RAPORT referitor la viitorul taxei pe valoarea adăugată

referitor la viitorul taxei pe valoarea adăugată

(2011/2082(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Cartea verde a Comisiei Europene privind viitorul taxei pe valoarea adăugată (COM(2010)0695),

–   având în vedere documentul de lucru al personalului Comisiei (SEC(2010)1455),

–    având în vedere „Small Business Act” pentru Europa (COM (2008) 394),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O agendă digitală pentru Europa” (COM (2010) 0245),

–   având în vedere studiul efectuat de PWC privind fezabilitatea unor metode alternative de îmbunătățire și simplificare a colectării TVA cu ajutorul tehnologiilor moderne și/sau cu ajutorul intermediarilor financiari,

–   având în vedere Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată[1],

–   având în vedere orientările OCDE privind caracterul neutru al TVA,

–   având în vedere publicația CE intitulată Taxation Trends in the EU (Tendințele din UE în materie de fiscalitate, ediția din 2010),

–   având în vedere publicația OECD Consumption Tax Trends 2010 (Tendințele din țările OCDE în materie de impozite pe consum 2010),

–   având în vedere Raportul Parlamentului European din 2008 privind o strategie coordonată pentru intensificarea luptei împotriva fraudei fiscale,

–   având în vedere Raportul special nr. 8/2007 al Curții de Conturi privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată, însoțit de răspunsurile Comisiei[2],

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru transport și turism (A7-0318/2011),

A. întrucât sistemul actual de TVA din UE, care există deja de 17 ani, este caracterizat ca fiind unul provizoriu, preconizându-se trecerea la un nou sistem la momentul oportun; întrucât noua inițiativă a Comisiei, sub forma unei cărți verzi, este doar începutul unei proceduri care va fi, probabil, îndelungată, dificilă și complexă și a cărei reușită va depinde de determinarea autentică a statelor membre de a elabora un sistem „mai simplu, mai solid și mai eficient”, care este mai transparent și întemeiat pe o colaborare strânsă și pe schimbul de cele mai bune practici dintre statele membre, cu respectarea principiului subsidiarității;

B.  întrucât scopul unui sistem de TVA comun este consolidarea eficienței în funcționarea pieței interne, ceea ce reprezintă un instrument esențial pentru menținerea de către UE a competitivității sale;

C. întrucât, în Uniunea Europeană, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) reprezintă 99 % din întreprinderi;

D. întrucât, cu ajutorul „Small Business Act”, Uniunea dorește să promoveze dezvoltarea IMM-urilor prin valorificarea oportunităților și beneficiilor oferite de piața unică;

E.  întrucât statele membre prevăd praguri de scutire de TVA diferite pentru IMM-uri și întrucât aceste praguri sunt aplicate exclusiv activităților naționale;

F.  întrucât OCDE recunoaște existența unei tendințe mondiale care revelează o trecere de la impozitarea directă la cea indirectă, sistemele de TVA dobândind un rol tot mai important; întrucât, cu toate că recunoaște această tendință, dorește să sublinieze în paralel importanța impozitării directe pentru progresivitatea sistemului fiscal; întrucât OCDE constată, de asemenea, o variație semnificativă a eficienței TVA în țările OCDE, ceea ce indică existența unei importante posibilități de a spori eficiența TVA, întrucât, cu toate acestea, orice măsuri menite să îmbunătățească eficiența TVA ar trebui însoțite de măsuri de combatere a fraudei și de eliminare a scutirii de TVA pentru tranzacțiile financiare, în urma unei evaluări a implicațiilor, luând totodată în considerare propunerea de Directivă CNS/2007/0267 a Consiliului,

Considerații generale

1.  salută Cartea verde a Comisiei privind reforma profundă a sistemului de TVA actual și este de acord cu premisa că un sistem de TVA cuprinzător ar trebui să reducă costurile operaționale ale utilizatorilor și sarcinile administrative ale autorităților, luptând totodată cu frauda, care reprezintă o povară considerabilă pentru finanțele publice și pentru consumatori;

2.  subliniază că eliminarea fraudelor din sistemul de TVA trebuie să fie o prioritate-cheie, date fiind pierderile substanțiale suferite de statele membre, a căror valoare este posibil să ajungă la 100 de miliarde EUR; o atenție specială trebuie să fie acordată fraudelor de tip „carusel”; reamintește sugestiile detaliate din raportul Bowles (A6-0312/2008), încă de actualitate, care ar trebui puse în aplicare fără întârziere;

3.  constată că definițiile unor concepte precum „bunăstarea socială” sau „principiile de ordin social”, care desemnează servicii ce pot face obiectul unei scutiri sau al unei cote reduse a TVA-ului, sunt foarte vagi, deoarece sunt stabilite de instanțele naționale în baza legislației statelor membre și, prin urmare, prezintă riscul de a genera o distorsionare permanentă a concurenței;

4.  consideră că sistemul de TVA actual pune statele membre într-o situație dificilă: eliminarea controalelor fiscale la frontieră în 1993 nu a fost înlocuită cu o cooperare suficient de strânsă între statele membre; observă că, drept rezultat, statele membre pierd un venit potențial important provenind din TVA și din alte surse fiscale, deoarece unele activități comerciale legitime pot să nu dorească să intre pe piața unică, iar infractorii exploatează actualul sistem de TVA fragmentat;

5.  prin urmare, solicită statelor membre să continue dezvoltarea unor relații bazate pe încredere, transparență și cooperare între autoritățile fiscale naționale și să dezvolte „parteneriate fiscale” cu întreprinderile, care vor avea rol de „perceptori fiscali neplătiți” ai autorităților fiscale;

6.  îndeamnă Comisia să elaboreze o strategie coordonată pentru a îmbunătăți combaterea fraudei fiscale, în măsura în care aceasta afectează interesele financiare ale Uniunii;

Concepția sistemului de TVA, scutiri și cote reduse

7.  solicită statelor membre să se apropie de un sistem de TVA cu „o largă bază de impozitare”; subliniază totodată că actualul climat financiar prezintă provocări importante și că tranziția de la impozitarea directă la cea indirectă nu este suficientă pentru a asigura stabilitatea economică; prin urmare, solicită căutarea unor surse de venituri alternative mai echitabile;

8.  subliniază că, în cadrul dezbaterilor privind tranziția de la impozitarea directă la impozitarea indirectă, este important să se analizeze îndeaproape consecințele asupra autonomiei regionale în statele membre;

9.  reamintește că unul dintre elementele principale ale TVA este principiul neutralității și că întreprinderile nu ar trebui să suporte povara plății TVA, pe cât posibil; subliniază că statele membre ar trebui să se asigure că, în principiu, toate tranzacțiile comerciale sunt impozitate în măsura posibilului și că eventualele scutiri se pretează la o interpretare îngustă, asigurând totodată același tratament fiscal în materie de TVA pentru bunurile și serviciile similare; subliniază, de exemplu, că toate cărțile, indiferent de formatul lor, ar trebui să fie supuse aceluiași regim, cu alte cuvinte același regim de TVA ar trebui să fie aplicat atât cărților electronice care pot fi descărcate sau pot fi numai consultate pentru citire (streaming), cât și cărților tipărite pe suport fizic și că un regim de TVA identic trebuie să acopere diferitele servicii de transport transfrontalier, oricare ar fi mijlocul de transport utilizat; constată că, atunci când scutirile nu impun un obstacol în calea bunei funcționări a pieței interne, statele membre ar trebui să aibă dreptul de a le acorda, pe baza unor criterii culturale și sociale îngust interpretate;

10. solicită stabilirea de norme armonizate sau o cotă redusă de TVA pentru transportul transfrontalier în cadrul UE indiferent de modul de transport și norme armonizate privind deducerea TVA-ului;

11. consideră că cotele TVA pentru bunurile culturale ar trebui să fie unice, indiferent de metoda de vânzare (online sau offline); consideră că o astfel de armonizare ar contribui la dezvoltarea comerțului electronic și ar oferi consumatorilor aceleași beneficii culturale și educative prin sprijinirea dezvoltării sectorului digital aflat în plină creștere;

12. constată că sectorul transporturilor se confruntă cu distorsiuni ale pieței în măsura în care anumite mijloace de transport, precum autobuzele și trenurile, sunt supuse regimului de TVA, în timp ce altele sunt scutite; constată că această situație creează condiții de concurență neechitabile, deoarece toate mijloacele de transport rivalizează pentru aceleași servicii de transport transfrontalier;

13. subliniază, în numele principiului neutralității, că toate cărțile, indiferent de formatul lor, ar trebui să fie supuse aceluiași regim de TVA; cu alte cuvinte același regim de TVA ar trebui să fie aplicat atât cărților electronice care pot fi descărcate sau pot fi numai consultate pentru citire (streaming), cât și cărților pe suport fizic;

14. solicită elaborarea unei strategii ecologice în materie de TVA, axată pe cote reduse pentru produsele și serviciile eficiente din punct de vedere energetic și ecologice, pentru a contrabalansa concurența neloială cauzată de externalitățile care nu sunt incluse în prețul unui bun sau al unui serviciu;

15. subliniază că, pentru a garanta caracterul neutru, TVA-ul pe bunuri și servicii utilizate pentru activități economice impozitate trebuie să fie deductibil; observă că normele actuale privind deducerea impozitelor aferente intrărilor sunt complexe și generează probleme pentru întreprinderi din cauza aspectelor care țin de obiectul activităților lor (sfera de aplicare), tipul serviciului (scutiri) sau caracterul serviciului (deductibilitate);

16. observă că, în ceea ce privește tranzacțiile transfrontaliere intracomunitare, sistemul de TVA actual s-a îndepărtat de angajamentul inițial al statelor membre de a aplica principiul originii, din cauza lipsei de susținere politică între statele membre privind cooperarea în vederea aplicării acestui principiu;

17. prin urmare, este de acord cu propunerea Comisiei de a se recunoaște situația actuală și de a se viza principiul destinației; consideră că un sistem de TVA bazat pe locul de consum, atât în cazul bunurilor, cât și al serviciilor, pare să fie o cale promițătoare care ar trebui analizată în continuare și însoțită de introducerea de către statele membre a unor ghișee unice funcționale; subliniază că introducerea ghișeelor unice pentru TVA până la 1 ianuarie 2015 ar trebui să rămână în continuare una dintre prioritățile-cheie ale UE;

18. având în vedere tendința de convergență a cotelor standard ale TVA, solicită statelor membre să reducă și mai mult segmentul cotelor standard; recunoaște că statele membre ar trebui să beneficieze de flexibilitatea de a-și stabili propria cotă de TVA, având în vedere importanța acesteia ca instrument bugetar;

19. invită Comisia ca, până la sfârșitul lunii decembrie 2012, să prezinte o propunere de simplificare a fiscalității transfrontaliere;

20. subliniază că organizațiile nonprofit au un rol vital și foarte benefic în a susține democrația, creșterea și prosperitatea în Europa; invită Comisia să propună un mecanism care să permită statelor membre care doresc să consolideze societatea civilă să acorde scutiri generale de TVA tuturor sau majorității activităților și tranzacțiilor efectuate de către aceste organizații; consideră că de acest mecanism ar trebui să beneficieze măcar organizațiile nonprofit mai mici;

21. invită statele membre ca, până în ianuarie 2012, să cadă de acord cu privire la o listă cu bunurile și serviciile comune care ar trebui să beneficieze de scutiri fiscale sau de cote reduse de TVA;

22. invită statele membre să colaboreze mai strâns cu Comitetul pentru TVA pentru a ajunge la un acord cu privire la o interpretarea comună a condițiilor legale aplicabile în acest context, iar în caz contrar ar trebui să fie excluse din aceste drepturi toate celelalte bunuri și servicii la nivel european;

23. invită Comisia ca, până la sfârșitul anului 2013, să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport conținând o listă obligatorie de bunuri și servicii, în temeiul concluziilor statelor membre și Comitetului pentru TVA, care pot face obiectul unei cote reduse de TVA sau al unei scutiri conform Directivei privind TVA-ul;

Reducerea birocrației

24. solicită statelor membre să coordoneze mai bine și să armonizeze practicile administrative axându-se pe schimbul de bune practici și să pună în aplicare măsurile propuse de Comisie în 2009 în vederea reducerii sarcinilor administrative aferente legislației UE în materie de TVA, în special prin reducerea frecvenței declarațiilor periodice de TVA, simplificarea dovezilor necesare pentru scutirea de TVA la export, eliminarea listelor de vânzări intra-UE „fără obiect”, utilizarea mai pe larg a soluțiilor de e-guvernare - în special pentru prezentarea declarațiilor și listelor de TVA în format electronic -, conform dispozițiilor Agendei digitale pentru Europa, și eliminarea dobânzilor și a penalităților aferente TVA aplicate în urma unor erori de formă în cazul în care persoana juridică în cauză nu a provocat reducerea venitului din TVA în statul membru în cauză și având în vedere introducerea unei proceduri unice de rambursare a TVA-ului, a unui număr de identificare a TVA-ului și introducerea unui sistem electronic de înregistrare a rambursărilor TVA-ului pentru întreaga Uniune;

25. salută Studiul privind piața unică digitală; invită Comisia să îmbunătățească interoperabilitatea semnăturilor electronice în vederea creării unui cadru juridic pentru recunoașterea sistemelor sigure de autentificare electronică și să aibă în vedere revizuirea și extinderea Directivei privind semnăturile electronice pentru a reduce sarcina administrativă a întreprinderilor, în special a IMM-urilor; subliniază necesitatea recunoașterii reciproce a identificării și autentificării electronice la nivelul UE;

26. salută faptul că, începând din 2010, a fost introdus un nou sistem electronic de rambursare a TVA-ului la nivelul UE; invită Comisia să raporteze Parlamentului, până cel târziu în iulie 2012, cu privire la rezultatele, avantajele și dezavantajele noului sistem; subliniază că noile norme trebuie întotdeauna revizuite, astfel încât să se asigure o protecție adecvată împotriva tentativelor de fraudă;

27. solicită Comisiei să prezinte, într-un interval rezonabil, o propunere privind introducerea a unei facturi electronice europene standard (în format electronic și pe hârtie) bazată pe un formular-tip neutru din punct de vedere lingvistic, care să conțină informații precum numele și adresa, data înregistrării și a lichidării unui număr de TVA, pentru facilitarea tranzacțiilor transfrontaliere;

28. solicită statelor membre și Comisiei, ca, în colaborare cu întreprinderile, să efectueze o analiză critică cu privire la planul de acțiune al Comisiei, pentru a asigura îndeplinirea principalului obiectiv al programului pentru o mai bună legiferare, și anume reducerea sarcinii administrative cu 25 % până în 2012; consideră că reiese în mod clar că măsurile prevăzute de planul de acțiune al Comitetului pentru TVA care au cel mai mare impact potențial fie au fost adoptate deja de Consiliu, fie sunt în curs de dezbatere; consideră că restul măsurilor ar putea reduce o parte din sarcina administrativă a întreprinderilor europene, însă este posibil ca avantajele oferite de aceste măsuri să nu aibă un caracter uniform la nivelul Uniunii;

29. subliniază importanța extinderii și sprijinirii utilizării soluțiilor oferite de e-guvernare, în special pentru trimiterea electronică a declarațiilor și listelor de TVA;

30. solicită statelor membre să ajungă la o înțelegere la nivelul UE, într-o perioadă de timp scurtă/medie, cu privire la un set maxim de obligații standardizate în materie de TVA care pot fi impuse de statele membre întreprinderilor; solicită statelor membre, ca, în cooperare cu întreprinderile, să analizeze obligațiile și practicile administrative în materie de TVA, să identifice principalii factori perturbatori pentru întreprinderi cauzați de actualul sistem TVA și să schimbe idei și abordări de tip „bune practici” pentru ca acest sistem să fie mai simplu, clar și pentru a reduce sarcina administrativă și obstacolele din calea schimburilor comerciale;

31. invită Comisia și statele membre să aibă în vedere adoptarea unui prag de scutire de TVA pentru IMM-uri care să fie extins la scara întregii Uniuni Europene, astfel încât să se reducă sarcinile și costurile și să se faciliteze un acces mai ușor pe piața internă;

32. invită Comisia să studieze cu atenție problema reducerii într-o mai mare măsură a birocrației în materie de TVA pentru organizațiile non-profit; subliniază că regimul TVA-ului ar trebui să fie mult mai flexibil pentru statele membre care doresc să adopte măsuri ambițioase în vederea reducerii sarcinii administrative care trebuie suportată de aceste organizații în materie de TVA;

Eficiența colectării TVA

33. este de acord cu poziția Comisiei potrivit căreia eficiența colectării TVA trebuie îmbunătățită pentru a se reduce decalajul în materie de TVA și a limita posibilitățile de fraudă, precum și pentru a proteja comercianții de bună credință de fraudele legate de TVA; subliniază că, în Uniunea Europeană, combaterea fraudei fiscale constituie o prioritate și încurajează o cooperare mai strânsă între statele membre, Europol, Eurojust și OLAF în acest domeniu, și solicită, de asemenea, clarificarea unor definiții și concepte clare, precum principiul „țării de consum” și al „țării de stabilire”;

34. subliniază necesitatea de a se ameliora urmărirea penală transfrontalieră în cazurile de fraudă intracomunitară în domeniul TVA, precum și de a mări gradul de răspundere și de conștientizare a riscului în acest domeniu;

35. pentru a desfășura o urmărire penală și anchete transfrontaliere eficace în astfel de cazuri de fraudă, subliniază că este important să existe o definiție cuprinzătoare și uniformă în legislația UE a schemelor frauduloase în domeniul TVA sau a fraudelor de tip „carusel”, aceasta fiind cea mai des utilizată formă de fraudă în materie de TVA, precum și sancțiuni administrative armonizate;

36. constată că nu sunt disponibile estimări exacte ale amplorii cazurilor de fraudă de tip „carusel” în materie de TVA; solicită insistent să fie elaborat un instrument de evaluare exactă a fraudei în domeniul TVA, care ar permite, de asemenea, să se efectueze comparații pertinente în acest domeniu între statele membre ale UE;

37. subliniază importanța unei cooperări mai intense și rapide între statele membre, a unei monitorizări mai bune a schimburilor de informații și a unor contacte mai directe între administrațiile fiscale locale cu ajutorul unui portal informativ on-line, pentru a se asigura o asistență reciprocă eficace între statele membre; îndeamnă să se consolideze cooperarea dintre autoritățile judiciare ale statelor membre, Eurojust, Europol și OLAF;

38. invită Comisia să propună măsuri de simplificare și de consolidare a legislației comunitare antifraudă și să elimine deficiențele de care suferă cooperarea dintre Comisie și statele membre în cadrul acestui proces;

39. invită Comisia să asigure că recent-înființatul EUROFISC (noiembrie 2010) reprezintă, din punct de vedere practic, o valoare adăugată la anchetele transfrontaliere desfășurate de statele membre în cazurile de fraudă în domeniul TVA, să raporteze periodic Parlamentului cu privire la activitatea sa și să publice respectivele rapoarte;

40. subliniază că posibilitățile de fraudă în domeniul TVA pot fi reduse semnificativ printr-o mai mare utilizare a noilor tehnologii și a soluțiilor inovatoare; îndeamnă Comisia să continue consolidarea Sistemului de schimb de informații privind TVA (VIES) prin reducerea termenelor de colectare și înregistrare a datelor și prin acordarea unui acces direct mai larg la aceste date;

41. consideră însă că discuțiile privind metoda de colectare a TVA au în această etapă o importanță secundară în raport cu soluționarea deficiențelor și problemelor subiacente, care sunt inerente normelor și procedurilor actuale, în special lipsa de armonizare și de necesitate a standardizării procedurilor și a reducerii obstacolelor lingvistice, reducând totodată vulnerabilitatea sistemului la fraudă;

42. evidențiază necesitatea înființării unui organism european de interpretare distinct, de la care statele membre să poată obține răspunsuri cu caracter obligatoriu în vederea asigurării unei metodologii fiscale comune și a unei aplicări uniforme a normelor TVA;

43. reamintește că, dacă operatorii internaționali sunt adesea pregătiți pentru a se confrunta cu probleme care apar în cazul în care desfășoară activități la scară mondială, administrațiile fiscale nu prezintă întotdeauna același nivel de competență; subliniază că, prin urmare, cooperarea trebuie planificată astfel încât să se facă deosebire între persoanele de bună credință și cele care comit fraude și sistemul să poată fi înțeles de ambele părți;

44. consideră că modelul restrâns privind un depozit de date (cu un fișier standard de audit[3]), combinat cu modelul persoanei impozabile atestate, reprezintă cele mai promițătoare modele de colectare a TVA din rândul modelelor care se află în curs de examinare în cadrul studiului desfășurat de Comisie, deoarece acestea sunt deja aplicate cu succes în unele state membre și au demonstrat că contribuie la sporirea eficienței colectării TVA;

Procesul juridic

45. consideră că mediul de afaceri are nevoie de norme clare în materie de TVA care să sporească gradul de securitate juridică și probabilitatea ca aceste norme să fie interpretate în mod uniform în statele membre; consideră că actualele directive ale Consiliului conțin dispoziții imprecise care sporesc posibilitatea unor diferențe de interpretare, în timp ce sistemul de TVA complex astfel creat împiedică activitățile transfrontaliere și generează sarcini administrative inutile; consideră că normele în materie de TVA nu ar trebui să submineze politicile europene din alte domenii, precum dezvoltarea durabilă;

46. prin urmare, solicită statelor membre să sporească gradul de armonizare prin următoarele măsuri:

–       să recurgă la regulamente în loc de directive, în măsura posibilului, deoarece acestea asigură o armonizare imediată și securitate juridică;

–       în mod alternativ, să permită Comisiei să publice o culegere de norme comune la nivelul UE privind TVA sub formă de decizii de punere în aplicare cu aprobarea majorității statelor membre[4], modificând rolul Comitetului pentru TVA;

–       să instituie un proces de raționalizare și coordonare la nivelul UE a proceselor naționale de implementare, acordând Comisiei un rol mai important;

–       să implice, ca regulă generală, părțile interesate și întreprinderile în procesul de elaborare și punere în aplicare a legislației privind TVA atât la nivelul UE, cât și la nivel național, implicând îndeosebi experți externi în activitatea Comitetului pentru TVA la nivelul UE;

47. consideră că întreprinderile au nevoie de norme europene clare și neechivoce în materie de TVA pentru a sprijini activitățile transfrontaliere și a reduce, astfel, la minimum sarcina administrativă și, prin aceasta, costurile care trebuie suportate de întreprinderi; invită statele membre și Comisia să ofere o mai bună calitate și claritate prin următoarele mijloace:

–        realizarea unor analize de impact complete și înaltă calitate, angrenând întreprinderile din UE, în calitatea lor de parte integrantă a acestui proces, cu scopul de a sprijini propunerile legislative;

–        menținerea contactului cu întreprinderile la scară națională pe durata negocierilor și a etapelor de punere în aplicare;

–       recurgerea la regulamente ale Consiliului pentru a sprijini directivele Comisiei în domenii în care acest demers ar oferi o mai mare claritate;

–       furnizarea de informații și orientări de o foarte bună calitate, prompte și accesibile cu privire la normele naționale, inclusiv la nivelul UE, mai ales în domeniile în care regimul nu este uniform;

–       evaluarea posibilităților de utilizare a tehnologiei pentru difuzarea informațiilor la scara UE; punerea în comun a ideilor și abordărilor de tipul „bunelor practici” în cadrul Forumului UE sau al Comitetului pentru TVA;

–       implicarea întreprinderilor, eventual în calitate de experți externi, pentru ca acestea să-și aducă contribuția la anumite aspecte ale lucrărilor Comitetului pentru TVA la nivelul UE;

–       în general, creșterea implicării întreprinderilor în cadrul procesului, ca modalitate de a utiliza cunoștințele acumulate de acestea ca perceptori fiscali neplătiți ce desfășoară zi de zi tranzacții intracomunitare;

0

0 0

48. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

• [1]  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.
• [2]  JO C 20, 25.1.2008, p. 1.
• [3]  Potrivit definiției/recomandării din Orientările OCDE.
• [4]  Conform propunerii prezentate de Comisia Europeană în COM(1997)0325 din 25.6.1997.

Introducere

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) constituie o sursă importantă de venit pentru bugetele naționale ale statelor membre. Sistemul de TVA, care se bazează pe acte legislative adoptate la nivelul Uniunii și aplicate la nivel național, suferă de numeroase deficiențe care nu îi permit să funcționeze în mod pe deplin eficient și să fie compatibil cu cerințele unei adevărate piețe unice.

La 1 decembrie 2010, Comisia a lansat o Carte verde privind viitorul TVA. Scopul Cărții verzi este de a genera o dezbatere cuprinzătoare cu toate părțile interesate privind evaluarea sistemului de TVA actual și posibile modalități de a spori coerența acestuia cu piața unică și capacitatea sa de a mobiliza venituri, reducând totodată costul legat de respectarea normelor aferente.

Cartea verde tratează în special modul de abordare a furnizărilor transfrontaliere, precum și alte aspecte esențiale legate de neutralitatea impozitului, gradul de armonizare necesar pe piața unică și reducerea birocrației, asigurând totodată obținerea de către statele membre a unor venituri din TVA.

Raportorul a consultat diverse părți interesate din mediul de afaceri (Business Europe, UEAPME, Eurocommerce), din rândul experților (PriceWaterhouseCoopers și Misiunea Noii Zeelande în UE, deoarece OCDE consideră că Noua Zeelandă are cele mai bune practici în materie de TVA) și din societatea civilă (Comitetul Economic și Social European) și a fost reprezentat de vicepreședintele Comisiei ECON, José Garcia-Margallo, la conferința organizată de Comisia Europeană la 6 mai, la Milano, privind viitorul TVA.

Raportorul intenționează să trateze, în limita restrânsă a raportului său, următoarele patru aspecte ale TVA, reflectând problemele discutate în cursul consultărilor organizate de Comisie și ridicate de părțile interesate.

Concepția sistemului de TVA

În conformitate cu rezoluțiile legislative adoptate de Parlamentul European în trecut, raportorul sprijină intenția Comisiei de a se apropia de un sistem de TVA cu „o largă bază de impozitare”, astfel cum este definit de OCDE. Acest sistem ar trebui să soluționeze, printre altele, problema deducerii TVA aferente intrărilor în cazul producției interne în raport cu producția externalizată, precum și problema TVA-ului „mascat” din lanțurile de aprovizionare, atunci când întreprinderile scutite de TVA aprovizionează întreprinderi care sunt supuse plății TVA.

Raportorul reamintește, de asemenea, că unul dintre aspectele esențiale ale TVA este principiul neutralității. Întrucât TVA este un impozit pe consumul final, întreprinderile nu ar trebui să suporte povara plății TVA. Prin urmare, statele membre ar trebui să asigure, în principiu, impozitarea tuturor tranzacțiilor comerciale, iar bunurile și serviciile similare ar trebui să fie tratate în mod similar în ceea ce privește aplicarea TVA.

În ceea ce privește tranzacțiile intracomunitare transfrontaliere, raportorul este de acord cu aprecierea Comisiei, a unor state membre și a multor practicieni și părți interesate în materie de TVA potrivit căreia principiul țării de origine, față de care multe state membre și-au asumat angajamentul și care a fost sprijinit în trecut atât de Comisie, cât și de Parlamentul European, nu poate fi realizat, în principal din cauza lipsei de sprijin politic în rândul statelor membre.

Prin urmare, raportorul este de acord cu inițiativa Comisiei de a recunoaște status-quoul și de a se viza principiul destinației. Un sistem de TVA bazat pe locul constituirii beneficiarului, atât în cazul bunurilor, cât și al serviciilor, pare să fie o cale promițătoare care necesită o examinare și analize suplimentare. Un astfel de sistem trebuie însoțit de introducerea de către statele membre a unor ghișee unice funcționale, pentru a evita înregistrările de TVA multiple, creșterea costurilor de respectare a normelor și efectele negative legate de fluxul de numerar în cazul întreprinderilor care își desfășoară activitatea la nivel internațional. Ghișeele unice care funcționează bine au o importanță vitală și reprezintă elementul esențial al unui sistem de TVA bazat pe destinație.

Reducerea birocrației

Raportorul dorește să se axeze pe acest aspect pentru a identifica domeniile în care s-ar putea reduce cu ușurință birocrația, în special acolo unde atât întreprinderile, cât și autoritățile fiscale ar obține rapid câștiguri pe termen scurt, fără a se aplica modificări fundamentale sistemului actual.

Printre măsurile propuse în raport se află și următoarele:

§ eliminarea declarațiilor sintetice anuale de TVA și a listelor de achiziții intra-UE;

§ reducerea frecvenței declarațiilor periodice de TVA;

§ simplificarea dovezilor necesare pentru scutirea de TVA la export;

§ eliminarea listelor de vânzări intra-UE „fără obiect”;

§ utilizarea mai pe larg a soluțiilor de e-guvernare, în special pentru prezentarea declarațiilor și listelor de TVA în format electronic;

§ eliminarea dobânzilor și a penalităților aferente TVA aplicate în urma unor erori de formă în cazul în care persoana juridică în cauză nu a provocat reducerea venitului din TVA în statul membru în cauză;

§ introducerea unei facturi europene standard bazate pe un formular-tip neutru din punct de vedere lingvistic.

Raportorul își invită colegii să contribuie în continuare la această secțiune.

Eficiența colectării TVA

Comisia a întreprins un studiu de mare anvergură, analizând mai multe metode posibile de colectare a TVA, în scopul de a îmbunătăți eficiența și de a reduce frauda în materie de TVA.

Studiul examinează în detaliu patru modele concrete:

Modelul divizării plății

Modelul divizării plății este un model potrivit căruia cumpărătorul plătește TVA prin intermediul unui cont de TVA blocat, care poate fi folosit numai de furnizor în scopul plății TVA către conturile de TVA blocate ale furnizorilor săi. Astfel, într-o etapă timpurie a procesului de colectare a TVA, impozitul colectat este transferat fizic către un cont de TVA blocat, deschis la banca care deservește autoritățile fiscale. Acest model permite autorităților fiscale să monitorizeze și să blocheze fondurile din conturile bancare pentru plata TVA și să prevină dispariția persoanelor impozabile după transferul către acestea a fondurilor destinate plății TVA.

Modelul bazei de date centrale de monitorizare a TVA

Acest model poate funcționa numai dacă facturarea electronică devine obligatorie în cazul tranzacțiilor dintre întreprinderi și dacă datele incluse în facturile electronice sunt colectate activ de autoritățile fiscale. Costurile principale aferente acestui model sunt cheltuielile suportate de persoanele impozabile pentru a trece de la facturarea pe hârtie la facturarea electronică. Printre alte costuri operaționale se află costul suportat pentru transferul de date către baza de date centrală pentru monitorizarea TVA și costul menținerii și prelucrării de către autoritățile fiscale a unui volum mare de date.

Modelul depozitului de date

Potrivit acestui model, sistemul de contabilitate al unei întreprinderi supuse plății TVA generează un fișier de audit standard în scopuri fiscale, iar datele din fișier trebuie stocate într-un depozit de date care poate fi accesat de autoritățile fiscale. Acest model este deja pus în aplicare (parțial) în unele state membre. Modul de aplicare, formatul și tipurile de date au fost definite în Orientările OCDE. Experiența din aceste state membre demonstrează că investiția este limitată, deoarece cea mai mare parte a furnizorilor de softuri de contabilitate își adaptează aplicațiile astfel încât să fie respectată cerința privind generarea unui fișier de audit standard în scopuri fiscale. Însă la nivelul fiecărei persoane impozabile, punerea în aplicare a depozitelor de date ar necesita investiții de proporții.

Modelul persoanei impozabile atestate

Potrivit acestui model, persoana impozabilă trebuie să respecte cerințele de atestare și să instituie un sistem de control intern. Acest model impune investiții limitate persoanelor impozabile ale căror sisteme de contabilizare a TVA au fost aprobate și autorizate de autoritățile fiscale și/sau care respectă deja alte dispoziții legislative ce impun cerințe similare, cum ar fi legea Sarbanes-Oxley. Avantajul acestui model constă într-o certitudine mai mare că persoanele impozabile folosesc sisteme conforme și în diminuarea nivelului de risc. Astfel, se prezintă posibilitatea de a concentra eforturile de audit pe segmentele de persoane impozabile care prezintă un risc sporit. Avantajul în ceea ce privește reducerea decalajului în materie de TVA este mai scăzut decât în alte modele.

Raportorul consideră că discuțiile privind metodele de colectare a TVA au în această etapă o importanță secundară în raport cu soluționarea deficiențelor și problemelor subiacente, care sunt inerente normelor și procedurilor actuale, în special lipsa de armonizare.

Cu toate acestea, raportorul consideră că, dintre modelele de colectare a TVA care se află în curs de examinare, modelul restrâns privind un depozit de date (cu un fișier standard de audit), combinat cu modelul persoanei impozabile atestate, reprezintă cele mai promițătoare modele, deoarece sunt deja aplicate cu succes în unele state membre și au demonstrat că pot contribui la sporirea eficienței colectării TVA, impunând întreprinderilor sarcini administrative minime.

Procesul juridic

În ceea ce privește procesul juridic, raportorul consideră că este esențial să se sporească transparența proceselor decizionale și să se intensifice cooperarea dintre Comisie, statele membre și întreprinderi.

Raportorul consideră că ar trebui să se acorde prioritate regulamentelor în locul directivelor, atunci când este posibil. Regulamentele permit o armonizare imediată și reduc posibilitatea unor interpretări divergente, generând astfel un climat de securitate juridică care este esențial pentru prosperarea întreprinderilor.

Părțile interesate și întreprinderile ar trebui consultate și implicate în elaborarea și punerea în aplicare a legislației privind TVA, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, pentru a se asigura punerea în aplicare armonizată pe tot teritoriul UE și a se garanta securitatea juridică.

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

Viitorul TVA-ului

(2011/2082(INI))

Raportor pentru aviz: Bart Staes

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–   având în vedere Raportul special nr. 8/2007 al Curții de Conturi privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată, însoțit de răspunsurile Comisiei[1],

1.  salută obiectivul Comisiei de a realiza un sistem global de TVA care să elimine deficiențele sistemului actual în ceea ce privește protecția împotriva fraudei, să fie suficient de solid pentru a rezista tentativelor de fraudă, al căror cost anual estimat pentru UE-27 se cifrează la 80-100 de miliarde EUR, și să contribuie la creșterea transparenței și a competitivității întreprinderilor europene;

2.  subliniază necesitatea de a se ameliora urmărirea penală transfrontalieră în cazurile de fraudă intracomunitară în domeniul TVA, precum și de a mări gradul de răspundere și de conștientizare a riscului în acest domeniu;

3.  pentru a desfășura o urmărire penală și anchete transfrontaliere eficace în astfel de cazuri de fraudă, subliniază că este important să existe o definiție cuprinzătoare și uniformă în legislația UE a schemelor frauduloase în domeniul TVA sau a fraudelor de tip „carusel”, aceasta fiind cea mai des utilizată formă de fraudă în materie de TVA, precum și sancțiuni administrative armonizate;

4.  constată că nu sunt disponibile estimări exacte ale amplorii cazurilor de fraudă de tip „carusel” în materie de TVA; solicită insistent să fie elaborat un instrument de evaluare exactă a fraudei în domeniul TVA, care ar permite, de asemenea, să se efectueze comparații pertinente în acest domeniu între statele membre ale UE;

5.  subliniază importanța unei cooperări mai intense și rapide între statele membre, a unei monitorizări mai bune a schimburilor de informații și a unor contacte mai directe între administrațiile fiscale locale cu ajutorul unui portal informativ on-line, pentru a se asigura o asistență reciprocă eficace între statele membre; îndeamnă să se consolideze cooperarea dintre autoritățile judiciare ale statelor membre, Eurojust, Europol și OLAF;

6.  invită Comisia să propună măsuri de simplificare și de consolidare a legislației comunitare antifraudă și să elimine deficiențele de care suferă cooperarea dintre Comisie și statele membre în cadrul acestui proces;

7.  invită Comisia să îndemne statele membre să-și simplifice și să-și consolideze legislația în materie de TVA, să introducă un formular unic pentru TVA și o listă unică ce ar conține cotele de TVA aplicate, în special o listă a mărfurilor și serviciilor care beneficiază de o cotă a TVA redusă în statul membru respectiv, să înlesnească accesul la textele lor legislative și să le traducă cel puțin în engleză, franceză și germană;

8.  invită Comisia să asigure că recent-înființatul EUROFISC (noiembrie 2010) reprezintă, din punct de vedere practic, o valoare adăugată la anchetele transfrontaliere desfășurate de statele membre în cazurile de fraudă în domeniul TVA, să raporteze periodic Parlamentului cu privire la activitatea sa și să publice respectivele rapoarte;

9.  subliniază că posibilitățile de fraudă în domeniul TVA pot fi reduse semnificativ printr-o mai mare utilizare a noilor tehnologii și a soluțiilor inovatoare; îndeamnă Comisia să continue consolidarea Sistemului de schimb de informații privind TVA (VIES) prin reducerea termenelor de colectare și înregistrare a datelor și prin acordarea unui acces direct mai larg la aceste date;

10. salută abordarea reușită a guvernului britanic, care a instituit un mecanism de impozitare inversă în sectorul telefoanelor mobile și al componentelor de calculator pentru a combate numărul crescând al cazurilor de tip „carusel” în domeniul TVA, ceea ce a dus imediat la un rezultat pozitiv; îndeamnă Comisia să examineze și să raporteze cu privire la cazurile în care impozitarea inversă în Regatul Unit și în alte state membre se dovedește un instrument eficace de combatere a caruselurilor TVA;

11. îndeamnă Comisia să analizeze posibilitatea prezentării unor propuneri legislative care să combată caruselurile TVA de la rădăcină prin introducerea unui mecanism de colectare inversă a TVA la nivelul întregii UE, care ar reprezenta nu doar o măsură antifraudă eficace, ci și o simplificare administrativă pentru producători și comercianți; prin urmare, invită Comisia să prezinte propuneri legislative de instituire a unui mecanism de impozitare inversă în cele șase sectoare mai sensibile: echipamente audio și video, produse alimentare și băutură, componente de calculator și microprocesoare, precum și accesorii pentru acestea, telefoane mobile și accesorii, produse textile și automobile; îndeamnă la combaterea eficace a fraudei în domeniul TVA în cadrul sistemului european de comercializare a cotelor de emisii;

12. solicită Comisiei să ofere anual Parlamentului European o prezentare generală a cazurilor de fraudă în domeniul TVA care au o valoare mai mare de 100 000 de euro, depistate și urmărite în justiție în statele membre, inclusiv date cu privire la monitorizarea judiciară, sentințe și sancțiuni financiare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

• [1]  JO C 20, 25.1.2008, p. 1.

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la viitorul taxei pe valoarea adăugată

(2011/2082(INI))

Raportoare pentru aviz: Iliana Ivanova

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că ar trebui pus în discuție echilibrul dintre impozitarea directă și impozitarea indirectă, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, având în vedere efectul pe care îmbătrânirea populației îl va avea în următorii ani asupra pieței muncii, asupra economiilor și consumului, precum și asupra cheltuielilor publice, precum și criza economică și financiară care afectează Uniunea Europeană; cu toate acestea, subliniază că astfel de decizii privind politica fiscală ar trebui să fie luate în continuare la nivel național, chiar dacă sunt coordonate la nivelul UE; consideră, așadar, că un sistem de TVA mai solid și mai eficient va fi cu atât mai necesar în viitor, cu cât acesta reprezintă în prezent un instrument esențial al politicii macroeconomice;

2.  este profund îngrijorată de fenomenul fraudei și al criminalității prezent în Uniune în domeniul TVA, precum și de fenomenul conex al spălării banilor, care subminează buna funcționare a pieței interne, cu o scurgere de capital în valoare de 60-100 de miliarde EUR în fiecare an; consideră că elaborarea unei strategii pentru soluționarea acestor probleme, inclusiv prin mijloace informatice, s-ar putea dovedi o măsură foarte utilă pentru evitarea pierderilor masive suportate de finanțele publice și a cazurilor de încălcare a legislației sociale și a legislației muncii;

3.  subliniază că eliminarea fraudelor din sistemul de TVA trebuie să fie o prioritate-cheie, date fiind pierderile substanțiale suferite de statele membre, a căror valoare este posibil să ajungă la 100 de miliarde EUR; consideră că trebuie acordată o atenție deosebită fraudei de tip „carusel”; reamintește sugestiile detaliate din raportul Bowles (A6-0312/2008), încă de actualitate, care ar trebui puse în aplicare fără întârziere;

4.  solicită Comisiei să prezinte propuneri în vederea rezolvării problemei fraudei în domeniul TVA, fără a submina buna funcționare a pieței interne sau suveranitatea fiscală a statelor membre;

5.  subliniază că, datorită complexității normelor și a sarcinilor administrative, întreprinderile consideră adesea că actualul sistem de TVA reprezintă un obstacol în calea finalizării pieței interne; constată că sistemul actual de TVA pentru tranzacțiile intra-UE are consecințe preponderent negative asupra întreprinderilor, în special asupra IMM-urilor; prin urmare, solicită reformarea și simplificarea normelor actuale, fapt care ar asigura un mediu fiscal mai bun pentru întreprinderile din UE; solicită Comisiei Europene să ia în considerare o armonizare a normelor de stabilire a bazei TVA-ului și consolidarea cooperării administrative dintre autoritățile naționale competente;

6.  subliniază că noul sistem de TVA ar trebui să încurajeze tranzacțiile transfrontaliere și, prin urmare, ar trebui să contribuie la consolidarea pieței unice; consideră că standardizarea obligațiilor în domeniul TVA ar aduce o valoare adăugată considerabilă; prin urmare, solicită Comisiei să analizeze posibilitatea creării unei declarații de TVA standard disponibile în toate limbile oficiale sau a întocmirii unei liste complete de obligații standard în domeniul TVA care pot fi impuse de statele membre;

7.  solicită Comisiei să analizeze posibilitatea introducerii unor informații standardizate pentru facturi în toate limbile din UE, ceea ce ar facilita activitatea întreprinderilor și ar reprezenta o valoare adăugată importantă pentru piața internă;

8.  consideră că ar trebui sporit gradul de armonizare a procedurilor administrative la care sunt supuse întreprinderile plătitoare de TVA, în special pentru tranzacțiile internaționale efectuate în cadrul Uniunii; consideră, de asemenea, că ar trebui intensificată cooperarea dintre administrațiile fiscale, în special în ceea ce privește transferul automat de informații;

9.  evidențiază importanța unei abordări uniforme în ceea ce privește pragurile aplicabile pentru scutirea de la plata TVA-ului, conform sistemului special destinat întreprinderilor mici, în scopul evitării fragmentării; consideră că ar trebui luată în calcul posibilitatea includerii în acest sistem special a furnizărilor transfrontaliere, pentru a se ține seama în măsură mai mare de piața unică;

10. constată că diferențele dintre cotele de TVA și procedurile administrative pot reprezenta o piedică importantă în calea dezvoltării comerțului electronic; subliniază importanța eliminării obstacolelor fiscale din calea activităților transfrontaliere ale operatorilor comerțului electronic; consideră că ar trebui prevăzute reglementări și obligații de declarare a TVA-ului mai clare pentru aceste întreprinderi, care se confruntă cu probleme enorme la vânzarea de bunuri și servicii în alte state membre, astfel încât să nu rămână nevalorificat adevăratul potențial al pieței unice;

11. sprijină revizuirea completă a tuturor scutirilor în vigoare de la plata TVA-ului, pentru a se determina relevanța acestora și impactul lor asupra lanțului de TVA; subliniază nevoia unei coordonări mai strânse a scutirilor de la plata TVA-ului; solicită o analiză aprofundată a costurilor de conformitate pentru IMM-uri în ceea ce privește tranzacțiile transfrontaliere cu bunuri și servicii;

12. subliniază nevoia unei mai bune coordonări între statele membre cu privire la scutirile de la plata TVA-ului și la cotele reduse aplicabile în prezent, pentru a se asigura un mediu concurențial echitabil pentru întreprinderile care desfășoară activități transfrontaliere;

13. salută Studiul privind piața unică digitală; invită Comisia să îmbunătățească interoperabilitatea semnăturilor electronice în vederea creării unui cadru juridic pentru recunoașterea sistemelor sigure de autentificare electronică și să aibă în vedere revizuirea și extinderea Directivei privind semnăturile electronice pentru a reduce sarcina administrativă a întreprinderilor, în special a IMM-urilor; subliniază necesitatea recunoașterii reciproce a identificării și autentificării electronice la nivelul UE;

14. încurajează studierea și analizarea posibilităților existente pentru unificarea TVA-ului aplicat tranzacțiilor transfrontaliere de comerț electronic din cadrul Uniunii Europene, precum și pentru reducerea și scutirea de la plata acestui impozit, astfel încât întreprinderile europene să poată beneficia de întregul potențial al comerțului electronic;

15. salută faptul că, începând din 2010, a fost introdus un nou sistem electronic de rambursare a TVA-ului la nivelul UE; invită Comisia să raporteze Parlamentului, până cel târziu în iulie 2012, cu privire la rezultatele, avantajele și dezavantajele noului sistem; subliniază că noile norme trebuie întotdeauna revizuite, astfel încât să se asigure o protecție adecvată împotriva tentativelor de fraudă;

16. consideră că cotele TVA pentru bunurile culturale ar trebui să fie unice, indiferent de metoda de vânzare (online sau offline); consideră că o astfel de armonizare ar contribui la dezvoltarea comerțului electronic și ar oferi consumatorilor aceleași beneficii culturale și educative prin sprijinirea dezvoltării sectorului digital aflat în plină creștere;

17. subliniază că pentru a încuraja noile modele de întreprinderi în sectorul cărților și, în special, pentru a stimula piața digitală unică, Comisia și statele membre trebuie să asigure aplicarea unei politici de impozitare consecvente și favorabile cărților, indiferent de formatul acestora ‑ tipărite, digitale sau audio; subliniază că, indiferent de format, conținutul oferă consumatorilor aceleași beneficii culturale și educative;

18. remarcă faptul că, în conformitate cu principiul subsidiarității, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a decide să aplice rate diferențiate de TVA în anumite sectoare, pentru a pune în aplicare mai eficient politicile europene și naționale sau în temeiul unor considerente naționale de ordin istoric, economic, social sau ecologic;

19. subliniază că, în contextul crizei economice și financiare, reforma fiscală ar trebui să contribuie în măsură maximă la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

20. solicită elaborarea unei strategii ecologice în materie de TVA, axată pe cote reduse pentru produsele și serviciile eficiente din punct de vedere energetic și ecologice, pentru a contrabalansa concurența neloială cauzată de externalitățile care nu sunt incluse în prețul unui bun sau al unui serviciu;

21. consideră că un regulament, mai degrabă decât o directivă, ar fi instrumentul juridic cel mai eficient pentru asigurarea unei aplicări mai eficace și mai coerente a normelor din domeniul TVA, ceea ce ar reduce și riscul dublei impozitări sau al neimpozitării.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la viitorul taxei pe valoarea adăugată

(2011/2082(INI))

Raportor pentru aviz: Markus Ferber

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că normele actuale cu privire la TVA-ul aplicat serviciilor de transport de călători împiedică buna funcționare a pieței interne, introduc denaturări ale concurenței între modurile de transport și afectează îmbunătățirea performanței sociale și de mediu a transporturilor;

2.  atrage atenția asupra situației complexe și inechitabile din sectorul transportului de călători: deși în aproape toate statele membre se aplică taxe serviciilor de transport intern de călători, există scutiri, cote zero sau cote diferite de impozitare în funcție de modul de transport și de statul membru; subliniază că transportul aerian și maritim internațional, care include și transportul transfrontalier în cadrul UE, este scutit de TVA în toate statele membre, în timp ce situația privind alte moduri de transport variază în statele membre; subliniază, în plus, că furnizorii de servicii de transport aerian sau maritim internațional pot achiziționa anumite bunuri și servicii fără TVA;

3.  atrage atenția asupra propunerii de reducere cu 60%, față de nivelul emisiilor din 1990, a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul transportului până în 2050 și subliniază necesitatea „tarifării corecte și a evitării denaturărilor”;

4.  solicită stabilirea de norme armonizate sau o cotă redusă de TVA pentru transportul transfrontalier în cadrul UE indiferent de modul de transport și norme armonizate privind deducerea TVA-ului;

5.  solicită o mai bună transparență; informațiile referitoare la diferitele cote de TVA aplicabile în sectorul transportului de călători ar trebui să fie accesibile cu ușurință și, dacă este posibil, indicate pe bilete pentru a informa călătorii cu privire la costul exact al călătoriei;

6.  sprijină totuși o cotă redusă sau zero pentru transportul public urban, suburban sau regional din motive sociale, ecologice și de interes public;

7.  invită Comisia să asigure că viitoarele modificări ale anexei III (cote reduse) la Directiva privind TVA sunt coerente cu obiectivele UE în materie de transport;

8.  este preocupat de regula actuală prin care, atunci când se aplică TVA-ul, furnizarea de servicii de transport de călători este impozitată în funcție de locul în care este realizat transportul, proporțional cu distanța străbătută în fiecare stat membru; consideră că serviciile de transport de călători ar trebui impozitate la locul de plecare pentru a reduce complexitatea și a îmbunătăți aplicabilitatea sistemului;

9.  subliniază, cu toate acestea, fragmentarea pieței UE a serviciilor de transport de călători, care cuprinde numeroase segmente definite, printre altele, prin lungimea traseului, scopul călătoriei și disponibilitatea unor moduri alternative de transport; consideră, prin urmare, că impactul unei modificări a regimului de TVA asupra mobilității europenilor și asupra mediului reprezintă o problemă complexă care ar trebui să facă obiectul unui studiu cantitativ detaliat;

10. subliniază oportunitatea prezentată de acest lucru în vederea introducerii treptate a unei rate armonizate reduse a TVA în sectorul serviciilor de turism, care să fie aplicabilă în toate statele membre, ca o condiție necesară pentru o concurență transparentă între întreprinderile de turism din UE și cu cele din țările terțe;

11. invită Consiliul să accelereze adoptarea proiectului de directivă privind revizuirea regimului special al TVA pentru agențiile de turism (CNS/2002/0041) pentru a elimina distorsionarea concurenței între diversele categorii de operatori din sector care se datorează unor disparități între legislațiile naționale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE