RAPORT privind spaţiul şi securitatea
10.6.2008 - (2008/2030(INI))
Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Karl von Wogau
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
privind spaţiul şi securitatea
Parlamentul European,
– având în vedere Strategia europeană de securitate intitulată „O Europă sigură într-o lume mai bună”, adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,
– având în vedere Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,
– având în vedere Rezoluţia Consiliului din 22 mai 2007 privind Politica spaţială europeană,
– având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), astfel cum au fost modificate prin Tratatul de la Lisabona, şi clauzele relevante privind Politica spaţială europeană (articolul 189 din TFUE), cooperarea structurată permanentă în domeniul securităţii şi apărării [articolul 42 alineatul (6) şi articolul 46 din TUE şi un protocol conex] şi cooperarea consolidată în domeniul civil (Partea a şasea, Titlul III din TFUE), precum şi clauza de solidaritate (articolul 222 din TFUE) şi dispoziţiile privind asistenţa reciprocă în cazul unui atac armat împotriva unui stat sau unor state membre [articolul 42 alineatul (7) din TUE],
– având în vedere rezoluţia sa din 29 ianuarie 2004 privind planul de acţiune pentru punerea în aplicare a politicii spaţiale europene[1],
– având în vedere rezoluţia sa din 14 aprilie 2005 privind Strategia Europeană de Securitate[2],
– având în vedere Tratatul privind principiile care guvernează activitatea statelor în materie de explorare şi utilizare a spaţiului cosmic, inclusiv a Lunii şi a celorlalte corpuri cereşti, din 1967 („Tratatul privind spaţiul cosmic”),
– având în vedere cooperarea UE-Rusia în domeniul politicii spaţiale, ce a avut ca rezultat stabilirea, în 2006, a Dialogului tripartit privind spaţiul cosmic între Comisia Europeană, Agenţia Spaţială Europeană şi Roscosmos (Agenţia Spaţială Rusă),
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe şi avizul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (A6-0250/2008),
A. întrucât principiile călăuzitoare ale Politicii spaţiale europene trebuie să fie protecţia împotriva ameninţărilor venite din spaţiu, precum şi accesul sigur la spaţiu şi utilizarea durabilă a acestuia,
B. întrucât diversele provocări de natură politică sau din domeniul securităţii cu care Uniunea Europeană se confruntă într-o măsură tot mai mare subliniază necesitatea strategică a unei Politici spaţiale europene autonome,
C. întrucât lipsa unei abordări comune din partea statelor membre în domeniul politicii spaţiale are drept consecinţă programe mult prea costisitoare,
D. întrucât operaţiunile de gestionare a crizelor desfăşurate în cadrul Politicii Europene de Securitate şi Apărare (PESA) suferă de o lipsă de interoperabilitate între activele spaţiale operate de către statele membre,
E. întrucât Uniunii Europene îi lipseşte un sistem bine structurat de active spaţiale destinat securităţii şi apărării,
F. întrucât perioada de dezvoltare a unei noi generaţii de lansatoare este de aproximativ 15 ani, iar actuala generaţie de lansatoare trebuie înlocuită în decursul următorilor 20 de ani,
G. întrucât dezvoltarea de active spaţiale de către SUA, Rusia, Japonia, precum şi de alte state care încep să exploreze spaţiul, în primul rând China, India, Coreea de Sud, Taiwan, Brazilia, Israel, Iran, Malaezia, Pakistan, Africa de Sud şi Turcia, avansează rapid,
H. întrucât una dintre priorităţile preşedinţiei franceze a Uniunii Europene din a doua jumătate a lui 2008 va fi dezvoltarea Politicii spaţiale europene,
I. întrucât unul dintre elementele cele mai rentabile, din perspectiva structurii spaţiale şi a constituirii unei flote durabile de active spaţiale, îl reprezintă serviciile de întreţinere pe orbită ce utilizează mijloace in situ,
Consideraţii generale
1. constată importanţa spaţiului cosmic pentru securitatea Uniunii Europene, precum şi nevoia de o abordare comună, necesară apărării intereselor europene în spaţiu;
2. subliniază nevoia de active spaţiale, astfel încât activităţile politice şi diplomatice ale Uniunii Europene să se poată baza pe informaţii independente, fiabile şi complete, menite să sprijine politicile UE de prevenire a conflictelor, operaţiunile de gestionare a crizelor şi securitatea globală, în special monitorizarea proliferării armelor de distrugere în masă şi a modalităţilor în care acestea sunt transportate, precum şi verificarea tratatelor internaţionale, a traficului transnaţional de armament uşor şi arme de calibru mic, protecţia infrastructurilor critice şi a graniţelor Uniunii Europene, precum şi protecţia civilă în cazul unor dezastre şi crize naturale sau provocate de om;
3. salută adoptarea Politicii spaţiale europene de către „Consiliul pentru spaţiul cosmic”, astfel cum este propusă într-o comunicare comună prezentată de către Comisie şi Agenţia Spaţială Europeană, în special capitolul privind securitatea şi apărarea, şi regretă, în acelaşi timp, absenţa oricărei referiri la ameninţarea pe care o constituie militarizarea spaţiului, ca parte a acelor „aspecte esenţiale ce trebuie luate în considerare la elaborarea unei strategii privind relaţiile internaţionale” (după cum este menţionat în anexa 3 a Rezoluţiei 2007/C 136 a Consiliului din 21 mai 2007[3]); recomandă, prin urmare, ca Strategia europeană de securitate, în forma ei revizuită, să ţină cont în mod adecvat de această politică şi consideră că aspectele legate de spaţiu ar trebui să se regăsească într-o eventuală Carte albă referitoare la politica de securitate şi apărare;
4. ia act de includerea în Tratatul de la Lisabona a unui temei legal pentru Politica spaţială europeană ; salută oportunitatea care i s-a acordat, alături de Consiliu, de a elabora, în cadrul procedurii legislative ordinare, măsurile necesare pentru definirea unui program spaţial european; invită Comisia să prezinte, atât Parlamentului cât şi Consiliului, o propunere adecvată de instituire a unor astfel de măsuri, precum şi o comunicare privind stabilirea unor relaţii corespunzătoare cu Agenţia Spaţială Europeană; salută, de asemenea, posibilitatea unei cooperări structurate permanente în domeniul securităţii şi apărării şi a unei cooperări consolidate în domeniul civil;
5. încurajează statele membre ale Uniunii Europene, Agenţia Spaţială Europeană, precum şi diferitele părţi implicate să utilizeze mai eficient şi pe scară mai largă sistemele spaţiale naţionale şi multinaţionale existente şi să susţină complementaritatea acestora; observă, în acest sens, nevoia de capacităţi comune pentru PESA în cel puţin următoarele domenii: telecomunicaţii, gestionarea informaţiilor, observaţie şi navigaţie; recomandă diseminarea şi schimbul acestor date conform conceptului UE de arhitectură a operaţiunilor bazate pe reţea (NCO);
6. salută eforturile depuse de Academia Internaţională de Astronautică şi de IAASS (International Association for the Advancement of Space Safety) în vederea promovării unei mai bune cunoaşteri a problemei deşeurilor cosmice, precum şi a unor soluţii şi măsuri legate de această problemă;
Evaluarea independentă a ameninţărilor
7. solicită statelor membre să colecteze şi să îşi comunice reciproc informaţiile geospaţiale necesare unei evaluări independente, de către UE, a diverselor ameninţări;
Observarea şi recunoaşterea Pământului
8. solicită dezvoltarea completă a Centrului satelitar al Uniunii Europene (EUSC), astfel încât potenţialul acestuia să fie utilizat la maximum; recomandă, în plus, încheierea urgentă de acorduri între EUSC şi statele membre UE, în vederea furnizării de imagini către operaţiunile PESA şi comandanţilor forţelor şi să asigure, în acelaşi timp, complementaritatea cu capacităţile de observaţie GMES (Monitorizare Globală pentru Mediu şi Securitate) şi cu informaţiile conexe privind securitatea; salută, în acest sens, proiectul privind staţia de exploatare a imaginilor tactice, coordonat de Agenţia Europeană de Apărare (EDA) şi EUSC;
9. solicită acelor state membre UE care au acces la diferite tipuri de radar, sateliţi de observaţie optică sau meteorologică şi sisteme de recunoaştere (Helios, SAR-Lupe, TerraSAR-X, Rapid Eye, Cosmo-Skymed, Pleiades) să asigure compatibilitatea acestora; salută acordurile bilaterale şi cele multilaterale dintre principalele ţări UE (de exemplu, SPOT, ORFEO, cadrul de cooperare Helios, acordul de la Schwerin şi viitorul MUSIS); recomandă ca sistemul MUSIS să fie transferat spre un cadru european şi să fie finanţat din bugetul UE;
10. subliniază importanţa GMES pentru politicile externe, de securitate şi apărare ale Uniunii Europene; solicită insistent crearea unei linii bugetare operaţionale, menite să asigure sustenabilitatea serviciilor GMES, ca răspuns la nevoile utilizatorilor;
Navigaţie-Poziţionare-Coordonare
11. subliniază necesitatea sistemului Galileo pentru operaţiunile independente PESA, pentru politica externă şi de securitate comună (PESC), pentru propria securitate a Europei şi pentru independenţa strategică a Uniunii; observă că, în special, serviciul său public reglementat (PRS) va fi vital în domeniul navigaţiei, poziţionării şi coordonării, nu în ultimul rând pentru a evita riscurile inutile;
12. constată obţinerea acordului în primă lectură între Parlament şi Consiliu cu privire la propunerea de regulament privind continuarea punerii în aplicare a programelor europene de radionavigaţie prin satelit (EGNOS şi Galileo), care stabileşte că proprietarul sistemului este Comunitatea Europeană şi că faza de implementare este finanţată în întregime din bugetul Comunităţii;
13. atrage atenţia asupra poziţiei sale, adoptată la 23 aprilie 2008[4], şi în special asupra faptului că programele EGNOS şi Galileo ar trebui considerate una dintre realizările viitorului program spaţial european, precum şi asupra gestionării programelor, alături de Grupul Interinstituţional pentru Galileo, care ar putea servi drept model pentru elaborarea unei politici europene a spaţiului.
Telecomunicaţii
14. subliniază necesitatea unei comunicări în condiţii de siguranţă, bazate pe sateliţi, pentru operaţiunile PESA (Statul Major al UE, cartierul general al UE, comandamente mobile) şi desfăşurările efectuate de statele membre UE în cadrul ONU, NATO sau al altor organizaţii similare;
15. solicită ca actualele şi viitoarele sisteme de telecomunicaţii prin satelit care se află la dispoziţia ţărilor Uniunii Europene (de exemplu, Skynet, Syracuse, Sicral, SATCOM Bw, Spainsat) să fie interoperabile, astfel încât să asigure reducerea costurilor;
16. sprijină dezvoltarea tehnologiilor radio bazate pe programe software (SDR) de către Comisie în cooperare cu Agenţia Europeană de Apărare; observă că SDR va contribui la mai buna interoperabilitate a segmentului terestru al sistemelor de telecomunicaţii;
17. recomandă realizarea unor economii prin utilizarea în comun a infrastructurii la sol care sprijină diversele sisteme naţionale de telecomunicaţii;
Supravegherea spaţială
18. susţine înfiinţarea unui sistem european de supraveghere spaţială care să vizeze cunoaşterea în timp real a situaţiei spaţiale (şi care să includă, de exemplu, GRAVES şi TIRA), pentru a monitoriza infrastructura spaţială, deşeurile cosmice şi, poate, alte ameninţări;
Sisteme de alertă precoce prin satelit împotriva rachetelor balistice
19. regretă faptul că statele membre UE nu au acces la date instantanee privind lansările de rachete balistice pe glob; îşi exprimă, prin urmare, sprijinul pentru proiectele care vizează sistemele de alertă precoce prin satelit împotriva lansărilor de rachete balistice (cum ar fi proiectul francez „Spirale”); solicită, în plus, ca informaţiile obţinute prin intermediul acestor viitoare sisteme să fie puse la dispoziţia tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în vederea protejării populaţiei acestora şi pentru a sprijini eventualele contramăsuri, precum şi pentru a servi la verificarea respectării Tratatului de neproliferare nucleară, ca şi pentru a sprijini operaţiunile PESA şi pentru a salvgarda interesele Europei în materie de securitate;
Interceptarea informaţiilor electronice (signal intelligence - SIGINT)
20. susţine schimbul de informaţii electronice (informaţii electronice, precum sistemul Essaim, şi informaţii în materie de comunicaţii) la nivel european;
Accesul independent la spaţiu şi mediul internaţional
21. sprijină accesul sigur, independent şi durabil al Uniunii Europene la spaţiu, ca pe una dintre condiţiile preliminare ale unei acţiuni UE independente;
22. recomandă lansarea sateliţilor necomerciali europeni pe orbită de către lansatoarele europene, preferabil de pe teritoriul Uniunii Europene, ţinându-se, în acelaşi timp, cont de aspectele privind siguranţa aprovizionării şi protecţia Bazei Tehnologice şi Industriale Europene de Apărare;
23. subliniază că este necesar să se intensifice eforturile în materie de dezvoltare, astfel încât o rachetă îmbunătăţită Ariane 5 să fie disponibilă înainte de 2015;
24. recomandă iniţierea, cât mai curând posibil, a unei investiţii strategice pe termen lung în noi lansatoare europene, pentru a ţine pasul cu concurenţa în creştere pe plan mondial; solicită un grad sporit de disciplină pentru acest proiect în ceea ce priveşte aspectele bugetare şi calendarul lucrărilor;
25. recomandă instituirea unui sistem de servicii de întreţinere pe orbită, ca o modalitate de a asigura creşterea rezistenţei, durabilităţii, disponibilităţii şi eficienţei operaţionale ale activelor spaţiale operaţionale şi, în acelaşi timp, de a reduce desfăşurarea activelor spaţiale şi costurile de întreţinere;
Guvernanţă
26. încurajează o cooperare puternică inter-piloni pentru spaţiu şi securitate, implicând toţi actorii competenţi (de exemplu, Comisia, Consiliul, Agenţia Europeană de Apărare şi Centrul satelitar al Uniunii Europene), pentru a asigura protecţia politicii în materie de securitate şi a securităţii datelor legate de PESA;
27. recomandă insistent promovarea accesului egal al tuturor statelor membre UE la datele operaţionale colectate în urma utilizării activelor spaţiale, într-un cadru PESA consolidat;
28. recomandă dezvoltarea de către Agenţia Europeană de Apărare a capacităţilor administrative şi financiare pentru gestionarea activităţilor legate de spaţiul cosmic;
Finanţare
29. subliniază că pentru activităţile spaţiale europene comune se prevăd în bugetul UE cheltuieli de aproximativ 5.25 miliarde EUR pentru anul 2007-2013, rezultând cheltuieli anuale medii de 750 milioane EUR pentru perioada respectivă;
30. solicită Uniunii Europene stabilirea unui buget operaţional pentru activele spaţiale în favoarea intereselor PESA şi a intereselor europene în materie de securitate;
31. este alarmat de faptul că lipsa de coordonare între statele membre are drept consecinţă insuficienţa resurselor, datorată duplicării inutile a activităţilor; susţine, prin urmare, ideea lansării de către statele membre a unor programe comune, ce vor asigura reducerea costurilor pe termen lung;
32. observă, în plus, faptul că lipsa unei abordări comune europene cu privire la achiziţiile publice, întreţinerea şi funcţionarea activelor spaţiale are un cost estimat la sute de milioane de euro;
33. subliniază că experienţa a demonstrat că proiectele comune, pe scară largă, nu pot fi gestionate în mod corect atunci când sunt implicate 27 de autorităţi bugetare naţionale care aplică principiul profitului echitabil („fair return”); recomandă insistent, în consecinţă, ca aceste proiecte şi programe să fie finanţate din bugetul UE;
34. observă că estimările bazate pe expertizele disponibile sugerează faptul că nivelul de investiţii necesar satisfacerii nevoii europene de securitate şi apărare în ceea ce priveşte telecomunicaţiile prin satelit şi cheltuielile Uniunii Europene destinate observaţiei terestre şi colectării de informaţii, inclusiv obţinerea de SIGINT, ar trebui să crească în mod substanţial, astfel încât să poată satisface nevoile şi ambiţiile unei politici spaţiale cuprinzătoare;
35. consideră că Uniunea Europeană, Agenţia Spaţială Europeană, Agenţia Europeană de Apărare şi statele membre ar trebui să asigure finanţare fiabilă şi suficientă pentru activităţile spaţiale avute în vedere şi pentru cercetarea aferentă; acordă o mare importanţă finanţării din bugetul UE, precum în cazul proiectului Galileo;
Protecţia infrastructurii spaţiale
36. subliniază vulnerabilitatea activelor spaţiale strategice, precum şi a infrastructurii care permite accesul în spaţiu, cum ar fi lansatoarele şi porturile spaţiale; subliniază, prin urmare, nevoia ca acestea să fie protejate în mod adecvat de sisteme antirachetă la sol („theatre missile defence”), avioane şi sisteme de supraveghere spaţială; sprijină, în plus, schimbul de date cu parteneri internaţionali, în cazul în care sateliţii devin inoperabili în urma acţiunii inamicilor;
37. solicită reducerea vulnerabilităţii viitoarelor sisteme satelitare europene prin structuri anti-bruiaj, blindaje, asigurarea serviciilor de întreţinere pe orbită şi arhitecturile în constelaţie pe orbită înaltă şi multiorbitale;
38. subliniază faptul că măsurile de protecţie trebuie să fie pe deplin conforme standardelor internaţionale privind utilizarea paşnică a spaţiului cosmic şi măsurilor de consolidare a încrederii (TCBM), convenite de comun acord; solicită statelor membre UE să examineze posibilitatea elaborării unui „cod rutier” cu valoare juridică sau politică obligatorie pentru operatorii spaţiali, împreună cu un regim de gestionare a traficului spaţial;
39. subliniază faptul că, datorită acestei vulnerabilităţi, comunicaţiile avansate nu ar trebui să depindă niciodată exclusiv de tehnologiile amplasate în spaţiu;
Regimul juridic internaţional al utilizării spaţiului
40. reiterează importanţa principiului utilizării spaţiului în scopuri paşnice, exprimat în Tratatul privind spaţiul cosmic din 1967; este, prin urmare, îngrijorat de o posibilă înarmare spaţială în viitor;
41. solicită insistent ca politica spaţială europeană să nu contribuie, în nicio situaţie, la militarizarea şi înarmarea spaţială;
42. solicită consolidarea regimului juridic internaţional, în vederea reglementării şi protecţiei utilizării paşnice a spaţiului, precum şi consolidarea TCBM, în cadrul orientărilor privind diminuarea deşeurilor cosmice, în curs de redactare de Comitetul ONU pentru Folosirea Paşnică a Spaţiului Cosmic (COPOUS), orientări aflate în conformitate cu cele ale Comitetului pentru Coordonarea Interagenţii a Deşeurilor, precum şi cu acordul multilateral privind prevenirea unei curse a înarmărilor în spaţiul cosmic (PAROS), elaborat de Conferinţa ONU privind Dezarmarea (CD); solicită, în plus, Preşedinţiei UE să reprezinte în mod proactiv UE în COPUOS; invită instituţiile UE să propună o conferinţă de revizuire a Tratatului privind spaţiul cosmic, care să aibă ca scop consolidarea şi extinderea domeniului acestuia de aplicabilitate, astfel încât să interzică orice tip de armament în spaţiu;
43. solicită tuturor actorilor internaţionali să se abţină de la utilizarea echipamentului ofensiv în spaţiu; îşi exprimă deosebita îngrijorare faţă de utilizarea forţei de distrugere împotriva sateliţilor, precum sistemul chinez antisatelit, testat în ianuarie 2007, şi faţă de consecinţele multiplicării masive a deşeurilor cosmice asupra securităţii spaţiului; recomandă, prin urmare, adoptarea unor instrumente internaţionale obligatorii din punct de vedere juridic, care să vizeze atât interzicerea utilizării armamentului împotriva activelor spaţiale, cât şi staţionarea acestuia în spaţiul cosmic;
44. solicită tuturor celor care utilizează spaţiul cosmic să îşi înregistreze sateliţii, inclusiv pe cei militari, ca o măsură de consolidare a încrederii cu privire la securitatea spaţiului cosmic şi de promovare a transparenţei; sprijină demersul Consiliului pentru un Cod global de conduită al UE privind obiectele cosmice; solicită transformarea acestui cod într-un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic;
45. îndeamnă insistent Naţiunile Unite şi Uniunea Europeană să se implice în diminuarea activă şi protecţia împotriva deşeurilor cosmice dăunătoare sateliţilor;
Cooperarea transatlantică privind politica spaţială şi sistemele antirachetă
46. îndeamnă insistent Uniunea Europeană şi NATO să lanseze un dialog strategic cu privire la politica spaţială şi apărarea antirachetă, ţinând seama de imperativul juridic de a evita orice acţiune care ar putea fi incompatibilă cu principiul utilizării paşnice a spaţiului, în special cu privire la complementaritatea şi interoperabilitatea sistemelor de comunicaţii prin satelit, supraveghere spaţială şi alertă precoce împotriva rachetelor balistice, precum şi cu privire la protecţia forţelor europene printr-un sistem antirachetă la sol („theatre missile defence system”);
47. solicită Uniunii Europene şi Statelor Unite ale Americii să se angajeze într-un dialog strategic privind utilizarea activelor spaţiale şi să preia iniţiativa pe plan mondial în cadrul şi în afara ONU, astfel încât să garanteze utillizarea spaţiului cosmic exclusiv în scopul unor politici paşnice;
Alte cazuri de cooperare internaţională
48. salută cooperarea consolidată dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă în cadrul Dialogului tripartit privind spaţiul cosmic, instituit în 2006 între Comisia Europeană, Agenţia Spaţială Europeană şi Roscosmos (Agenţia Spaţială Rusă), care include aplicaţii spaţiale (navigaţie prin satelit, observaţie terestră şi comunicaţii prin satelit), precum şi accesul la spaţiu (lansatoare şi viitoarele sisteme de transport spaţial);
°
° °
49. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Agenţiei Spaţiale Europene, parlamentelor statelor membre, precum şi Secretarilor Generali ai Naţiunilor Unite, ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
- [1] JO C 96 E, 21.4.2005, p. 136.
- [2] JO C 33 E, 9.2.2006, p. 580.
- [3] JO C 136, 20.6.2007, p. 1.
- [4] Texte adoptate, P6_TA(2008)0167.
EXPUNERE DE MOTIVE
1. Introduction
The European Security Strategy of 2003 uses a wide notion of security. The tasks deriving from the strategy include peace-keeping operations, protection of critical infrastructure and of our common outside borders, counter-proliferation and treaty verification.
The capability to meet these challenges depends and will increasingly do so on the availability of satellite-based systems. In order to close the existing capability gaps in this field, the rapporteur proposes a closer cooperation in the development of common European systems in the area of space technology.
2. European Space Policy
The report welcomes the adoption by the EU Council of the European Space Policy (ESP) as proposed by a joint communication of the European Commission and ESA, esp. the chapter on security and defence.
The Council is invited to make a reference to the ESP in a White Paper implementing the European Security Strategy.
Moreover, the Lisbon Treaty establishes a legal basis for the European Space Policy as well as the possibilities of permanent structured cooperation on security and defence matters and enhanced cooperation in the civilian area.
3. Satellite-based systems
The satellite-based systems in the field of Earth observation and reconnaissance, telecommunications, navigation, positioning and timing, are the ‘eyes and ears’ of those who possess them. These can have military or civilian character.
Therefore it is crucial for the EU countries to have access to data acquired by such systems, in order to provide the decision-makers in the ESDP and CFSP framework with proper information. As it is widely recognized that space assets are a necessity for the EU crisis management operations and can give the EU a crucial edge on the monitoring of proliferation and verification of international treaties, the EU Member States, ESA and various stakeholders should therefore be encouraged to make the best use of the existing national and multinational space systems and to foster their mutual complementarity.
These capabilities can, however, become the ‘Achilles heel’ if aimed at by hostile state or non-state actors or simply collided with space debris. Therefore, it is recommended to construct a space surveillance system that could provide for a better protection of European satellites.
The Earth observation can provide for a permanent and long-range surveillance for a constantly refreshed situation monitoring and terrain mapping. The telecommunications satellites (Satcom) often constitute the only accessible means to set up a fully functional ‘information chain’. They can be used to transmit remotely collected data to distant headquarters as well as to disseminate information on the field to the different units.
Further normalisation and standardisation at European level in the field of research, technical development and production could be considerable in both Earth observation and Satcom areas. As a result, loss-making duplications would be avoided, and economies of scale and savings could be generated.
Moreover, ESDP operations could benefit from a higher level of interoperability between the space assets operated by EU Member States.
The EU Member States have developed several space systems to fulfil their security needs on a national basis. However, the budgetary constraints and need for interoperability argues for a more integrated European approach. France is a leader in this evolution, developing bilateral or multilateral framework agreements with other EU Member States (Germany, Italy, the UK and Spain).
3.1. Earth Observation and reconnaissance
Several countries have developed or are developing their own Earth observation (EO) systems: France (since 1986 with SPOT 1 until Helios B and Pleiades), Italy (Cosmo-SkyMed), Germany (SAR-Lupe), Spain (SEOSAT, in the framework of the European GMES project), Sweden (SVEA project, still waiting for Armed Forces authorization), Great Britain (Topsat). Some of them were conceived to be dual-use and others to be used by more than one country. The EU Member States managing the various types of radar, optical and weather observation satellites and reconnaissance systems must provide for their compatibility.
The bi–and multi–lateral agreements between the leading EU countries must be therefore strongly supported as a means to save tax-payers money. France and Italy, that have signed the ‘Torino Agreement’, based on the combination of the two respective capabilities (optical and radar observation –ORFEO[1]), to complement their reciprocal programmes. For the same reason, France and Germany also signed a bi-lateral capacities exchange agreement between SAR Lupe and Helios II in 2002 (Schwerin agreement). The European Parliament could give its support to creation of a ‘Europeanised’ reconnaissance system, such as the planned future MUSIS[2].
With regard to European Union capabilities in EO field, the EU Satellite Centre (EUSC), based in Torrejon (Spain), provides synthetic imagery analysis for security in support of ESDP operations, using open and Member States´ sources. Pending the conclusion of agreements between the EUSC and the EU Member States to provide available imagery to ESDP operations, EUSC is not making full use of its potential.
Finally, GMES (Global Monitoring for Environment and Security) is a European initiative run by the European Commission and is intended to provide services for civil security in the environment and humanitarian dimension, but also in the contribution to the verification of some disarmament treaties. GMES will be based on observation data received from Earth Observation satellites and ground based information. Once the first services are ready in 2008 (mapping, support for emergency management and forecasting), it should be available in support of ESDP operations and an operational budget line should be established in the EU budget.
Furthermore, the EU Member States should pool and exchange geospatial intelligence not only for the ESDP operations but also for autonomous EU threat assessment.
3.2. Telecommunications
Military and security communities are increasingly relying on commercial systems to provide larger bandwidth for complex military systems. Secure communication is a necessity for every ESDP operations if it is to be successful. Current military Satcom architectures mainly consist of two levels of services: unprotected communications; and highly protected military transmission. In Europe, only few countries have developed high security level capability (due to technological and budget difficulties), and two of them (France and the United Kingdom) are nuclear countries. The United Kingdom uses its own Skynet system, with the last Skynet V version conceived as dual-use. The French armed forces, after using the civilian satellite platform (Telecom-2), have opted for a military-only programme (Syracuse III). Italy and Spain have developed their own military Satcom (SICRAL and Spainsat, respectively). Moreover, the French, Italian and British capabilities, pooled together, have been chosen by NATO to provide a first so-called ‘Satcom Post-2000’ architecture for communications. Finally, from 2009, two new German military satellites will be launched in 2009 (called SatcomBw).
Your rapporteur requests that the current and future satellite telecommunication systems at the disposal of the EU are mutually interoperable. Ideally, future generations of Satcom should be launched and financed in a much more cooperative way than it is the case in the present.
Furthermore, the support should be given to the ongoing development of a Software-Defined Radio by the European Defence Agency in coordination with the European Commission, providing for a full interoperability of the ground segment of telecommunications systems.
3.3 Navigation-Positioning-Timing
Under the joint EC/ESA initiative, Europe will manage a new Global Navigation Satellite System (GNSS) called Galileo by 2013: a constellation of 30 satellites providing to users with the proper receiver the possibility to know with extreme accuracy their position. The rapporteur welcomes the compromise reached by the EU in November 2007 and underlines the necessity of Galileo being fully available for autonomous ESDP operations (esp. its public-regulated service).
3.4 Satellite-based early warning against ballistic missiles
Projects leading to early warning systems against ballistic missiles launches (such as the French Spirale) are to be given support. Information acquired by them, once ready, must be exchanged with all EU Member States in the future.
3.5. Signal intelligence
Development and exchange of signal intelligence (electronic intelligence /such as French Essaim/ and communications intelligence) is recommended at European level, providing support to ESDP operations.
4. Space surveillance and protection of space infrastructure
At present, Europe is largely dependent on space surveillance (i.e. systematic tracking of space objects) with radars and optical telescopes carried out by the US and Russia. However, ESA and the European Commission started a dialogue on a definition of a possible creation of a European space surveillance system leading to space situation awareness. German TIRA and French GRAVES radars could take part in the system.
This activity is vital if the EU wishes to provide for a better protection of its satellites. The vulnerable strategic space assets as well as the infrastructure enabling access to space must be adequately protected. Sharing of data with international partners in case of having satellites rendered inoperable by enemy action is being proposed.
5. Autonomous access to space and international environment
In the view of the rapporteur, a secure, independent and sustainable access to space by the EU, is one of the preconditions of an autonomous EU action. Therefore, while bearing in mind the aspects of security of supply and protection of the European Defence Technological and Industrial Base, it is recommended to carry the European non-commercial satellites onto orbit by European launchers from EU territory. A strategic long-term investment into new European launchers should be initiated as soon as possible. In the short, it is necessary to enhance the Ariane 5 launcher through a restartable engine in order to preserve its competitive advantage.
6. Governance
An integrated European space-based architecture must be created in the future with a strong inter-pillar cooperation framework, involving the European Commission, Council, EDA, EUSC, and ESA. A reinforced ESDP framework must be established in order to provide the smaller EU countries with reduced possibilities to finance their own space assets with access to operational data.
7. Financing
Your rapporteur calls on the EU to provide for a reliable and adequate funding for the envisaged space activities and set up an operational budget for services provided by space assets in support of ESDP and European security interests.
The lack of coordination among the EU countries results in scarcity of resources, therefore common programmes should be launched by the EU Member States, establishing longer-term costs savings. It is striking that the cost of the absence of a common European approach to procurement, maintenance and functioning of space assets is estimated at hundreds of million EUR.
Future satellite-based capabilities for security and defence purposes such as MUSIS should be financed from the EU budget.
8. International legal regime for uses of space
The report raises concern over the prospects possible weaponisation of space and reiterates the importance of the principle of use of space for peaceful purposes expressed in the 1967 Outer Space Treaty.
Furthermore, the international legal regime to regulate and protect non-aggressive space uses should be strengthened, esp. in the framework of the UN Committee on the Peaceful Uses of Outer Space (COPUOS) drafting space debris mitigation guidelines. These activities should be consistent with those of the Inter-Agency Debris Coordination Committee as well as the UN Conference on Disarmament (CD) currently developing a multilateral agreement on the Prevention of an Arms Race in Outer Space (PAROS). The EU Presidency should represent the EU proactively in the above-mentioned UN bodies.
All international actors have to restrain from using offensive equipment in space, such as the Chinese anti-satellite test in January 2007 producing an alarming amount of space debris. The UN and EU must be engaged in actively diminution of and protection from space debris harmful to satellites.
Despite the current practice and contrary to their obligations, not all space users do register their satellites, military included. The registration should be upheld serving as a space security confidence-building measure. Additionally, Council’s pursuit of a comprehensive EU Code of Conduct on Space Objects can provide for a more secure orbit.
9. Transatlantic and other international cooperation on space policy
While the strengthened cooperation between the EU and Russia in the framework of the Tripartite Space Dialogue set up in 2006 between the European Commission, the European Space Agency and Roscosmos (the Russian Space Agency) is very welcome, the cooperation with US and NATO is lagging behind.
Your rapporteur calls therefore on the EU and US to engage in a strategic dialogue on the use of space assets.
EU and NATO are urged to launch a similar dialogue on space policy and missile defence, especially on complementarity and interoperability of systems for satellite communications, space surveillance, and early warning of ballistic missiles, as well as the protection of European forces by a theatre missile defence system.
AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (30.5.2008)
destinat Comisiei pentru afaceri externe
privind spaţiul şi securitatea
Raportoare pentru aviz: Romana Jordan Cizelj
SUGESTII
Comisia pentru industrie, cercetare şi energie recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:
– având în vedere Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, care a introdus un nou articol 172a în cadrul secţiunii privind Cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, oferind astfel Uniunii un temei juridic pentru a elabora o politică europeană a spaţiului,
Consideraţii generale
1. îşi exprimă mulţumirea faţă de introducerea articolului 172a privind politica europeană a spaţiului în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi salută oportunitatea care i se acordă, alături de Consiliu, de a elabora, în cadrul procedurii legislative ordinare, măsurile necesare pentru crearea unui program spaţial european;
2. invită Comisia să prezinte, atât Parlamentului cât şi Consiliului, o propunere adecvată de instituire a unor astfel de măsuri, precum şi o comunicare privind stabilirea unor relaţii corespunzătoare cu Agenţia Spaţială Europeană;
Navigare - poziţionare
3. constată obţinerea acordului de către Parlament şi Consiliu în primă lectură, cu privire la propunerea de regulament privind continuarea punerii în aplicare a programelor europene de radionavigaţie prin satelit (EGNOS şi Galileo), care stabileşte că proprietarul sistemului este Comunitatea şi că faza de implementare este finanţată în întregime de la bugetul Comunităţii;
4. atrage atenţia asupra poziţiei sale, adoptată la 23 aprilie 2008, şi în special asupra faptului că programele EGNOS şi Galileo ar trebui considerate una dintre realizările viitorului program spaţial european, precum şi asupra gestionării programelor, alături de Grupul Interinstituţional pentru Galileo, care ar putea servi drept model pentru elaborarea unei politici europene a spaţiului.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
28.5.2008 |
|
|
|
||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
50 0 0 |
||||
Membri titulari prezenţi la votul final |
Šarūnas Birutis, Jan Březina, Philippe Busquin, Jerzy Buzek, Jorgo Chatzimarkakis, Giles Chichester, Dragoş Florin David, Pilar del Castillo Vera, Lena Ek, Adam Gierek, Norbert Glante, Umberto Guidoni, András Gyürk, Fiona Hall, David Hammerstein, Erna Hennicot-Schoepges, Ján Hudacký, Romana Jordan Cizelj, Anne Laperrouze, Eugenijus Maldeikis, Eluned Morgan, Angelika Niebler, Reino Paasilinna, Atanas Paparizov, Aldo Patriciello, Francisca Pleguezuelos Aguilar, Anni Podimata, Miloslav Ransdorf, Vladimír Remek, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Paul Rübig, Andres Tarand, Patrizia Toia, Catherine Trautmann, Claude Turmes, Alejo Vidal-Quadras |
|||||
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Gabriele Albertini, Alexander Alvaro, Ivo Belet, Manuel António dos Santos, Robert Goebbels, Satu Hassi, Edit Herczog, Pierre Pribetich, Bernhard Rapkay, Silvia-Adriana Ţicău, Lambert van Nistelrooij |
|||||
Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final |
Emmanouil Angelakas, Nicolae Vlad Popa |
|||||
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării |
3.6.2008 |
|
|
|
||
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
43 6 1 |
||||
Membri titulari prezenţi la votul final |
Monika Beňová, André Brie, Colm Burke, Philip Claeys, Véronique De Keyser, Hanna Foltyn-Kubicka, Georgios Georgiou, Bronisław Geremek, Maciej Marian Giertych, Ana Maria Gomes, Alfred Gomolka, Klaus Hänsch, Anna Ibrisagic, Jelko Kacin, Ioannis Kasoulides, Maria Eleni Koppa, Helmut Kuhne, Willy Meyer Pleite, Philippe Morillon, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Baroness Nicholson of Winterbourne, Raimon Obiols i Germà, Alojz Peterle, Tobias Pflüger, João de Deus Pinheiro, Samuli Pohjamo, Raül Romeva i Rueda, Libor Rouček, Katrin Saks, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, István Szent-Iványi, Inese Vaidere, Ari Vatanen, Jan Marinus Wiersma, Luis Yañez-Barnuevo García, Zbigniew Zaleski, Josef Zieleniec |
|||||
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Maria Badia i Cutchet, Giulietto Chiesa, Alexandra Dobolyi, Árpád Duka-Zólyomi, Evgeni Kirilov, Jaromír Kohlíček, Miloš Koterec, Doris Pack, Rihards Pīks, Jean Spautz, Karl von Wogau |
|||||