fusese mai mare decât normele standard intrări/ieșiri și că nu a existat nicio remitere excesivă a taxelor.

(33)

În acest sens, se reamintește că procesul de verificare efectuat de expertul-contabil și eliberarea certificatului relevant fac parte din sistemul de verificare introdus de API în cadrul politicii sale de import și de export. În acest scop, politica de import și de export a introdus expertul-contabil ca actor în punerea în aplicare a sistemului, iar Comisia a trebuit să analizeze dacă sistemul de verificare menționat anterior era aplicat în mod real. Faptul că societatea nu a putut demonstra că nici ea însăși, nici expertul-contabil ales nu dețin vreun document privind verificările efectuate pentru eliberarea certificatului stipulat de politica de import și de export demonstrează că societatea nu poate dovedi că dispozițiile relevante ale politicii de import și de export au fost îndeplinite. În ceea ce privește afirmația societății că, în orice caz, nu a existat nicio remitere excesivă a taxelor, se amintește că situația constatată la fața locului (adică amestecul de inputuri și produse fabricate, utilizarea unor norme standard intrări/ieșiri diferite, lipsa registrelor consumului real stipulate de politica de import și de export) și până când API efectuează etapele necesare ale verificării finale, demonstrează că orice calcul legat de consumul real și remiterea excesivă a taxelor rezultată per autorizație/licență și normă standard intrări/ieșiri este imposibil.

(34)

Scutirea de taxe de import constituie o subvenție, în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume o contribuție financiară a API, care a conferit un avantaj exportatorului anchetat.

(35)

În plus, subsistemele de autorizații prealabile „exporturi fizice” și „exporturi prevăzute” se subordonează de drept rezultatelor la export și sunt, prin urmare, considerate specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține niciun avantaj în cadrul acestor sisteme fără un angajament de export.

(36)

Niciunul dintre cele două subsisteme aplicate în cazul de față nu poate fi considerat un sistem drawback autorizat sau un sistem drawback pentru produsele de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acestea nu respectă normele enunțate în anexa I litera (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemul drawback pentru produsele de înlocuire) din regulamentul de bază. Autoritățile publice indiene nu au aplicat în mod eficient sistemul sau procedura de verificare prin care să determine ce inputuri au fost consumate în fabricarea produsului exportat și în ce cantități (anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor drawback pentru produsele de înlocuire, anexa III partea II punctul 2 din regulamentul de bază). Normele standard intrări/ieșiri în sine nu pot fi considerate ca sistem de verificare a consumului real, deoarece inputurile importate, scutite de taxe vamale în temeiul autorizațiilor/licențelor cu rezultate de intrări/ieșiri diferite sunt amestecate în cadrul aceluiași proces de fabricare a unui produs exportat. Acest tip de proces nu permite API să verifice cu suficientă precizie cantitățile inputurilor realmente consumate pentru fabricarea produsului exportat și după ce normă intrare/ieșire ar trebui comparate. În afară de aceasta, autoritățile publice indiene nu au efectuat niciun control eficient pe baza unui registru de consum real, corect ținut, sau acesta nu a fost încă finalizat. În plus, API nu au efectuat o nouă verificare bazată pe inputurile efectiv implicate, deși ar fi trebuit să procedeze astfel, în mod normal, în absența unui sistem de verificare eficient (anexa II partea II punctul 5 și anexa III partea II punctul 3 din regulamentul de bază). Mai mult, se reamintește că societatea în cauză nu avea un registru al consumului care să permită o verificare a consumului real de materie primă pe tip de produs. Prin urmare, chiar dacă ar fi fost instituit un sistem de control eficient, API nu ar fi putut determina ce cantități de inputuri au fost consumate în producția pentru produsul exportat. În final, faptul că în procesul de verificare au fost implicați experți-contabili nu a dus la îmbunătățirea sistemului de verificare, deoarece nu există norme detaliate privind modul în care experții-contabili ar trebui să execute sarcinile care le-au fost încredințate, iar informațiile prezentate în cursul anchetei nu au putut garanta îndeplinirea normelor menționate anterior, instituite în temeiul regulamentului de bază.

(37)

Prin urmare, aceste două subsisteme pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(38)

În lipsa unui sistem drawback autorizat sau a unui sistem drawback pentru produsele de înlocuire, beneficiul care face obiectul unor măsuri compensatorii corespunde remiterii valorii totale a taxelor de import aplicate în mod normal asupra inputurilor. În acest sens, se menționează că regulamentul de bază nu prevede numai aplicarea măsurilor compensatorii în cazul remiterii „excesive” a taxelor. În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu anexa I litera (i) din regulamentul de bază, remiterea excesivă a taxelor poate face obiectul unor măsuri compensatorii numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile menționate în anexele II și III din regulamentul de bază, or aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față. Prin urmare, în cazul în care se constată absența unei proceduri de verificare adecvate, excepția pentru sistemele drawback menționată anterior nu este aplicabilă și prevalează regula normală de aplicare a măsurilor compensatorii valorii taxelor neachitate (venituri la care se renunță), mai degrabă decât unei pretinse remiteri excesive. În conformitate cu anexa II partea II și cu anexa III partea II din regulamentul de bază, obligația de a calcula remiterea excesivă nu îi revine autorității responsabile cu ancheta. Dimpotrivă, articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază îi impune numai sarcina de a stabili probe suficiente privind ineficiența unui pretins sistem de verificare.

(39)

Valorile subvențiilor acordate exportatorilor care au utilizat autorizațiile prealabile au fost calculate pe baza taxelor de import nepercepute (taxă vamală de bază și taxă vamală suplimentară specială) asupra inputurilor importate în temeiul celor două subsisteme utilizate pentru produsul în cauză în cursul PAR (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, costurile suportate în mod necesar pentru a obține subvenția au fost deduse din valoarea subvenției pe baza depunerii unor cereri justificate. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost repartizată pe cifra de afaceri corespunzătoare realizată la export în perioada anchetei (numitor), deoarece subvenția este subordonată rezultatelor la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(40)

Nivelul subvenției stabilit cu privire la acest sistem în cursul PAR pentru singurul producător cooperant se ridică la 12,8 %.

(41)

Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă la punctul 4.3 din Politica de import și de export 2004-2009 și în capitolul 4 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I).

(42)

S-a constatat că producătorii-exportatori cooperanți nu au obținut niciun beneficiu care face obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul acestui sistem. În consecință, nu s-a mai considerat necesară continuarea analizării acestui sistem în scopul prezentei anchete.

(43)

Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă în capitolul 5 din Politica de import și de export 2004-2009 și în capitolul 5 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I).

(44)

Sistemul este deschis producătorilor-exportatori, precum și comercianților-exportatori „asociați” producătorilor și furnizorilor de servicii.

(45)

Sub rezerva unei obligații de export, societățile sunt autorizate să importe bunuri de capital (noi și, din aprilie 2003, second-hand, vechi de maximum 10 ani) cu un nivel al taxei redus. În acest scop, API eliberează, la cerere, o licență EPCGS, în schimbul unei redevențe. Din aprilie 2000, se aplică un nivel redus de 5 % tuturor bunurilor de capital importate în cadrul acestui sistem. Până la 31 martie 2000, se aplica un nivel efectiv al taxelor de 11 % (inclusiv o suprataxă de 10 %) sau, în cazul importurilor cu valoare ridicată, un nivel zero al taxei. Pentru a îndeplini obligația de export, bunurile de capital importate trebuie folosite pentru producerea unei anumite cantități de produse de export, într-o perioadă determinată.

(46)

Titularul unei licențe EPCGS poate, de asemenea, să achiziționeze bunuri de capital pe piața internă. În acest caz, producătorul național de bunuri de capital poate să profite de acest beneficiu și să importe cu scutire de taxe vamale componentele necesare pentru fabricarea bunurilor în cauză. Alternativ, acesta poate solicita să beneficieze de avantajul aferent exporturilor prevăzute în cazul bunurilor de capital livrate titularului licenței EPCGS.

(47)

După comunicarea informațiilor, nu au fost primite observații în legătură cu EPCGS.

(48)

Sistemul EPCGS acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea taxei constituie o contribuție financiară a autorităților publice indiene, care renunță astfel la veniturile vamale în mod normal exigibile. În plus, reducerea taxei conferă un avantaj exportatorului, întrucât taxele economisite la import îi îmbunătățesc lichiditățile.

(49)

În plus, sistemul EPCGS este subordonat de drept rezultatelor la export, deoarece licențele nu pot fi obținute fără a încheia un angajament de export. Prin urmare, se consideră că sistemul este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(50)

În cele din urmă, acest sistem nu poate fi considerat un sistem drawback autorizat sau un sistem drawback pentru produsele de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Bunurile de capital nu sunt incluse în sistemele permise definite în anexa I litera (i) din regulamentul de bază, deoarece nu sunt consumate în procesul de fabricație a produselor exportate.

(51)

Singurul exportator cooperant nu a achiziționat bunuri de capital în perioada anchetei. Cu toate acestea, societatea a continuat să beneficieze de scutiri de taxe pentru bunurile de capital achiziționate înainte de perioada anchetei la valoarea stabilită în ancheta inițială. După cum s-a stabilit în ancheta inițială, valoarea subvenției obținută în perioada anchetei de reexaminare a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate, aplicate bunurilor de capital importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital ale producătorului exportator. Pe baza practicii stabilite, valoarea astfel calculată, care este atribuită perioadei anchetei de reexaminare, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului conferit beneficiarului prin acest sistem. Costurile suportate în mod necesar pentru a beneficia de subvenție au fost deduse din valoarea calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, pentru a obține valoarea subvenției (numărătorul). În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export în perioada anchetei de reexaminare (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Nivelul subvenției stabilit cu privire la beneficiul obținut de societate în perioada anchetei de reexaminare a fost 0,3 %.

(52)

În cadrul acestui sistem, exportatorii puteau beneficia de o scutire parțială de impozit pe profitul realizat din vânzările pentru export. Această scutire are drept temei juridic secțiunea 80HHC din Legea privind impozitul pe profit.

(53)

Dispoziția a fost abrogată pe perioada exercițiului de evaluare 2005-2006 (și anume pentru exercițiul financiar de la 1 aprilie 2004 la 31 martie 2005), astfel încât secțiunea 80HHC din Legea privind impozitul pe profit nu acordă nici un beneficiu după 31 martie 2004. Singurul producător-exportator cooperant nu a obținut niciun beneficiu în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, deoarece sistemul a fost suprimat, acesta nu va face obiectul unor măsuri compensatorii, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(54)

Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă în capitolul 3.9 din Politica de import și de export 2004-2009 și în capitolul 3.20 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I). Deși societatea a declarat existența acestui sistem, ancheta a arătat că nu s-a obținut niciun beneficiu în perioada anchetei de reexaminare. S-a constatat că producătorul-exportator cooperant nu a obținut niciun beneficiu care face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul acestui sistem, în consecință, nu s-a mai considerat necesară continuarea analizării acestuia în scopul prezentei anchete.

(55)

Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă în capitolul 3.7 din Politica de import și de export 2004-2009 și în capitolul 3.2 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I).

(56)

Orice producător-exportator poate beneficia de acest sistem.

(57)

Acest sistem urmărește acordarea unei prime societăților care își sporesc cifra de afaceri realizată la export. În acest scop, sistemul permite societăților eligibile să beneficieze de un credit pentru taxe între 5 % și 15 % din valoarea bazată pe diferența dintre valorile FOB ale exporturilor realizate în două exerciții financiare consecutive.

(58)

Societățile care doresc să beneficieze de acest sistem trebuie să înainteze o cerere Ministerului Comerțului și Industriei. Odată autorizată, se eliberează o licență care indică valoarea creditului pentru taxe de către autoritățile competente.

(59)

Acest sistem a fost întrerupt în martie 2006 și înlocuit cu timpul de alte două sisteme noi, Sistemul „Piața-țintă” (Focus Market Scheme) și Sistemul „Produs-țintă” (Focus Product Scheme). Cu toate acestea, dreptul de a solicita o licență TPS a continuat până în martie 2007, iar societățile care beneficiază de sistem pot utiliza creditele pentru taxe respective până în martie 2009.

(60)

Producătorul cooperant a considerat că, în cadrul acestui sistem, nu a existat un avantaj mai mare în favoarea societății în timpul PAR și, având în vedere că sistemul a fost retras în 2006, nu ar trebui să facă obiectul unor măsuri compensatorii. Cu toate acestea, astfel cum se explică în detaliu mai sus, ancheta a arătat că societatea a beneficiat de un avantaj în timpul PAR și, mai mult, deși sistemul a fost într-adevăr abandonat, societățile pot beneficia de acesta până în 2009.

(61)

Sistemul TPS acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Creditele pentru taxe TPS constituie o contribuție din partea autorităților publice indiene, deoarece acestea sunt utilizate în cele din urmă pentru achitarea taxelor de import, API renunțând astfel la veniturile vamale exigibile în mod normal. În plus, creditul pentru taxe TPS conferă un avantaj exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(62)

În afară de aceasta, TPS este subordonat de drept rezultatelor obținute la export și, prin urmare, este considerat specific și face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(63)

Acest sistem nu poate fi considerat un sistem drawback autorizat sau un sistem drawback pentru produsele de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele stricte enunțate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemul drawback pentru produsele de înlocuire) din regulamentul de bază. Exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv inputurile importate cu scutire de taxe vamale în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de cantitatea reală de inputuri utilizată. Nu există nici un sistem sau procedură care permite să se verifice care inputuri sunt consumate în procesul de producție a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă a taxelor de import în sensul anexei I litera (i) și al anexelor II și III din regulamentul de bază. Exportatorii pot beneficia de sistemul TPS, indiferent dacă importă sau nu inputuri. Pentru a obține beneficiul, un exportator trebuie numai să își sporească cifra de afaceri la export, fără să demonstreze că a importat inputuri. În consecință, chiar și exportatorii care își achiziționează toate inputurile pe piața internă și care nu importă niciunul dintre produsele utilizate ca inputuri pot beneficia de avantajele TPS.

(64)

Valoarea subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii s-a calculat în ceea ce privește avantajul conferit beneficiarului, astfel cum a fost constatat în perioada anchetei de reexaminare, și înscrisă ca profituri în conturile comerciale de producătorul-exportator cooperant în momentul tranzacției de export. În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției (numărător) a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export în perioada anchetei de reexaminare (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(65)

Nivelul subvenției stabilit cu privire la acest sistem în cursul PAR pentru singurul producător cooperant se ridică la 0,7 %.

(66)

Se amintește că marja subvenției, stabilită în cursul anchetei inițiale, se ridica la 5,8 % pentru singurul producător-exportator care a cooperat la actuala reexaminare intermediară parțială.

(67)

În cursul prezentei reexaminări intermediare parțiale, valoarea subvențiilor susceptibile de măsuri compensatorii, exprimată ad valorem, s-a ridicat la 13,8 %, după cum indică tabelul de mai jos:

(68)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că nivelul subvenției în ceea ce privește singurul producător-exportator care a cooperat a crescut.

(69)

În conformitate cu dispozițiile articolului 19 din regulamentul de bază și motivele prezentei reexaminări intermediare parțiale, enunțate la punctul 3 din avizul de inițiere, s-a stabilit că marja subvenției în ceea ce privește singurul producător care a cooperat a crescut de la 5,8 % la 13,8 % și, prin urmare, nivelul taxei compensatorii, impus acestui producător-exportator prin Regulamentul (CE) nr. 193/2007, trebuie modificat în consecință.

(70)

A doua societate care a făcut obiectul prezentei reexaminări intermediare parțiale, Reliance Industries Ltd, a dispus de cea mai mare marjă a subvenției în cadrul anchetei inițiale, dar nu a cooperat la prezenta reexaminare. Deoarece societatea nu a cooperat, evaluarea a trebuit să se sprijine pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază. În acest sens și având în vedere constatările referitoare la singurul exportator, este probabil că producătorul-exportator care nu a cooperat va continua să beneficieze de sistemele de subvenție anchetate la cel puțin același nivel ca și cel stabilit pentru exportatorul cooperant. Astfel, trebuie trasă concluzia că nivelul subvenției în ceea ce privește singurul producător care nu a cooperat, dar care face obiectul reexaminării, a crescut, de asemenea, la 13,8 % și, prin urmare, nivelul taxei compensatorii, impus acestui producător-exportator prin Regulamentul (CE) nr. 193/2007, trebuie modificat în consecință.

(71)

În ceea ce privește societățile care au cooperat în cadrul anchetei inițiale, dar care nu au fost identificate ca făcând obiectul anchetei în anexa la avizul de inițiere, nimic nu a indicat necesitatea de a recalcula nivelul taxelor compensatorii și antidumping aplicabile acestor societăți. Prin urmare, nivelul individual ale taxelor aplicabile tuturor celorlalte părți, cu excepția societăților Pearl Engineering și Reliance Industries, menționate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 193/2007, rămâne neschimbat.

(72)

De asemenea, în ceea ce privește societățile care nu au cooperat nici la prezenta reexaminare, nici în cadrul anchetei inițiale, trebuie considerat că acestea continuă să beneficieze de sistemele de subvenții anchetate cel puțin la același nivel stabilit pentru singurul producător cooperant. Pentru a nu recompensa lipsa de cooperare, s-a considerat corespunzătoare stabilirea nivelului subvenției aplicabil „tuturor celorlalte societăți” la valoarea cea mai ridicată stabilită pentru producătorii-exportatori care au cooperat la ancheta inițială, adică 13,8 %.

(73)

Taxa compensatorie modificată ar trebui stabilită ținându-se cont de noul nivel de subvenționare constatat în cursul prezentei reexaminări, dat fiind că marja de prejudiciu calculată în ancheta inițială rămâne superioară.

(74)

Nivelurile individuale ale taxei compensatorii prevăzute în prezentul regulament reflectă situația constatată în timpul reexaminării intermediare parțiale. Acestea se aplică, prin urmare, numai importurilor produsului în cauză fabricat de aceste societăți. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile asociate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și sunt supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(75)

Pentru a se evita ca fluctuațiile prețurilor PET, cauzate de fluctuațiile prețurilor petrolului brut, să determine o taxă mai ridicată, se amintește că măsurile în vigoare au fost instituite sub forma unei valori specifice pe tonă. Această valoare rezultă din aplicarea nivelului taxei compensatorii la prețurile la exportul CIF utilizate pentru calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului în ancheta inițială. Aceeași metodă a fost utilizată pentru a stabili nivelul taxei specifice modificate în contextul prezentei reexaminări.

(76)

Marjele și nivelurile taxei aplicabile ar trebui, prin urmare, calculate astfel cum se indică în tabelul de mai jos.

(77)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei compensatorii (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (6) și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. În cazul în care acest lucru este necesar, regulamentul este modificat în consecință, după consultarea comitetului consultativ, printr-o actualizare a listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei compensatorii.

(78)

Modificarea nivelului taxei compensatorii va avea o consecință asupra taxei antidumping definitive impuse producătorilor indieni de Regulamentul (CE) nr. 192/2007 al Consiliului.

(79)

În cadrul anchetei antidumping inițiale, taxa antidumping a fost ajustată pentru a evita dubla contabilizare a efectelor avantajelor obținute din subvențiile la export. În acest sens, articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (7) și articolul 24 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază prevăd că niciun produs nu poate fi supus în același timp unor măsuri antidumping și unor măsuri compensatorii în vederea remedierii aceleiași situații care rezultă din dumping sau din acordarea unei subvenții la export. În urma anchetei inițiale, precum și a prezentei reexaminări intermediare parțiale, s-a constatat că unele dintre sistemele de subvenționare supuse anchetei considerate pasibile de măsuri compensatorii reprezentau subvenții la export în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază antisubvenții. În consecință, subvențiile respective afectau prețul de export al producătorilor-exportatori din India, ducând astfel la o marjă de dumping mai ridicată. Cu alte cuvinte, marja de dumping definitivă stabilită în ancheta antidumping inițială se explică parțial prin existența subvențiilor la export.

(80)

Prin urmare, nivelul taxei antidumping definitive aplicate producătorilor-exportatori în cauză trebuie în prezent ajustată pentru a lua în considerare nivelul revizuit al beneficiului obținut în urma subvențiilor la export în perioada anchetei de reexaminare, pentru a reflecta marja reală de dumping rămasă după instituirea taxei compensatorii definitive ajustate care compensează efectul subvențiilor la export.

(81)

Cu alte cuvinte, noile niveluri ale subvenției vor trebui luate în considerare pentru ajustarea marjelor de dumping stabilite anterior.

(82)

Marjele și nivelurile taxei aplicabile societăților în cauză ar trebui, prin urmare, calculate astfel cum se indică în tabelul de mai jos.

(83)

Pentru a garanta aplicarea corectă a taxelor compensatorii și antidumping, nivelul taxei reziduale nu ar trebui să se aplice numai exportatorilor care nu au cooperat, ci și societăților care nu au exportat produsul în cauză în perioada anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, acestea din urmă sunt invitate, în cazul în care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 20 din regulamentul de bază, să prezinte o cerere de reexaminare în conformitate cu respectivul articol, pentru a se putea examina situația lor individuală,

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/13

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/15

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2008/2009 s-au stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 945/2008 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1212/2008 al Comisiei (4).

(2)

Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/17

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (2) prevede că societățile reglementate de legislația unui stat membru ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată a oricărui stat membru trebuie să își întocmească conturile consolidate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, cunoscute în prezent sub denumirea de standarde internaționale de raportare financiară, adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 (denumite în continuare „IFRS adoptate”), pentru fiecare exercițiu financiar care începe la 1 ianuarie 2005 sau ulterior acestei date.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 809/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 de punere în aplicare a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește informațiile conținute în prospectele, structura prospectelor, includerea de informații prin trimiteri, publicarea prospectelor și difuzarea comunicatelor cu caracter publicitar (3) prevede că informațiile financiare istorice, furnizate de emitenți din țările terțe în prospectele privind o ofertă de valori mobiliare adresată publicului sau admiterea la tranzacționare a valorilor mobiliare pe o piață reglementată trebuie să fie conforme cu IFRS adoptate sau cu standardele naționale de contabilitate ale unei țări terțe, echivalente cu aceste standarde.

(3)

În scopul de a evalua în ce măsură principiile contabile general acceptate (GAAP) dintr-o țară terță sunt echivalente cu IFRS adoptate, Regulamentul (CE) nr. 1569/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de instituire a unui mecanism pentru determinarea echivalenței standardelor de contabilitate aplicate de emitenți de valori mobiliare din țări terțe, în conformitate cu Directivele 2003/71/CE și 2004/109/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului (4) prevede definiția echivalenței și stabilește un mecanism pentru determinarea echivalenței GAAP dintr-o țară terță. Regulamentul (CE) nr. 1569/2007 prevede, de asemenea, ca decizia Comisiei să le permită emitenților să utilizeze IFRS adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 în țara terță în cauză.

(4)

Situațiile financiare întocmite în conformitate cu IFRS, așa cum au fost publicate de către Consiliul pentru standarde internaționale de contabilitate (IASB), asigură utilizatorilor acestor situații un nivel suficient de informare pentru ca aceștia să poată efectua o evaluare în cunoștință de cauză a activului și a pasivului, a poziției financiare, a profitului și a pierderilor, precum și a perspectivelor unui emitent. Prin urmare, emitenților din țări terțe ar trebui să li se permită să utilizeze IFRS așa cum au fost publicate de IASB în Comunitate.

(5)

În decembrie 2007, Comisia a consultat Comitetul autorităților europene de reglementare a valorilor mobiliare (CESR) cu privire la evaluarea tehnică a echivalenței principiilor contabile general acceptate (GAAP) din Statele Unite, China și Japonia. În martie 2008, Comisia a extins această consultare la nivelul GAAP din Coreea de Sud, Canada și India.

(6)

În avizele sale emise în martie, în mai 2008 și, respectiv, în octombrie 2008, CESR a recomandat recunoașterea GAAP din SUA și a celor din Japonia ca fiind echivalente cu IFRS în vigoare la nivel comunitar. Mai mult, CESR a recomandat acceptarea temporară, la nivel comunitar, a situațiilor financiare întocmite pe baza GAAP din China, Canada, Coreea de Sud și India, până cel târziu la 31 decembrie 2011.

(7)

În 2006, Consiliul pentru standarde de contabilitate financiară al SUA și IASB au încheiat un memorandum de înțelegere care a reiterat obiectivul acestora de convergență între GAAP din SUA și IFRS și a definit programul de lucru în acest scop. Ca urmare a acestui program de lucru, au fost eliminate numeroase diferențe majore între GAAP din SUA și IFRS. Mai mult, în urma dialogului dintre Comisia Europeană și Comisia pentru valori mobiliare și burse de valori din SUA (US Securities and Exchange Commission), nu mai este necesară reconcilierea pentru emitenții comunitari care își întocmesc situațiile financiare în conformitate cu IFRS așa cum au fost publicate de IASB. Prin urmare, începând cu 1 ianuarie 2009, GAAP din SUA ar trebui considerate ca fiind echivalente cu IFRS adoptate.

(8)

În august 2007, Consiliul pentru standarde de contabilitate din Japonia și IASB au anunțat acordul lor în privința accelerării convergenței prin eliminarea diferențelor majore între GAAP din Japonia și IFRS până în 2008 și a celorlalte diferențe până la sfârșitul anului 2011. Autoritățile din Japonia nu impun obligația reconcilierii pentru emitenții din Comunitate care își întocmesc situațiile financiare în conformitate cu IFRS. Prin urmare, începând cu 1 ianuarie 2009, GAAP din Japonia ar trebui considerate ca fiind echivalente cu IFRS adoptate.

(9)

În conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1569/2007, emitenților din țările terțe li se poate acorda dreptul, pentru o perioadă de tranziție care să se sfârșească cel târziu la 31 decembrie 2011, să utilizeze GAAP din alte țări terțe, care sunt convergente sau s-au angajat să adopte IFRS sau care au încheiat cu Comunitatea un acord de recunoaștere reciprocă, înainte de 31 decembrie 2008.

(10)

În China, standardele de contabilitate pentru întreprinderile comerciale sunt în mare măsură convergente cu IFRS și acoperă aproape toate domeniile din cadrul IFRS actuale. Cu toate acestea, dat fiind că standardele de contabilitate pentru întreprinderi se aplică doar începând din 2007, este nevoie de dovezi suplimentare care să ateste aplicarea lor corespunzătoare.

(11)

Consiliul pentru standarde de contabilitate din Canada s-a angajat în mod public, în ianuarie 2006, să adopte IFRS până la 31 decembrie 2011 și ia măsuri concrete pentru a garanta, până la data stabilită, o tranziție totală, în timp util, la IFRS.

(12)

Comisia de supraveghere financiară și Institutul contabil din Coreea s-au angajat în mod public, în martie 2007, să adopte IFRS până la 31 decembrie 2011 și iau măsuri concrete pentru a garanta, până la data stabilită, o tranziție totală, în timp util, la IFRS.

(13)

Guvernul Indiei și Institutul indian al contabililor autorizați s-au angajat în mod public, în iulie 2007, să adopte IFRS până la 31 decembrie 2011 și iau măsuri concrete pentru a garanta, până la data stabilită, o tranziție totală, în timp util, la IFRS.

(14)

Chiar dacă nicio decizie finală cu privire la echivalența standardelor de contabilitate care converg către IFRS nu ar trebui luată înainte de efectuarea unei evaluări a punerii în aplicare a respectivelor standarde de către societăți și auditori, este important să se acorde sprijin eforturilor acelor țări care s-au angajat să realizeze convergența standardelor lor de contabilitate cu IFRS, precum și eforturile acelora care s-au angajat să adopte IFRS. Prin urmare, emitenților din țările terțe ar trebui să li se permită să își întocmească situațiile financiare anuale și semestriale în Comunitate, în conformitate cu GAAP din China, Canada, Coreea de Sud sau India, pentru o perioadă de tranziție de maximum 3 ani. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 809/2004 ar trebui modificat în consecință, pentru a reflecta schimbările cu privire la utilizarea GAAP din Statele Unite, Japonia, China, Canada, Coreea de Sud și India și pentru ca emitenții din țări terțe să pregătească informațiile financiare istorice, precum și pentru a elimina unele dispoziții caduce.

(15)

Comisia ar trebui să continue să monitorizeze, cu sprijinul tehnic al CESR, evoluția acestor GAAP din țări terțe în raport cu IFRS adoptate.

(16)

Țările ar trebui încurajate să adopte IFRS. UE poate stabili că standardele naționale considerate ca fiind echivalente nu mai pot fi utilizate pentru a elabora informațiile necesare în conformitate cu Directiva 2004/109/CE sau cu Regulamentul (CE) nr. 809/2004 de punere în aplicare a Directivei 2003/71/CE, în momentul în care aceste țări au adoptat IFRS ca unicul lor standard contabil.

(17)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului european pentru valori mobiliare,

1.

Alineatele (5) și (5a) se înlocuiesc după cum urmează:

„(5)   De la 1 ianuarie 2009, emitenții din țări terțe își prezintă informațiile financiare istorice în conformitate cu oricare dintre următoarele standarde de contabilitate:

(5a)   Emitenții din țări terțe nu sunt supuși obligației prevăzute în anexa I punctul 20.1; anexa IV punctul 13.1; anexa VII punctul 8.2; anexa X punctul 20.1 sau anexa XI punctul 11.1, de a reformula informațiile financiare istorice cuprinse într-un prospect și pertinente pentru exercițiile financiare anterioare exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2012 sau ulterior acestei date, nici obligației prevăzute în anexa VII punctul 8.2a; anexa IX punctul 11.1; sau anexa X punctul 20.1a, de a furniza o descriere narativă a diferențelor dintre standardele internaționale de raportare financiară adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 și principiile contabile în conformitate cu care se elaborează asemenea informații referitoare la exercițiile financiare anterioare exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2012 sau ulterior acestei date, cu condiția ca informațiile financiare istorice să fie elaborate în conformitate cu principiile contabile general acceptate din Republica Populară Chineză, Canada, Republica Coreea sau Republica India.”

2.

Alineatele 5b-5e se elimină.

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/20

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea utilizării aditivilor pentru hrana animalelor, precum și criteriile și procedurile de acordare a unei astfel de autorizări.

(2)

A fost depusă o cerere de autorizare pentru preparatul menționat în anexă, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. Această cerere a fost însoțită de detaliile și documentele solicitate conform prevederilor articolului 7 alineatul (3) din respectivul regulament.

(3)

Cererea se referă la o nouă autorizare a unui preparat de Lactobacillus rhamnosus (CNCM-I-3698) și Lactobacillus farciminis (CNCM-I-3699) (Sorbiflore), ca aditiv alimentar pentru purcei, pentru a fi clasificat în categoria de aditivi „aditivi zootehnici”.

(4)

Din avizul emis la 15 iulie 2008 (2) de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „Autoritatea”) reiese, pe baza datelor furnizate de producător, că preparatul de Lactobacillus rhamnosus (CNCM-I-3698) și Lactobacillus farciminis (CNCM-I-3699) (Sorbiflore) nu are efecte nocive asupra sănătății animalelor și a oamenilor sau asupra mediului și că este eficace pentru ameliorarea creșterii în greutate. De asemenea, Autoritatea a concluzionat că acest preparat ar putea fi un potențial sensibilizant respirator. Autoritatea nu consideră necesară prevederea unor cerințe specifice de supraveghere ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului alimentar în hrana animalelor, prezentat de către laboratorul comunitar de referință instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului respectiv arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată, conform anexei la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/22

(1)

Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei din 8 august 2008 de stabilire a unei liste a țărilor terțe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care pot fi importate în Comunitate și pot tranzita Comunitatea păsările de curte și produsele de pasăre, precum și a cerințelor de certificare sanitar-veterinară (4) prevede că numai bunurile care fac obiectul acestui regulament și care provin din țările terțe, teritoriile, zonele sau compartimentele enumerate în tabelul din anexa I partea 1 la regulament vor putea fi importate și vor putea tranzita teritoriul Comunității. De asemenea, regulamentul stabilește cerințele de certificare sanitar-veterinară pentru aceste produse, iar modelele de certificate sanitar-veterinare care trebuie să le însoțească sunt prevăzute în partea 2 a anexei. Regulamentul (CE) nr. 798/2008 se aplică de la 1 ianuarie 2009.

(2)

Articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 798/2008 prevede că atunci când în certificat este inclusă cerința cu privire la programul de supraveghere a gripei aviare, produsele vor fi importate în Comunitate numai din acele țări terțe, teritorii, zone sau compartimente care au desfășurat timp de cel puțin șase luni un program de acest tip și în condițiile în care programul întrunește cerințele indicate la articolul menționat anterior și dacă este înscris în coloana 7 a tabelului din anexa I partea 1 la regulament.

(3)

Brazilia, Canada, Chile, Croația, Africa de Sud, Elveția și Statele Unite ale Americii au prezentat Comisiei programele lor de supraveghere a gripei aviare în vederea evaluării. Comisia a analizat programele respective, acestea întrunind cerințele specificate la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 798/2008. În consecință, programele trebuie înscrise în coloana 7 a tabelului din anexa I partea 1 la regulamentul menționat anterior.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 stabilește normele cu privire la controlul salmonelei și al altor agenți zoonotici la diferitele efective de păsări de curte din Comunitate. Regulamentul stabilește obiectivele Comunității pentru reducerea prevalenței tuturor serotipurilor de salmonela cu semnificație pentru sănătatea publică în rândul diferitelor efective de păsări de curte. Începând cu datele menționate în regulament la coloana 5 a tabelului din anexa I, admiterea sau menținerea pe listele țărilor terțe prevăzute în legislația comunitară privind specia sau categoria relevantă, din care statele membre sunt autorizate să importe acele animale sau ouă de incubație la care se referă acest regulament, este condiționată de transmiterea către Comisia Europeană de către țara terță vizată a unui program de control. Acest program ar trebui să fie echivalent cu cele prezentate de statele membre și trebuie să facă obiectul aprobării de către Comisie.

(5)

Croația a prezentat Comisiei programele sale de control pentru salmonela la păsările pentru reproducție din specia Gallus gallus, la ouăle de incubație provenite de la aceste păsări, la găinile ouătoare din specia Gallus gallus, la ouăle pentru consum provenite de la aceste păsări și la puii de o zi din specia Gallus gallus pentru reproducție sau ouat. Aceste programe oferă garanții echivalente celor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2160/2003. Prin urmare, programele trebuie aprobate.

(6)

Prin Decizia 2007/843/CE a Comisiei (5) s-au aprobat programele de control prezentate de Statele Unite ale Americii, de Israel, Canada și Tunisia în ceea ce privește salmonela la efectivele de găini pentru reproducție. Statele Unite ale Americii au prezentat Comisiei programul suplimentar de control pentru salmonela la puii de o zi din specia Gallus gallus pentru ouat sau îngrășare. Programul oferă garanții echivalente garanțiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2160/2003. Prin urmare, programul ar trebui aprobat. Israelul a explicat că programul său de control pentru salmonela se aplică numai în cazul lanțului de producție a cărnii de pui broiler.

(7)

În contextul Acordului dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind comerțul cu produse agricole (6), Elveția a transmis Comisiei programele sale de control pentru salmonela la păsările pentru reproducție din specia Gallus gallus, la ouăle de incubație, la găinile ouătoare din specia Gallus gallus, la ouăle de consum, la puii de o zi din specia Gallus gallus pentru reproducție sau ouat și la broileri. Aceste programe oferă garanții similare celor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2160/2003. Din considerente de claritate, acestea ar trebui să se regăsească în mod corespunzător în coloana 9 a tabelului din anexa I partea 1 la Regulamentul (CE) nr. 798/2008.

(8)

Unele dintre celelalte țări terțe incluse, în prezent, pe lista din anexa I partea 1 la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 fie nu au prezentat deocamdată Comisiei programele de control pentru salmonela, fie programele pe care le-au prezentat nu oferă garanții echivalente cu cele oferite prin Regulamentul (CE) nr. 2160/2003. Dat fiind că cerințele cu privire la păsările pentru reproducție sau producție din specia Gallus gallus, ouăle acestora și puii de o zi din specia Gallus gallus, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 se aplică de la 1 ianuarie 2009 în Comunitate, importurile de păsări de curte și ouă din aceste țări terțe nu ar mai trebui autorizate, după această dată. Prin urmare, lista țărilor terțe, a teritoriilor, zonelor sau compartimentelor prevăzută în anexa I partea 1 la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ar trebui modificată în consecință.

(9)

Pentru a oferi garanții echivalente celor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, țările terțe din care statele membre sunt autorizate să importe păsări pentru tăiere din specia Gallus gallus, ar trebui să ateste că programul de control pentru salmonela s-a aplicat la efectivele de origine și că respectivele efective au fost testate pentru prezența serotipurilor de salmonela cu semnificație pentru sănătatea publică.

(10)

Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsările de curte (7) stabilește anumite norme pentru utilizarea substanțelor antimicrobiene și a vaccinurilor în cadrul programelor naționale de control.

(11)

Țările terțe din care statele membre sunt autorizate să importe păsări pentru tăiere din specia Gallus gallus ar trebui să ateste că aplică cerințele specifice pentru folosirea substanțelor antimicrobiene și a vaccinurilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. În cazul în care substanțele antimicrobiene s-au folosit în alte scopuri decât controlul salmonelei, dat fiind că folosirea acestora poate influența testarea pentru salmonela la import, pe certificatul sanitar-veterinar trebuie să se menționeze acest fapt. Prin urmare, modelul de certificat sanitar-veterinar pentru importul păsărilor pentru tăiere și al păsărilor destinate repopulării fondurilor de vânătoare, altele decât ratitele, astfel cum este prezentat în anexa I partea 2 la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 trebuie modificat în consecință.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/36

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea utilizării aditivilor pentru hrana animalelor, precum și criteriile și procedurile de acordare a unei astfel de autorizări.

(2)

A fost depusă o cerere de autorizare pentru preparatul menționat în anexă, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. Această cerere a fost însoțită de detaliile și documentele solicitate conform prevederilor articolului 7 alineatul (3) din respectivul regulament.

(3)

Cererea se referă la autorizarea unui preparat de Bacillus amyloliquefaciens CECT 5940 (Ecobiol și Ecobiol plus) ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășat, urmând a fi clasificat în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

Din avizul emis la 16 iulie 2008 (2) de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) reiese, pe baza datelor furnizate de producător, că Bacillus amyloliquefaciens CECT 5940 (Ecobiol și Ecobiol plus) nu are efecte nocive asupra sănătății animalelor și a oamenilor sau asupra mediului și că este eficace pentru stabilizarea florei intestinale. Autoritatea a estimat, de asemenea, că Bacillus amyloliquefaciens CECT 5940 (Ecobiol și Ecobiol plus) nu prezintă niciun alt risc care ar putea să excludă autorizarea, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În conformitate cu acest aviz, utilizarea acestui preparat nu are efecte nocive asupra puilor pentru îngrășat. Autoritatea nu consideră necesară prevederea unor cerințe specifice de supraveghere ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana animalelor, prezentat de laboratorul comunitar de referință instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului respectiv arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată, conform anexei la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/38

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea utilizării aditivilor pentru hrana animalelor, precum și criteriile și procedurile de acordare a unei astfel de autorizări.

(2)

A fost depusă o cerere de autorizare pentru preparatul menționat în anexă, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. Această cerere a fost însoțită de detaliile și documentele solicitate conform prevederilor articolului 7 alineatul (3) din respectivul regulament.

(3)

Cererea se referă la autorizarea unei noi utilizări a preparatului de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1077 (Levucell SC20, Levucell SC10 ME), ca aditiv pentru hrana mieilor, urmând a fi clasificat în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

Utilizarea Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1077 a fost autorizată fără limită de timp pentru vacile de lapte și vitele pentru îngrășare prin Regulamentul (CE) nr. 1200/2005 al Comisiei (2) și, până la 22 martie 2017, pentru caprele de lapte și oile de lapte prin Regulamentul (CE) nr. 226/2007 al Comisiei (3).

(5)

Au fost prezentate noi date în susținerea cererii de autorizare pentru miei. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „Autoritatea”) concluzionează în avizul său din 16 iulie 2008 (4) că Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1077 (Levucell SC20/Levucell SC10 ME) nu are efecte nocive asupra sănătății animalelor, a sănătății oamenilor sau asupra mediului. Aceasta a concluzionat, de asemenea, că Saccharomyces cerevisiae CNCM I-1077 (Levucell SC20/Levucell SC10 ME) nu prezintă niciun alt risc care ar putea, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, să excludă autorizarea. În conformitate cu acest aviz, utilizarea preparatului respectiv este sigură pentru miei. Avizul menționat afirmă, de asemenea, că preparatul în cauză poate avea efecte benefice asupra greutății finale și asupra creșterii în greutate zilnice medii. Autoritatea nu consideră necesară prevederea unor cerințe specifice de supraveghere ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana animalelor, prezentat de laboratorul comunitar de referință instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(6)

Evaluarea preparatului respectiv arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată, conform anexei la prezentul regulament.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/41

(1)

Regulamentul (CE) nr. 318/2007 al Comisiei (3) stabilește condițiile de sănătate animală pentru importurile anumitor păsări în Comunitate, cu excepția păsărilor de curte, precum și condițiile de carantină aplicabile în cazul acestor păsări după import.

(2)

Anexa V la respectivul regulament stabilește o listă de unități și de centre de carantină acreditate de autoritățile competente ale statelor membre pentru importul anumitor păsări, cu excepția păsărilor de curte.

(3)

Franța, Germania și Regatul Unit și-au revizuit unitățile și centrele de carantină acreditate și au trimis Comisiei o listă actualizată a acestora. Prin urmare, lista unităților și centrelor de carantină acreditate stabilite în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 318/2007 ar trebui modificată în consecință.

(4)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 318/2007 ar trebui modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/45

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 3076/78 al Comisiei, din 21 decembrie 1978 privind importul de hamei din țări terțe (2) și Regulamentul (CEE) nr. 3077/78 al Comisiei din 21 decembrie 1978 privind constatarea echivalenței atestatelor care însoțesc importurile de hamei din țări terțe cu certificatele comunitare (3), au fost modificate de mai multe ori și în mod substanțial (4). Este necesar, pentru motive de claritate și de raționalizare, să se codifice regulamentele menționate, regrupându-le într-un singur text.

(2)

Articolul 158, alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că hameiul și produsele din hamei din țările terțe pot fi importate numai în cazul în care prezintă caracteristici calitative cel puțin echivalente cu cele adoptate pentru hamei sau produsele din hameiul recoltat în Comunitate sau derivate ale acestora. Cu toate acestea, alineatul (2) al acelui articol prevede că aceste produse trebuie considerate ca având aceste caracteristici dacă acestea sunt însoțite de un atestat emis de către autoritățile din țara de origine și recunoscut ca echivalent al certificatului solicitat pentru comercializarea hameiului și a produselor din hamei de origine comunitară.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 1850/2006 a Comisiei din 14 decembrie 2006 privind normele de certificare a hameiului și a produselor din hamei (5) stabilește cerințe foarte stricte de comercializare pentru produsele din hamei, în special pentru amestecuri. În prezent, nu există la frontiere metode de control care să permită verificarea efectivă a respectării acestor cerințe. Numai angajamentul țărilor exportatoare de a respecta cerințele comunitare de comercializare a acestor produse poate înlocui controlul. Este, prin urmare, necesară solicitarea ca aceste produse provenind din țări terțe să fie însoțite de prevăzut la articolul 158 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(4)

Pentru a se garanta respectarea normelor comunitare privind certificarea hameiului, statele membre trebuie să efectueze controale de verificare a conformității hameiului importat cu cerințele minime de comercializare adoptate prin Regulamentul (CE) nr. 1850/2006.

(5)

Anumite țări terțe s-au angajat să respecte cerințele prevăzute pentru comercializarea hameiului și a produselor din hamei și au abilitat anumite servicii să emită atestate de echivalență. Prin urmare, este necesar ca aceste atestate să fie recunoscute ca echivalente cu certificatele comunitare, iar produsele la care se referă să fie admise spre libera circulație.

(6)

Serviciile în cauză din respectivele țări terțe au datoria de a actualiza informațiile din anexa I și de a le comunica, într-un spirit de strânsă cooperare, Comisiei.

(7)

Este important, pentru a facilita sarcina autorităților competente ale statelor membre, să se prevadă forma și, dacă este necesar, conținutul atestatelor și extraselor prevăzute, precum și condițiile de utilizare a acestora.

(8)

Pentru a lua în considerare practicile comerciale, este necesar ca autoritățile competente să fie împuternicite, în cazul fracționării unui transport, să asigure întocmirea, sub controlul lor, a unui extras de atestat pentru fiecare nou transport rezultat din fracționare.

(9)

Prin analogie cu regimul de certificare al Comunității, anumite produse ar trebui scutite de prezentarea atestatelor prevăzute în prezentul regulament, în virtutea utilizării lor.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetul de gestiune a organizării comune a piețelor agricole,

(a)

descrierea produsului;

(b)

indicarea soiului sau soiurilor;

(c)

țara de origine;

(d)

mărcile și numerele care figurează la rubrica 9 din atestatul de echivalență sau din extras.

(a)

pentru conurile de hamei:

(b)

pentru produsele derivate din hamei pe lângă indicațiile de la litera (a), locul și data transformării.

(a)

prezentate sub forma unor pachete mici destinate vânzării către persoane private, pentru uz personal;

(b)

destinate experimentelor științifice și tehnice;

(c)

destinate târgurilor care beneficiază de regimul vamal prevăzut în acest scop.