RAPORT referitor la Inițiativa privind locurile de muncă verzi: exploatarea potențialului economiei verzi în materie de locuri de muncă

referitoare la Inițiativa privind locurile de muncă verzi: exploatarea potențialului economiei verzi în materie de locuri de muncă

(2014/2238(INI))

Parlamentul European

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativă privind locurile de muncă verzi: Exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă” COM(2014)0446),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune verde pentru IMM-uri” (COM(2014)0440),

–       având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Spre o economie circulară: un program «deșeuri zero» pentru Europa” (COM(2014)0398),

–       având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Exploatarea potențialului de ocupare a forței de muncă al creșterii ecologice” (SWD(2012)0092),

–       având în vedere Concluziile Consiliului din 6 decembrie 2010 privind „Politicile de ocupare a forței de muncă pentru o economie competitivă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al resurselor și ecologică”,

–       având în vedere Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind liniile directoare ale politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre,

–       având în vedere avizul Comitetului Regiunilor „Plan de acțiune verde pentru IMM-uri și Inițiativa privind locurile de muncă verzi”,

–       având în vedere studiul realizat de OCDE/Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale din 2014 intitulat Competențe și locuri de muncă mai verzi, Studii ale OCDE privind creșterea ecologică,

–       având în vedere analiza efectuată de Observatorul european pentru ocuparea forței de muncă în 2013 intitulată Promovarea locurilor de muncă verzi pe perioada crizei: un manual de bune practici în Europa anului 2013,

–       având în vedere raportul din 2011 întocmit de Organizația Internațională a Muncii/Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale intitulat: Competențe pentru locurile de muncă ecologice: o imagine de ansamblu: raport de sinteză bazat pe 21 de studii de țară,

–       având în vedere raportul întocmit de Centrul european pentru dezvoltarea formării profesionale din 2010 intitulat: Competențe pentru locurile de muncă ecologice: raport european de sinteză,

–       având în vedere rapoartele Eurofound privind relațiile industriale și sustenabilitatea: rolul partenerilor sociali în tranziția către o economie ecologică (2011), ecologizarea economiei europene: răspunsuri și inițiative ale statelor membre și ale partenerilor sociali (2009) și ecologizarea industriilor din UE: anticiparea și gestionarea efectelor asupra cantității și calității locurilor de muncă) (2013),

–       având în vedere documentul de lucru al OCDE, CFE-LEED din 8 februarie 2010 intitulat Green jobs and skills: the local labour market implications of addressing climate change, (Locuri de muncă și competențe verzi: implicațiile asupra pieței muncii locale ale combaterii schimbărilor climatice),

–       având în vedere definiția dată de OIM/UNEP unui loc de munca ,,verdeˮ ca orice loc de muncă decent care contribuie la conservarea sau restabilirea calității mediului, fie că este în agricultură, industrie, servicii, fie în administrație;

–       având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2013 intitulată „Ecoinovarea - locuri de muncă și creștere economică prin intermediul politicii de mediu”[1],

–       având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2012 referitoare la o foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de carbon până în 2050[2],

–       având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile[3],

–       având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe (A8-0204/2015),

A.     întrucât tendințele globale precum utilizarea ineficientă a resurselor, presiunea nesustenabilă asupra mediului, schimbările climatice se apropie de atingerea unor limite dincolo de care va fi imposibil să se prevină producerea unor efecte ireversibile asupra societăților noastre și a mediului natural, iar agravarea excluziunii sociale și a inegalităților constituie o provocare pentru societăți;

B.     întrucât în raportul său pe 2015, Agenția Europeană de Mediu a subliniat caracterul necorespunzător al măsurilor actuale pentru atingerea obiectivelor în domeniul protecției biodiversității, al reducerii utilizării de combustibili fosili, combaterea schimbărilor climatice și prevenirea impactului acestora asupra sănătății umane și mediului;

C.     întrucât lipsa unei reacții politice coerente pentru a contracara aceste probleme recurente riscă să lase neutilizată o parte însemnată a potențialului de creare de locuri de muncă sustenabile al unei tranziții către o societate ecologică și favorabilă incluziunii;

D.     întrucât, considerăm că reacția la aceste amenințări ar trebui să fie dezvoltarea de noi sectoare, o transformare a altora și declinul unor sectoare precum cele foarte poluante; întrucât este necesar să se pună accentul pe inovare și pe modalități de reducere a poluării; întrucât, în privința unor sectoare în declin, trebuie acordată o atenție deosebită forței de muncă, oferindu-i posibilități de recalificare și locuri de muncă alternative; întrucât investițiile în aceste domenii care au prioritate în cadrul agendei privind locurile de muncă ecologice a Comisiei, inclusiv reciclarea, biodiversitatea, eficiența energetică, calitatea aerului și toate tehnologiile de energie din surse regenerabile, cum ar fi energia regenerabilă offshore, au potențialul de a stimula în mod considerabil crearea de locuri de muncă, inclusiv în zonele slab populate;

E.     întrucât, potrivit Agenției Europene de Mediu, sectorul bunurilor și serviciilor verzi a crescut cu peste 50 % între 2000 și 2011, generând peste 1,3 milioane de locuri de muncă și întrucât, potrivit calculelor Comisiei, economia energiei din surse regenerabile va crea 20 milioane de noi locuri de muncă în Europa până în 2020; întrucât o politică ambițioasă și coerentă a UE și investițiile în energie din surse regenerabile, gestionarea pădurilor, agricultura sustenabilă și protecția solului (pentru a preveni și contracara instabilitatea hidrologică) pot stimula în mod semnificativ crearea de locuri de muncă;

F.     întrucât obiectivul dezvoltării durabile este consacrat în Tratatul de la Lisabona și punerea sa în aplicare înseamnă tratarea problemelor de mediu la același nivel cu cele economice și sociale în cadrul ciclului anual al politicilor europene;

G.     întrucât Strategia UE 2020 de promovare a economiilor inteligente, durabile și favorabile incluziunii recunoaște rolul esențial al tranziției către economii verzi și echitabile din punct de vedere social;

H.     întrucât rigiditățile pieței muncii împiedică crearea de locuri de muncă, în vreme ce o piață a muncii competitivă în UE poate contribui la realizarea obiectivelor în materie de ocupare a forței de muncă incluse în Strategia Europa 2020;

I.      întrucât UE și statele sale membre și-au luat angajamentul, cu prilejul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2010 de la Cancun, să asigure „o tranziție echitabilă a forței de muncă prin crearea unor condiții de muncă decente și a unor locuri de muncă de calitate”; întrucât o tranziție echitabilă pentru toți către o economie sustenabilă din punct de vedere ecologic trebuie să fie bine gestionată pentru a contribui la obiectivele de a asigura locuri de muncă sustenabile și pe termen lung pentru toți - inclusiv, dar fără a se limita la, locuri de muncă cu înaltă calificare - precum și incluziunea socială și eradicarea sărăciei;

J.        întrucât cei cinci piloni ai unei „tranziții echitabile” includ: consultare/vocea Uniunii; investiții în locuri de muncă verzi și decente; competențe verzi; respectarea dreptului la un loc de muncă și a drepturilor omului; și protecția socială a lucrătorilor și a comunităților implicate direct în tranziția de la o economie cu emisii ridicate de dioxid de carbon la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

K.     întrucât participarea în număr mare a lucrătorilor la tranziție este esențială, scopul fiind de a fi tot mai conștienți de importanța mediului și responsabilitatea față de acesta și de a înțelege că este necesar ca resursele să fie utilizate mod eficient și ca impactul nostru asupra mediului să fie redus;

L.     întrucât potențialul expansiunii locurilor de muncă verzi este frânat de un deficit de forță de muncă calificată și de nepotrivirea dintre competențele existente și piața muncii ca urmare a mai multor factori, printre care diversitatea programelor de formare în raport cu sustenabilitatea, deficiențele identificate în anumite sectoare, lipsa de studenți care să dețină competențele STEM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) și IT necesare și concentrarea genurilor în unele sectoare, unde nu este asigurată egalitatea de gen;

M.    întrucât există dovezi că investițiile în eficiența energetică și în eficiența utilizării resurselor și dezvoltarea unui lanț de distribuție printr-o strategie industrială clară, precum și impozitarea altor resurse mai degrabă decât a forței de muncă, au un impact pozitiv asupra creării de locuri de muncă;

N.     întrucât Europa s-a implicat în concurența mondială și costurile accesibile ale energiei, finalizarea pieței interne a UE și un mediu mai favorabil investițiilor destinat creșterii sustenabile și creării de locuri de muncă joacă un rol decisiv;

O.     întrucât anumite sectoare, precum renovarea clădirilor în vederea asigurării eficienței energetice, sunt specifice fiecărui loc de desfășurare a activității și nu pot fi delocalizate sau transferate;

P.     întrucât incertitudinea și lipsa de coerență în ceea ce privește direcția politică, precum și absența unor obiective clare împiedică investițiile, dezvoltarea de competențe, C&D și contracarează, astfel, crearea de oportunități de angajare;

Q.     întrucât un grad mai ridicat de sensibilizare socială cu privire la importanța nevoii de o economie verde ar consolida posibilitățile de ocupare a forței de muncă;

R.     întrucât obiectivele clare, specifice, pe termen mediu și lung, inclusiv obiectivele UE în materie de eficiență energetică și poluare, pot fi factori importanți ai schimbării și întrucât normele UE joacă la rândul lor un rol important în această privință; întrucât investițiile cu obiectiv precis, inclusiv în dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare din UE, care să creeze locuri de muncă ar trebui să decurgă dintr-un cadru politic clar și să fie în concordanță cu acesta;

S.     întrucât sectorul public și autoritățile locale și regionale pot juca un rol esențial în facilitarea tranzițiilor către o economie verde și în crearea de piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii;

T.     întrucât Ecolabel, EMAS, GPP și scheme similare contribuie la crearea de locuri de muncă verzi;

U.     întrucât microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii sunt cele mai importante surse de locuri de muncă în UE, în cadrul acestora găsindu-se peste 80 % dintre toate locurile de muncă și întrucât acestea au reprezentat un exemplu de urmat în multe sectoare „verzi”, însă se pot confrunta cu greutăți deosebite în ceea ce privește anticiparea competențelor necesare și utilizarea la maximum a potențialului locurilor de muncă;

V.     întrucât Orientările integrate reprezintă un aspect-cheie al coordonării politicilor economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și formează baza recomandărilor specifice fiecărei țări și întrucât acestea ar trebui să stea la baza obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special a obiectivului privind ocuparea forței de muncă, printre altele prin promovarea creării de locuri de muncă de calitate, inclusiv prin locuri de muncă verzi;

W.    întrucât femeile trebuie să beneficieze în mod egal de crearea de locuri de muncă verzi adecvate, iar „plafonul de sticlăˮ trebuie spart;

X.     întrucât femeile sunt afectate în mod disproporționat de criză și de politicile de austeritate și întrucât locurile de muncă verzi s-au dovedit a fi mai rezistente în fața crizelor decât alte locuri de muncă;

Y.     întrucât societatea civilă are un rol fundamental în tranziția către o economie verde, precum și în lupta pentru obținerea egalității de gen;

Z.     întrucât sectoarele cu emisii scăzute de carbon tind să aibă un nivel mai ridicat de productivitate a muncii, iar cotele salariale au scăzut mai puțin în aceste sectoare decât în primele 15 industrii emitente de carbon;

AA.  întrucât datele Eurobarometru privind locurile de muncă verzi în cadrul IMM-urilor demonstrează că economiile de energie, reducerea cantității de deșeuri și a consumului de materii prime reprezintă măsuri avantajoase din punct de vedere economic;

Către o economie verde – oportunități pentru piața muncii

1.      subliniază că tranziția către societăți și economii sustenabile, inclusiv spre modele sustenabile de consum și producție, are potențialul de a crea noi locuri de muncă de calitate și de a „înverzi” locurile de muncă actuale în aproape toate sectoarele și de-a lungul întregului lanț valoric: de la cercetare la producție, distribuție și servicii post-vânzare, și în noi sectoare ecologice de înaltă tehnologie, precum energiile regenerabile, precum și în sectoare tradiționale ca producția manufacturieră și construcțiile sau în agricultură și pescuit ori sectoarele de servicii, precum turismul, cateringul, transporturile și educația; în același timp, subliniază faptul că, pe lângă crearea unui număr mare de locuri de muncă, investițiile în energiile din surse regenerabile și eficiența energetică contribuie la menținerea competitivității economice și industriale a Europei și la reducerea dependenței energetice a Europei;

2.      subliniază că două treimi din serviciile oferite de natură – printre care solurile fertile, apa și aerul curat – sunt din ce în ce mai rare, iar încălzirea globală și pierderea biodiversității se apropie de limite dincolo de care efectele ireversibile asupra societăților noastre și a mediului natural nu vor putea fi evitate;

3.      subliniază faptul că creșterea economică continuă este posibilă numai dacă ține cont de limitările impuse de mediu; din această perspectivă, subliniază faptul că economia verde circulară poate oferi soluții pentru mediu, precum și pentru economie și societate în general;

4.      subliniază că aplicarea integrală a legislației din domeniul mediului, precum și îmbunătățirea integrării mediului în alte politici sectoriale ale UE și o mai bună coerență dintre acestea sunt determinante pentru valorificarea deplină a potențialului economiei verzi și, prin urmare, pentru crearea de locuri de muncă ecologice;

5.      reamintește că, în raportul său pe 2015, Agenția Europeană de Mediu a subliniat caracterul necorespunzător al măsurilor actuale pentru atingerea obiectivelor în domeniul protecției biodiversității, reducerii utilizării de combustibili fosili, combaterii schimbărilor climatice și prevenirii impactului acestora asupra sănătății umane și calității mediului;

6.      ia act de faptul că tranziția are un potențial semnificativ de a crea locuri de muncă pe plan local care nu pot fi relocate și în zone care nu pot fi delocalizate, precum și în sectoarele lovite de criză, cum ar fi sectorul construcțiilor; constată că există dovezi solide potrivit cărora tranziția la economia verde va avea, dacă punem în balanță, un efect pozitiv asupra ocupării locurilor de muncă, reflectând ideea că activitățile economice sustenabile, precum economiile de energie sau agricultura organică, implică utilizarea mai intensivă a forței de muncă decât activitățile pe care le înlocuiesc și ar putea avea potențialul de a le permite regiunilor să devină mai autonome;

7.      consideră că ar trebui adoptată o definiție comună a „locurilor de muncă verzi”, bazată pe definiția OIM și a Conferinței internaționale a statisticienilor;

Tranziția echitabilă și crearea de locuri de muncă de calitate și sustenabile

8.      salută declarația Comisiei potrivit căreia restructurarea ar trebui gestionată într-un mod responsabil din punct de vedere social, recunoscând, în același timp, necesitatea de a inova și restructura întreprinderile;

9.      consideră că este esențial, în vederea maximizării potențialului net de crearea de locuri de muncă al economiei verzi, ca forța de muncă existentă să beneficieze de oportunități adecvate în vederea dobândirii noilor competențe necesare pentru economia circulară;

10.    solicită statelor membre să încurajeze politicile menite să asigure protecția și modernizarea clădirilor publice în vederea sporirii eficienței energetice și a reducerii consumului;

11.    solicită statelor membre și Comisiei, după caz, să se angajeze să lanseze o „foaie de parcurs a tranziției echitabile” care să combine obiective ambițioase de mediu cu promovarea următoarelor aspecte: un nivel adecvat de protecție socială, remunerare adecvată, locuri de muncă pe termen lung și condiții de muncă sigure și sănătoase, precum și investiții publice în educație, programe de instruire și formare profesională, respectarea drepturilor lucrătorilor și consolidarea activităților de informare, consultare și participare a lucrătorilor în privința chestiunilor legate de dezvoltarea durabilă, asigurând o reprezentare efectivă a intereselor lucrătorilor; invită statele membre să urmărească realizarea acestor obiective;

12.    reamintește că strategia revizuită a UE în domeniul sănătății și siguranței ar trebui să țină seama de evoluțiile specifice noilor sectoare, după caz;

13.    subliniază că anticiparea schimbărilor de pe piața muncii necesită gestionarea proactivă a transformării, îmbunătățirea colectării de date de înaltă calitate cu privire la nevoile pieței muncii din prezent și din viitor, cu implicarea instituțiilor europene de învățământ superior, și că planificarea pe termen lung este esențială pentru asigurarea unei tranziții de succes și a mai multor locuri de muncă; subliniază rolul important jucat de autoritățile locale și regionale în tranziția către o economie mai verde în domeniile educației, infrastructurii, sprijinului acordat întreprinderilor locale și pentru crearea de servicii de ocupare a forței de muncă stabile, cu salarii reglementate prin acorduri colective sau prin alte mijloace autorizate în conformitate cu legislația națională; subliniază faptul că dialogul social este un element esențial al managementului transformării; invită Comisia, statele membre, administrațiile regionale și locale și partenerii sociali să își asume responsabilitatea și să abordeze această provocare împreună, ținând seama de principiul subsidiarității;

14.    constată că rolul partenerilor sociali în tranziția către locuri de muncă verzi a crescut treptat în ultimii ani, dar reamintește că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a construi un dialog social sustenabil și de durată, care poate contribui la soluționarea provocărilor create de trecerea la o economie competitivă, cu emisii scăzute de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

15.    subliniază importanța guvernelor naționale în ceea ce privește promovarea dialogului social sectorial, în special în noile industrii verzi emergente, precum și asigurarea unui mediu favorabil incluziunii IMM-urilor;

16.    constată că unele regiuni se confruntă cu mai multe provocări decât altele din cauza concentrării geografice a industriilor energointensive și poluatoare, care folosesc numeroase resurse, sau a nivelurilor mai ridicate de sărăcie sau șomaj; invită statele membre și administrațiile locale și regionale, susținute de Uniunea Europeană să colaboreze cu partenerii sociali și să elaboreze în comun foi de parcurs privind tranziția echitabilă, inclusiv mecanisme de solidaritate pentru o tranziție ecologică și echitabilă din punct de vedere social a economiilor locale și regionale, sprijinind în același timp comunitățile și lucrătorii afectați de schimbările în cauză și reducând astfel nesiguranța creată de deplasarea locurilor de muncă și luând măsuri pentru ca cererea de noi competențe profesionale să fie satisfăcută;

17.    subliniază faptul că autoritățile locale pot juca un rol-cheie în promovarea creșterii numărului de locuri de muncă în economia verde și în crearea de locuri de muncă mai decente și favorabile incluziunii, prin:

– investiții verzi;

– stimularea capacității achizițiilor publice, inclusiv utilizarea clauzelor sociale și de mediu în achizițiile publice;

– crearea de parteneriate, inclusiv cu formarea instituțiilor, în vederea îmbunătățirii corespondenței dintre locurile de muncă și competențe pe piața locală a forței de muncă;

– sprijinirea atât a IMM-urilor verzi, cât și a ecologizării IMM-urilor;

– instituirea de programe verzi, favorabile incluziunii, de ocupare a forței de muncă, care să garanteze că grupurile vulnerabile se pot baza, de asemenea, pe creșterea ecologică;

18.    subliniază importanța colaborării conducerii cu forța de muncă pentru a asigura participarea în număr mare la realizarea acestor schimbări prin intermediul unor parteneriate sociale; recomandă implicarea unor reprezentanți din partea sindicatelor pe probleme de ecologie care să conlucreze cu angajatorii pentru a consolida ecologizarea economiilor și pentru a crește sustenabilitatea la locul de muncă; invită statele membre să ofere sprijin specific pentru inițiativele comune lucrător-angajat pentru a ecologiza industriile;

19.    consideră că ar trebui elaborate proiecte-pilot în sprijinul unora dintre aceste obiective;

20.    salută angajamentul Comisiei de a utiliza programele specifice de mobilitate a forței de muncă din cadrul Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) pentru a promova mobilitatea forței de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;

Competențe pentru locuri de muncă verzi

21.    salută instrumentele pentru dezvoltarea de competențe și previzionarea competențelor necesare propuse de Comisie; subliniază faptul că dezvoltarea competențelor ar trebui să încurajeze dezvoltarea competențelor STEM care sunt foarte utile în cadrul unei economii; subliniază totuși că este nevoie de măsuri și investiții mai ambițioase; consideră că, în vederea anticipării viitoarelor nevoi privind competențele, toate părțile interesate de pe piața forței de muncă trebuie să fie foarte implicate la toate nivelurile;

22.    invită statele membre să colaboreze cu Comisia pentru a crea o bază de date care să prezinte cursurile de formare și ofertele de locuri de muncă verzi, cu scopul de a îmbunătăți calitatea informațiilor, consilierii și orientărilor privind cariera disponibile și competențele necesare pentru a valorifica oportunitățile de ocupare a forței de muncă oferite de tranziția către o economie verde;

23.    invită Comisia să ia măsuri astfel încât colectarea datelor să se realizeze în toate sectoarele verzi, inclusiv în cele care sunt în prezent neglijate, cum ar fi sectoarele transportului public și comerțului cu amănuntul; solicită Comisiei ca, odată cu sprijinirea institutelor naționale de statistică și a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și odată cu consolidarea folosirii de instrumente de modelare cantitative, să includă o perspectivă a egalității de gen în colectarea datelor privind toate sectoarele de muncă verzi;

24.    invită Comisia să includă o perspectivă de gen în dezvoltarea noilor activități de colectare, dezagregare și analiză a datelor, cum ar fi activitățile realizate cu ajutorul instrumentului econometric FIDELIO sau împreună cu părți interesate, cum ar fi Conferința internațională a statisticienilor din domeniul muncii;

25.    subliniază nevoia de o mai mare axare pe eliminarea decalajelor de competențe prin stimularea dezvoltării competențelor;

26.    solicită Comisiei să contribuie la încurajarea dezvoltării competențelor prin actualizarea calificărilor și a programelor corespunzătoare de educație și formare la nivelul UE;

27.    solicită Comisiei să sublinieze gradul mai mare de utilizare a sistemelor de clasificare, precum ESCO, care pot fi folosite în vederea identificării decalajelor de competențe;

28.    subliniază importanța unor mai bune sinergii între sistemele de învățământ și apariția unor noi locuri de muncă verzi printr-o mai bună coordonare între instituțiile educative și sindicatele angajatorilor și alte organizații relevante;

29.    solicită statelor membre, administrațiilor regionale și autorităților locale să adopte și să aplice, împreună cu partenerii sociali și furnizorii de cursuri de formare profesională, strategii de dezvoltare și de anticipare a competențelor cu scopul de a îmbunătăți competențele generice, sectoriale și specifice diferitelor meserii; subliniază, în continuare, importanța parteneriatelor și a încrederii între instituțiile educaționale, întreprinderi, partenerii sociali și autorități;

30.    ia act de faptul că aceste strategii ar trebui să includă o evaluare detaliată a tipului și nivelului de locuri de muncă verzi care urmează să fie create și a competențelor și cunoștințelor necesare, conducând la anticiparea și identificarea decalajelor de competențe și la programe de instruire și formare profesională pe parcursul întregii vieți care să se axeze pe corelarea competențelor cu locurile de muncă, în scopul creșterii gradului de ocupare a forței de muncă; subliniază necesitatea de a include în strategii atât lucrătorii disponibilizați, cât și lucrătorii slab calificați care riscă să fie excluși de pe piața muncii, luând măsuri pentru ca formarea competențelor să fie specifică, accesibilă și gratuită pentru acești lucrători;

31.    constată că CEDEFOP propune ideea potrivit căreia adaptarea programelor de învățământ și includerea activităților de sensibilizare la problemele mediului, cu o înțelegere a dezvoltării sustenabile și a eficienței afacerilor, sunt mai eficiente decât propunerea unor noi programe de formare;

32.    încurajează statele membre și autoritățile regionale și locale să integreze în sistemele de educație și formare dezvoltarea sustenabilă și aptitudinile și competențele de mediu, în special prin consolidarea sistemelor VET (sisteme pentru educație și formare profesională), precum și prin încurajarea centrelor de cercetare de a dezvolta tehnologii, proiecte și brevete pentru produsele ecologice, în colaborare cu întreprinderile noi și ecologice; în acest sens, încurajează schimburile de idei între centrele de cercetare și rețelele de întreprinderi și experți; reamintește importanța competențelor științifice, tehnologice și matematice (STEM) și nevoia de a asigura un număr cât mai mare de femei care să studieze discipline STEM;

33.    solicită o strategie ambițioasă pentru crearea de locuri de muncă sustenabile, inclusiv prin soluționarea problemei nepotrivirii dintre competențele existente și piața muncii, punându-se un accent special pe satisfacerea necesităților în materie de competențe ale unei economii mai verzi;

34.    îndeamnă statele membre să profite de dezvoltarea acestui sector, să creeze programe de ucenicie pentru competențe foarte înalte, pentru a pune la dispoziția tinerilor cunoștințe specializate și cursuri de formare, precum și să contribuie la abordarea nivelurilor ridicate de șomaj în rândul tinerilor;

35.    invită Comisia și statele membre cala trecerea la o economie verde, să aibă în vedere nevoile femeilor și fetelor cu scopul de a îmbunătăți oportunitățile lor de învățare pe tot parcursul vieții, în special în domeniile care au un potențial ridicat pentru crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă verzi noi, cum ar fi știința, cercetarea, ingineria, tehnologia digitală și noile tehnologii, pentru a consolida poziția femeii în societate, eliminând stereotipurile de gen și oferind locuri de muncă care să corespundă în totalitate nevoilor și competențelor specifice ale femeilor;

36.    invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să includă în mod sistematic perspectiva egalității de gen în definirea, implementarea și monitorizarea politicilor de creare de locuri de muncă verzi la toate nivelurile, pentru a asigura faptul că sunt garantate șanse egale, ținând seama de provocările aferente creării de locuri de muncă verzi în mediul rural; încurajează statele membre și autoritățile regionale și locale să depună și mai multe eforturi pentru a le permite femeilor să participe pe deplin la formularea politicilor, luarea deciziilor și implementarea unei strategii vizând locurile de muncă verzi, care să includă competențe verzi;

37.    solicită Comisiei să deschidă o dezbatere publică privind conceptul de „educație pentru dezvoltare durabilăˮ și să promoveze acest concept, cu un accent deosebit pe educația fetelor și a femeilor; invită statele membre și Comisia să promoveze politici care să încurajeze participarea în mai mare măsură a femeilor la disciplinele educative STIM și la educația antreprenorială și să conecteze agenda „locurilor de muncă verziˮ la capacitarea femeilor prin intermediul educației; solicită stabilirea unor obiective clare și asigurarea monitorizării în materie de recrutare a femeilor în locuri de muncă verzi cu ajutorul unor programe de ucenicie; solicită luarea de măsuri care să încurajeze participarea femeilor la învățământul profesional și tehnic (VET) și oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții în sectoarele verzi;

38     îndeamnă Comisia și statele membre să înceapă să aplice un nou indicator care să țină seama de aspectele sociale și climatice pentru creșterea economică, care să includă și aspectele neeconomice ale bunăstării și care să se concentreze în principal asupra problemelor legate de dezvoltarea durabilă, precum egalitatea de gen, reducerea sărăciei și emisiile mai scăzute de gaze cu efect de seră;

39.    invită statele membre și Comisia să aplice politici de creare de locuri de muncă în totalitate verzi în strânsă consultare cu societatea civilă;

40.    invită Comisia să adopte o strategie europeană pentru perioada 2015-2020 în materie de egalitate de gen, care să țină seama de obiectivele Strategiei Europa 2020 legate de rata de ocupare a forței de muncă pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii.

41.    subliniază necesitatea unor măsuri specifice din partea autorităților și a serviciilor publice, care ar implica toate părțile interesate de pe piața forței de muncă, inclusiv organizațiile de angajatori și de angajați, cu scopul de a reduce decalajul competențelor; invită statele membre și autoritățile regionale și locale să introducă instrumente pentru a forma personalul din cadrul autorităților și serviciilor de ocupare a forței de muncă să integreze competențele pentru ocuparea locurilor de muncă verzi în cadrul politicii în domeniul pieței forței de muncă, precum și să creeze mijloace de evaluare a impactului acestei formări; subliniază că este important ca instituțiile europene de învățământ să își alinieze programele la nevoile economiei verzi și ale pieței forței de muncă în general;

42.    solicită statelor membre să instituie un cadru de reglementare care să încurajeze inovarea în economia verde;

Coerență politică pentru dezvoltarea deplină a potențialului de locuri de muncă al economiilor sustenabile

43.    invită Comisia și statele membre să adopte cadre de reglementare, fiscale și financiare ambițioase, pe termen lung și integrate pentru investiții sustenabile și pentru a încuraja inovarea, deblocând astfel complet potențialul de ocupare a forței de muncă al acestor schimbări; subliniază că ar trebui dezvoltate politici într-un cadru de perspective pe termen lung care să includă obiective, precum și indicatori de măsurare a progresului către realizarea acestora;

44.    subliniază faptul că o coordonare în cadrul Comisiei și între ministerele relevante de la nivel național este importantă în vederea creării unui cadru pentru schimbare cuprinzător, convenit de întregul guvern, care să poată acorda atenția necesară efectelor distribuționale ale tranziției;

45.    constată că succesul sau eșecul Inițiativei privind locurile de muncă verzi depinde de nivelul de ambiție al obiectivelor obligatorii ale Comisiei referitoare la energia din surse regenerabile și eficiența energetică, precum și de investițiile în tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile și în programe de eficiență energetică utilizate de statele membre;

46.    subliniază că statele membre și Comisia sunt responsabile pentru politici consecvente care promovează producția de energie din surse regenerabile și eficiența energetică sporită în vederea stimulării dezvoltării locale și regionale și a creării de locuri de muncă de calitate pe plan local; subliniază că investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică pot deveni una din sursele principale de noi locuri de muncă în Europa în anii următori;

47.    subliniază că autonomia energetică a teritoriilor rămâne unul dintre obiectivele pe termen lung ale politicilor economice și energetice ale UE; insistă, totuși, asupra faptului că dimensiunea teritorială a investițiilor trebuie neapărat luată în considerare, întrucât aceasta contribuie la realizarea obiectivelor politicii de coeziune teritorială a UE de a conecta mediul urban și mediul rural;

48.    salută includerea de către Comisie a subiectului locurilor de muncă decente în mandatul de negociere al UE pentru negocierile COP 21 de la Paris, pe baza acordului de la Cancun din 2010 și a inițiativelor ulterioare; invită Comisia să se asigure că agenda „tranziției echitabile” face în continuare parte din poziția sa de negociere;

49.    invită UE și statele membre să stabilească obiective obligatorii privind economiile de energie și eficiența energetică și să sprijine certificatele albe ca instrument ce facilitează realizarea obiectivelor UE în materie de economisire a energiei; invită statele membre să pună integral în aplicare Directiva privind eficiența energetică și să asigure respectarea acesteia, precum și să-și mențină angajamentul privind realizarea cel puțin a obiectivelor de eficiență energetică pentru 2030;

50.    sprijină angajamentele UE de a promova o tranziție echitabilă la nivel mondial către o economie verde favorabilă incluziunii, în colaborare cu alți parteneri internaționali;

51.    invită statele membre să respecte și să pună în aplicare pe deplin noile dispoziții ale legislației revizuite a UE privind achizițiile publice și să ia în calcul posibilitatea de a analiza dacă introducerea unor criterii ecologice și sociale în cadrul politicilor privind achizițiile publice ar putea stimula crearea de locuri de muncă în cadrul unei economii mai verzi; subliniază faptul că ar putea fi clarificate incertitudinile juridice restante legate de utilizarea clauzelor sociale și ecologice în achizițiile publice;

52.    invită Comisia să contribuie la revitalizarea sectorului reparațiilor, ceea ce ar conduce la crearea de noi locuri de muncă care sunt, prin natura lor, favorabile mediului;

53.    solicită statelor membre să sprijine contribuția serviciilor publice la tranziția echitabilă către o economie sustenabilă, în special asigurând în mod proactiv faptul că servicii precum comunicațiile, energia, transportul, gestionarea apei și a deșeurilor, sunt prestate într-un mod sustenabil;

54.    își exprimă ferm dezamăgirea cu privire la retragerea pachetului legislativ privind economia circulară, ale cărui dispoziții se preconiza că ar fi creat până la 180 000 de locuri de muncă numai în sectorul gestionării deșeurilor din UE; invită, prin urmare, Comisia, respectând totodată responsabilitățile statelor membre, să își onoreze angajamentul privind propunerea cât de curând posibil a unor acte legislative ambițioase în domeniul deșeurilor, care să vizeze reducerea în amonte, noi obiective de reciclare și redefinirea criteriilor de calcul al cantității de material efectiv reciclat;

55.    în plus, invită Comisia să ia în considerare introducerea de criterii care să ofere stimulente întreprinderilor care au un ciclu de eliminare a deșeurilor solid și sustenabil din punctul de vedere al mediului;

56.    recunoaște că corelarea producției agricole sustenabile cu monitorizarea și protejarea biodiversității agricole și, implicit, etichetarea inteligentă a produselor agricole în funcție de impactul lor asupra mediului pentru a stimula cererea consumatorilor de produse favorabile biodiversității reprezintă un potențial semnificativ pentru crearea de locuri de muncă verzi în zonele rurale ale UE;

57.    observă faptul că gestionarea sustenabilă a pădurilor are un real potențial de a crea locuri de muncă, contribuind, totodată, în mod activ la atenuarea schimbărilor climatice și la protejarea biodiversității;

58.    invită Comisia să utilizeze semestrul european și revizuirea Strategiei Europa 2020 pentru a sprijini crearea de locuri de muncă verzi; invită Comisia să emită recomandări specifice fiecărei țări care să poată să contribuie la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și la reducerea amprentei ecologice și solicită studii independente detaliate privind costurile și beneficiile unei modificări a sarcinii fiscale (de exemplu, o trecere de la impozitarea veniturilor salariale la impozitarea ecologică), precum și eliminarea treptată până în 2020 a subvențiilor;

59.    subliniază faptul că aceste recomandări ar putea include trecerea de la impozitarea veniturilor salariale la alte surse și că o astfel de modificare a impozitării ar trebui să vizeze schimbarea comportamentului care generează poluare, dar nu trebuie să aibă repercusiuni nedorite asupra sistemelor de securitate socială sau să afecteze în mod disproporționat persoanele cu venituri mici;

60.    invită Comisia și statele membre să elimine treptat subvențiile directe și indirecte care dăunează mediului, inclusiv, dar nu numai, cele pentru combustibilii fosili; invită Comisia să elaboreze modele care pot fi puse în practică de statele membre pentru trecerea de la impozitarea veniturilor salariale la impozitarea poluării mediului și să țină seama de impactul asupra mediului al bunurilor și serviciilor, conform principiului „poluatorul plătește”; invită Comisia să emită recomandări specifice fiecărei țări pentru statele membre, care pot contribui la eforturile de promovare a locurilor de muncă ecologice și de reducere a amprentei ecologice; invită, în plus, Comisia să integreze în semestrul european, în mod proactiv, aspecte ecologice și climatice, pentru a sprijini crearea de locuri de muncă verzi;

61.    invită statele membre să introducă subvenții specifice și/sau scutiri fiscale pentru întreprinderile noi, precum și pentru microîntreprinderile și IMM-urile care pun la dispoziție produse și servicii cu o ridicată valoare adăugată pentru mediu, inclusiv un conținut redus de carbon;

62.    invită Comisia și statele membre să arate un grad mai ridicat de coerență și coeziune în politicile lor și să își asume angajamente politice mai substanțiale la cel mai înalt nivel în domenii conexe precum impozitul pe capital și câștigurile întreprinderilor, impozitul pe tranzacțiile financiare și combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale;

63.    invită Comisia să își reînnoiască angajamentul asumat în cadrul Strategiei Europa 2020 și să prezinte fără întârziere evaluarea sa la jumătatea perioadei și cel târziu până în 2015; invită Comisia să confirme din nou obiectivele aferente semestrului European, ținând seama de tabloul de bord pentru dezechilibrele macroeconomice și de revizuirea Strategiei Europa 2020; invită Comisia să propună obiective sociale și ecologice mai ambițioase pentru 2030 și 2050; subliniază că o monitorizare exactă, bazată pe metodologie și partajată a locurilor de muncă verzi ar putea să ajute, de asemenea, statele membre în evaluarea eficacității politicilor lor privind mediul și forța de muncă, precum și să consolideze instrumentele elaborate la nivel european în vederea urmăririi progreselor și a monitorizării Orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă din cadrul Strategiei Europa 2020;

64.    subliniază oportunitățile oferite de pachetul pentru 2030 privind clima și energia în materie de creare de locuri de muncă și rolul pe care îl va juca în viitor legislația din domeniul mediului în atingerea obiectivelor pe termen lung ale UE în acest domeniu și în crearea de locuri de muncă și a unei creșteri economice ecologice;

65.    invită Comisia să considere inovarea drept piatra de temelie a industriei europene și să elaboreze strategii active pentru a se asigura că tranzițiile sociale sunt bine gestionate și beneficiile sunt răspândite în întreaga Europă; invită Comisia și statele membre să sprijine apariția unor noi lanțuri de aprovizionare și rețele industriale în domeniul utilizării eficiente a resurselor, al bunurilor și al serviciilor prin intermediul unei politici industriale sustenabile și prin stimulente de transformare a pieței;

66.    subliniază necesitatea ca statele membre să își pregătească economiile pentru un viitor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și cu o eficiență ridicată în ceea ce privește utilizarea resurselor și a energiei, ținând cont totodată de posibilul risc de relocare a locurilor de muncă și a emisiilor de dioxid de carbon din cauza efectului politicilor din domeniul climei;

67.    invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pe plan internațional în vederea creării unei politici mondiale privind mediul, care să poată limita pagubele cauzate de delocalizarea producției industriale în afara UE și de relocarea emisiilor de dioxid de carbon;

68.    invită Comisia să își prezinte propunerea de reformare a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cât mai curând posibil, ținând seama de necesitatea de a proteja industriile expuse unui risc semnificativ de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”;

69.    invită Comisia să abordeze chestiunea locurilor de muncă ecologice în cadrul punerii în practică a uniunii energetice;

Investiții în crearea de locuri de muncă sustenabile

70.    subliniază faptul că este necesar să se aplice combinația adecvată de intervenții pe partea de ofertă și de cerere, care provine din asocierea creării de locuri de muncă cu politici active în domeniul pieței forței de muncă corespunzătoare, specifice nevoilor diferitelor piețe locale ale forței de muncă;

71.    invită Comisia și statele membre să promoveze, inclusiv în cadrul Fondului european pentru investiții strategice, investițiile de calitate menite să genereze beneficii societale și economice, precum locuri de muncă de calitate sustenabile, egalitate de gen, educație de calitate și inovare în vederea promovării tranziției verzi și a combaterii sărăciei energetice; invită Comisia și statele membre să își concentreze investițiile în domenii cu un impact pozitiv asupra pieței forței de muncă în vederea creării de locuri de muncă sustenabile cu protecție socială deplină și a combaterii șomajului; subliniază că proiectele finanțate vor contribui la Strategia UE 2020 într-un mod măsurabil; subliniază, în acest context, că crearea de locuri de muncă în sectoarele verzi și-a menținut tendința pozitivă pe întreg parcursul recesiunii;

72.    subliniază faptul că investițiile în eficiența energetică pot promova crearea de locuri de muncă pe plan local și dezvoltarea economică locală și pot reduce sărăcia energetică, precum și că asigurarea eficienței energetice a clădirilor constituie cel mai rentabil mod de a oferi soluții pe termen lung pentru sărăcia energetică, care afectează aproximativ 125 de milioane de persoane în Europa, și este un element important în ceea ce privește asigurarea unei utilizări mai eficiente a energiei europene și crearea de locuri de muncă verzi; reafirmă faptul că garantarea siguranței clădirilor este, de asemenea, esențială în acest sens; invită Comisia să își prezinte, cât mai curând posibil, inițiativa „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente”;

73.    recomandă ca obiectivele în domeniul climei, al energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice să fie considerate obiective de investiții și principii-cheie pentru măsurile politice;

74.    avertizează cu privire la activitățile de sprijin care au impact negativ asupra mediului și societății, întrucât acestea subminează coerența politicii necesară în vederea maximizării potențialului de ocupare a forței de muncă în ceea ce privește locurile de muncă verzi;

75.    recomandă să fie vizate investiții de calitate în servicii publice cheie, precum comunicațiile, energia, transporturile, gestionarea deșeurilor și a apelor, în vederea susținerii procedurilor sustenabile de achiziții publice și a integrării competențelor verzi;

76.    invită statele membre să utilizeze pe deplin posibilitățile disponibile în temeiul cadrului juridic pentru fondurile structurale și de investiții europene și alte surse de finanțare europeană pentru a promova proiecte sustenabile care stimulează locurile de muncă verzi, precum și să asigure un grad cât mai mare posibil de accesibilitate a finanțării și instrumentelor financiare ale UE pentru autoritățile locale, cu norme clare și directe și cu praguri minime de finanțare care pot fi atinse;

77.    încurajează Comisia și statele membre să folosească evaluarea postelectorală din 2016 a cadrului financiar multianual (CFM) ca pe o oportunitate de a promova tranziția mai verde a economiilor noastre;

78.    constată că sprijinul FSE este disponibil pentru a contribui la sprijinirea creșterii verzi a economiei și a gradului de ocupare a forței de muncă și încurajează guvernele naționale și serviciile naționale relevante să ia în considerare utilizarea în mod mai activ a acestei finanțări în vederea promovării creării de locuri de muncă verzi sustenabile și justificate din punct de vedere economic;

79.    constată că unele state membre au înregistrat progrese considerabile în ecologizarea economiilor și încurajează Uniunea și statele membre să stimuleze schimbul de idei, cunoștințe, experiență și bune practici în acest domeniu, astfel încât să asigure o tranziție lină;

80.    îndeamnă statele membre și sectorul privat să folosească instrumente precum proiectarea ecologică, eticheta ecologică, EMAS și achizițiile publice verzi (GPP), deoarece acestea pot să sprijine economia verde și pot, astfel, să contribuie la crearea de locuri de muncă verzi; invită Comisia să pună la dispoziție instrumente de orientare pentru crearea unor condiții de piață favorabile în vederea adoptării totale a acestor instrumente voluntare;

81.    invită statele membre să se concentreze cu mai multă atenție asupra implementării sistemelor de management de mediu și de audit ecologic pe baza standardului european (ISO 14000);

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile)

82.    sprijină obiectivele Planului de acțiune verde pentru IMM-uri și acțiunile orientate către IMM-uri, inclusiv înființarea unui Centru european de excelență pentru utilizarea eficientă a resurselor, care să ofere consiliere și asistență IMM-urilor care doresc să își îmbunătățească performanța în materie de utilizare eficientă a resurselor, să susțină spiritul antreprenorial verde, să exploateze oportunitățile unor lanțuri de valori mai verzi și să faciliteze accesul pe piață al IMM-urilor și microîntreprinderilor verzi; consideră că activitățile de sensibilizare și asistența tehnică sunt esențiale pentru ca IMM-urile să participe în mod activ la economia circulară;

83.    subliniază nevoia de a se promova: spiritul antreprenorial al femeilor în economia verde, modele de afaceri mai cooperative, cum ar fi cooperativele și întreprinderile sociale, precum și femeile fermieri și fermele familiale, accesul la microfinanțare pentru femei, crearea de locuri de muncă verzi în serviciile publice și proiecte pilot privind criteriile de calitate legate de dimensiunea de gen pentru întreprinderi în contextul achizițiilor publice;

84.    amintește faptul că IMM-urile au un potențial enorm de creare de locuri de muncă, în special pentru tineri, și de promovare a unui sistem dual de formare profesională și sisteme de ucenicie;

85.    recunoaște faptul că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) ar putea ajuta microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii să se implice în activități cu grad ridicat de inovare ecologică și socială;

86.    constată că datele Eurobarometrului privind locurile de muncă verzi din cadrul IMM-urilor arată că economiile de energie și reducerea deșeurilor și a utilizării materiilor prime au devenit avantajoase din punct de vedere economic;

87.    invită Comisia să stimuleze noile modele de afaceri, precum întreprinderile cooperative, pentru a spori eficiența producției și a proceselor de distribuție, adoptând soluții inovatoare în vederea economiei de resurse și oferind produse și servicii mai sustenabile;

88.    subliniază că IMM-urile nu pot genera creștere economică și locuri de muncă decât dacă le sunt puse la dispoziție oportunități stimulatoare favorabile și prin intermediul economiei verzi;

89.    solicită Comisiei să se asigure că stimulentele verzi pentru IMM-uri au un impact semnificativ acolo unde sunt necesare în cea mai mare măsură;

90.    constată că IMM-urile și microîntreprinderile reprezintă vectori esențiali ai creării de locuri de muncă în Europa; subliniază că IMM-urile și microîntreprinderile se confruntă cu dificultăți deosebite în exploatarea oportunităților de locuri de muncă ale tranziției verzi, îndeosebi în ceea ce privește accesul la finanțare, formarea și eliminarea lacunelor în materie de competențe; invită Comisia și statele membre să adopte acțiuni ambițioase pentru a furniza sprijin pentru facilitarea creării de locuri de muncă verzi în cadrul IMM-urilor și al microîntreprinderilor, inclusiv în ceea ce privește informațiile specifice, acțiunile de sensibilizare, asistența tehnică și accesul la finanțare și la măsuri de formare;

91.    subliniază faptul că un lanț valoric mai verde, care implică re-prelucrarea, repararea, întreținerea, reciclarea și proiectarea ecologică, poate oferi oportunități considerabile de afaceri pentru multe IMM-uri;

92.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

• [1]  Texte adoptate, P7_TA(2013)0584.
• [2]  JO C 251 E, 31.8.2013, p. 75.
• [3]  JO C 308 E, 20.10.2011, p. 6.

Inițiativa privind locurile de muncă verzi[1] a fost publicată de Comisie în iulie 2014, împreună cu Planul de acțiune verde pentru IMM-uri[2] (tratat, de asemenea, în prezentul raport) și Comunicarea privind economia circulară.

Inițiativa dorește să se dezvolte în jurul Documentului de lucru din 2012 al serviciilor Comisiei intitulat „Exploatarea potențialului de ocupare a forței de muncă al creșterii ecologice”[3], care face parte din pachetul privind ocuparea forței de muncă și care a evidențiat că în economia verde ar putea fi create până la 20 de milioane de locuri de muncă până în 2020 și care ține seama de Orientările privind ocuparea forței de muncă care îndeamnă statele membre să: stimuleze crearea de locuri de muncă, inclusiv locuri de muncă verzi și în domeniul îngrijirii.[4]

O problemă apare atunci când trebuie definit ce anume se înțelege prin locuri de muncă „verzi”, mai ales când se încearcă identificarea dezvoltării acestora în scopuri statistice. Potrivit OIM, un loc de munca ,,verdeˮ este un loc de muncă decent care:

– reduce consumul de energie și materii prime

– limitează emisiile de gaze cu efect de seră

– reduce la minimum deșeurile și poluarea

– protejează și reface ecosistemele

Mai mulți dintre cei care au contribuit la prezentul raport, inclusiv UEAPME și profesorul Paul Ekins de la UCL, i-au sugerat raportoarei că ar fi mai indicat să se pună totul într-un context global al „creării unei economii mai verzi”, fiind mai indicat în ceea ce privește produsele, procesele și serviciile și că această concepție trebuie integrată în toate politicile: în politicile fiscale, ale ocupării forței de muncă, ale pieței muncii, ale educației și formării profesionale, ale cercetării, ale inovării, ale climei și ale energiei.

Economia verde apare pe fondul mai multor provocări subliniate de Comisie: „Utilizarea ineficientă a resurselor, exercitarea unei presiuni nesustenabile asupra mediului și schimbările climatice, precum și excluziunea și inegalitățile sociale...”[5], presiuni sociale binecunoscute de comisia noastră, la fel ca și problema ratei mari a șomajului. Aceste provocări vor afecta cu siguranță piața muncii. De exemplu, marele lanț de supermarketuri ASDA estimează că 95 % dintre produsele sale proaspete sunt amenințate de schimbările climatice, o treime fiind grav amenințate[6].

Necesitatea de a integra această viziune s-a reflectat într-o solicitare importantă adresată raportoarei de mulți dintre cei care au contribuit la raport: necesitatea unui cadru de politică cuprinzător și coerent care ar urma să ofere un mediu previzibil pentru formarea profesională și investiții. Inconsecvența politicilor și a stimulentelor a fost des menționată ca stând în calea progresului, frânând potențialul de creare de locuri de muncă. Această politică trebuie să aibă, totodată, o viziune pe termen lung: clădirile construite acum ar putea rămâne în picioare în următorii 50 de ani, așa că trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de eficiență energetică și sustenabilitate; investițiile în marile instalații de exploatare a energiei regenerabile trebuie gândite pentru perioada de după 2020 etc.

Profesorul Ekins și alții au identificat trei factori determinanți principali ai creării de locuri de muncă, a căror eficacitate este cunoscută și care au fost propuși atât de Comisie, cât și de Parlament de mai multe ori, însă nu s-a dat curs în mod adecvat acestor recomandări:

•   Reforma taxelor de mediu - transferarea poverii fiscale din domeniul muncii în cel al costurilor de mediu, garantând totuși că nu produce efecte regresive. Ea se poate dezvolta și mai mult prin folosirea continuă a procesului semestrului european și a recomandărilor naționale. Pentru consecvență, ar trebui depuse eforturi și pentru a elimina subvențiile contraproductive care sprijină sectoarele poluante sau cu emisii intensive de carbon.

•   Eficiența energetică și a utilizării resurselor. PE a evidențiat constant potențialul acestui sector, nu în ultimul rând prin abordarea eficienței energetice combinată cu combaterea sărăciei energetice printr-un program de anvergură de izolare a clădirilor[7]. Estimările legate de efectul asupra creării de locuri de muncă al Directivei privind eficiența energetică a clădirilor[8] au indicat posibilitatea de a crea 2 milioane de locuri de muncă, din care multe, prin definiție, nu pot fi delocalizate, iar Directiva privind eficiența energetică a dat un și mai mare imbold. Totuși, efectele nu pot fi simțite decât dacă directivele sunt efectiv implementate (iar aceasta poate presupune mecanisme de impunere mai stricte) și sprijinite de investițiile și formarea necesare. Există o cerere considerabilă în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței resurselor: UEAPME a indicat datele furnizate de Eurobarometru care arată că 93 % dintre IMM-urile din UE întreprind cel puțin o acțiune pentru a crește eficiența utilizării resurselor[9].

•   Dezvoltarea lanțului de distribuție, astfel încât UE să aibă beneficii în toate etapele în ceea privește ocuparea forței de muncă și din punct de vedere economic. Se simte clar nevoia unei strategii industriale care să canalizeze și să încurajeze investițiile în, de exemplu, industria surselor regenerabile, ceea ce ar putea aduce mai multe locuri de muncă în zonele rurale și în fostele zone industriale. Dezvoltarea lanțului de distribuție este, de asemenea, necesară pentru a promova schimbarea și a se asigura că toate segmentele unei întreprinderi pot răspunde provocărilor. Multe companii nu se implică în lanțuri de distribuție legate de emisii, izolarea contra schimbărilor climatice sau eficiența resurselor.

Pentru a duce la bun sfârșit tranziția către o economie verde, implicarea forței de muncă este crucială. Unele sectoare vor suferi schimbări considerabile, chiar un declin, și gestionarea acestor schimbări va fi mai pozitivă dacă se oferă un sprijin efectiv, posibilități de reconversie profesională și de modificare a producției. Fondurile UE au un rol important în acest domeniu dacă sunt utilizate eficient. La nivel sectorial, comitetele europene de întreprindere au un rol important în gestionarea schimbării. Participarea angajaților poate, de asemenea, ajuta la crearea de oportunități. Reprezentanții pe probleme ecologice, echivalentul reprezentanților pentru sănătate și securitate, se pot dovedi de folos în procesul de sensibilizare și în promovarea schimbării, după cum s-a demonstrat în raportul Confederației Europene a Sindicatelor (CES) intitulat „Efectul Uniunii”.[10] Grupul PHS, de exemplu, a stabilit o listă cu campionii în materie de mediu, înzestrați cu competențele și cunoștințele de specialitate necesare, precum și posibilitatea de a obține acreditarea acestor competențe. Aceștia au ajutat la reducerea costurilor cu iluminatul și au înregistrat progrese semnificative în reciclarea și recuperarea materialelor.

Implicarea angajaților este importantă și pentru că munca ar trebui să fie decentă: remunerată rezonabil, cu condiții bune de lucru și o cultură corespunzătoare în domeniul sănătății și siguranței. Relațiile industriale în unele sectoare verzi sunt mai degrabă slab dezvoltate atât la nivelul angajatorului, cât și la cel al angajatului, drept pentru care ar trebui încurajat un nou dialog social sectorial. Strategia revizuită în domeniul sănătății și siguranței ar trebui să țină seama de riscurile noi sau în continuă schimbare specifice sectoarelor în curs de dezvoltare.

În momentul în care companiile doresc sau sunt nevoite să ia măsurile necesare pentru a deveni mai sustenabile, multe nu au încredere că pot gestiona riscul sau procesul de schimbare sau pot observa că nu găsesc lucrători cu aptitudinile necesare. Comunicarea Comisiei face o serie de propuneri pozitive, iar noi avem nevoie de o abordare cuprinzătoare, care să-i facă pe întreprinzători să înțeleagă de ce sustenabilitatea este importantă pentru afaceri și pentru societate în general. Toată lumea trebuie să cunoască principiile sustenabilității încă din școală, resimțindu-se încă un deficit de studenți specializați în domenii STIM, mai ales în rândul fetelor, o problemă persistentă. Aflăm de la NUS (Uniunea Națională a Studenților) din Regatul Unit că 60 % dintre studenții aflați în primul an universitar sunt interesați să știe mai multe despre sustenabilitate, indiferent de natura studiilor. Trebuie dezvoltat acest interes și inoculate competențe generice dacă dorim să aducem activitățile ecologice în primplan: studenții sunt dornici să colaboreze la conceperea unor cursuri adecvate. După cum a remarcat NUS, dacă ne gândim la sprijinul conducătorilor în aceste chestiuni, 80 % din liderii lumii au absolvit universități, deci activitatea din cadrul acestora poate modela viitorul.

Multe se pot face, de asemenea, la nivel sectorial, după cum a arătat-o proiectul EUROFER, „GreenVET”.[11] Oferind formare aprofundată în legătură cu contextul legislativ și tehnic (inclusiv eficiența resurselor) în care operează industria siderurgică se speră că o asemenea formare acreditată va permite o mai mare mobilitate în cadrul sectorului și un transfer de cunoștințe de specialitate. Ar trebui, de asemenea, să avem în vedere validarea unor parcursuri educative formale și non-formale, precum și recunoașterea validării ca instrument pentru a reduce decalajul între cererea de pe piața muncii și competențele disponibile - după cum i s-a explicat raportoarei, mulți lucrători dobândesc competențe prin practică, dar acestea nu sunt niciodată recunoscute oficial, fapt care devine o barieră în calea promovării. Consiliile competențelor pot juca un rol important în asigurarea actualizării programelor de învățământ pentru competențele sectoriale și specifice, precum și a faptului că aceste programe răspund, totodată, la evoluțiile pieței. Însă se simte nevoia unei Foi de parcurs globale în domeniul competențelor și trebuie implicați toți actorii, de la consilieri în managementul carierei, servicii ale forțelor de muncă (Rețeaua europeană a SPOFM poate aduce o contribuție importantă) până la furnizorii de cursuri de formare (inclusiv autoritățile locale), partenerii sociali și guvernul.

În același timp, formarea trebuie să fie accesibilă, la un preț abordabil și disponibilă pe toată durata vieții profesionale a unei persoane. Deficitul de competențe se întâlnește nu doar la niveluri de bază, ci și, de multe ori, la nivelul managementului de proiect, ca în cazul inginerilor constructori. EWEA consideră că există la ora actuală lacune în materie de competențe care pot duce la un deficit de circa 15 000 de lucrători calificați până în 2030. Cel mai mare deficit de forță de muncă calificată va fi probabil în cazul rolurilor de operatori și personal de întreținere, ceea ce împiedică crearea de locuri de muncă locale și regionale în zonele rurale cu parcuri eoliene – zone care adesea duc lipsă de oportunități de angajare. E nevoie de timp pentru a crea o forță de muncă cu experiență.

Am putea, de asemenea, să incorporăm o abordare mai dinamică a persoanelor aflate în șomaj, prin soluții inovatoare: lucrătorii șomeri din construcții ar putea fi plătiți să îi înlocuiască pe cei care participă la cursuri de formare; absolvenții cu competențe în domeniul sustenabilității ar putea lucra o perioadă de timp (cu plată) la companii sau organizații care doresc să își dezvolte practicile sustenabile; o astfel de schemă a creat peste 50 de locuri de muncă în UK până acum, întrucât organizațiile au decis să îi păstreze pe absolvenții respectivi.

Cu toate acestea, investițiile și oferirea de stimulente corespunzătoare în concordanță cu un mediu de politici cuprinzător și stabil sunt cruciale dacă dorim să asistăm cu adevărat la o economie verde și nu la mozaicul de inițiative actual. Noul FEIS oferă o altă oportunitate pentru asemenea investiții cu obiectiv precis, de calitate, bazate pe principiul parteneriatului, la fel ca și utilizarea inteligentă a altor surse de finanțare din partea UE, după cum se arată în Comunicarea Comisiei: știm că renovarea clădirilor oferă un bun randament al investițiilor în privința locurilor de muncă create și a energiei economisite. Să nu uităm totuși că și alte sectoare, precum asistența socială, au nevoie de investiții în locuri de muncă decente. După cum au subliniat ENSIE și RREUSE, economia socială a demonstrat, de asemenea, că poate oferi un număr considerabil de locuri de muncă în domeniul reparațiilor și reutilizării, contribuind la incluziunea socială. Politica în domeniul achizițiilor publice are la rândul său un rol de jucat în ceea ce privește utilizarea clauzelor sustenabile (din punct de vedere social și ecologic) în vederea unor achiziții responsabile. Legea din Regatul Unit privind valoarea socială oferă un exemplu interesant[12].

Sunt, de asemenea, necesare investiții pentru a impulsiona inovarea necesară în politica industrială a UE, concepută să facă din UE cea mai eficientă economie din lume din punctul de vedere al utilizării resurselor, elaborând, totodată, strategii active pentru a garanta că tranzițiile sociale sunt bine gestionate, beneficiile sale revărsându-se în interiorul Uniunii.

IMM-urile pot avea dificultăți deosebite în privința procesului de tranziție. OCDE consideră că adaptarea lor la practici sustenabile din punct de vedere ecologic, atât în domeniul producției, cât și în cel al serviciilor, este cheia unei tranziții reușite dar consideră un motiv de îngrijorare faptul că cele mai multe IMM-uri par să nu prea fie conștiente de nevoile viitoare de competențe ecologice, investițiile lor în formare ecologică fiind foarte limitate[13]. Aceste dificultăți au nevoie de un răspuns specific, bazat pe Planul de acțiune verde pentru IMM-uri, începând cu informații specifice și acțiuni de sensibilizare și până la asistență adecvată pentru trecerea la produse și procese mai ecologice și la stimulente eficiente. De asemenea, o abordare cuprinzătoare bazată pe lanțul de aprovizionare are un rol în acest sens, unde soluțiile la scară largă pot fi utilizate pentru formare și alte beneficii. Autoritățile regionale și locale, precum și instituțiile financiare au, de asemenea, un rol în furnizarea unui astfel de sprijin.

Este clar faptul că piața forței de muncă este deja afectată de tendințele globale majore, însă, până în prezent, răspunsul UE nu a fost unul cuprinzător. Pentru a ne asigura că putem menține și extinde oportunitățile de ocupare a forței de muncă și crearea de locuri de muncă, avem nevoie de un răspuns cuprinzător comun, de la nivelul politicii până la formarea de bază. Timpul constituie un factor esențial, având în vedere că pierdem oportunități de care profită alte părți ale lumii și că nu reușim să asigurăm forței noastre de muncă toate competențele necesare pentru provocările cu care ne confruntăm deja. Comunicarea Comisiei furnizează anumite răspunsuri, însă va fi nevoie ca toate instituțiile UE să își îndeplinească rolul pentru a putea realiza într-adevăr această tranziție necesară.

• [1]  Inițiativa privind locurile de muncă verzi: Exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă (COM(2014)0446)
• [2]  Comunicarea Comisiei „Plan de acțiune verde pentru IMM-uri” (COM(2014)0440)
• [3]  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Exploatarea potențialului de ocupare a forței de muncă al creșterii ecologice” (SWD(2012)0092).
• [4]  Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 308, 24.11.2010, p. 46).
• [5]  Inițiativa privind locurile de muncă verzi: Exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă COM(2014)0446.
• [6]  Preparing for the Perfect Storm - skills for a sustainable economy („Să ne pregătim pentru furtuna perfectă - competențe pentru o economie sustenabilă”), IEMA, 2015.
• [7]  Rezoluția Parlamentului European din 11 iunie 2013 referitoare la locuințele sociale din Uniunea Europeană (2012/2293(INI))
• [8]  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor.
• [9]  Flash Eurobarometru nr. 381 din 2014.
• [10]  The Union Effect - greening the workplace („Efectul Uniunii - un loc de muncă mai verde”, CES, https://www.tuc.org.uk/sites/default/files/The_Union_Effect_Greening_The_Workplace_Covers_2014_All.pdf
• [11]  http://www.gt-vet.com/?page_id=18
• [12]  Legea din 2012 privind serviciile publice (valoarea socială) http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2012/3/enacted
• [13]  The jobs potential of a shift towards a low carbon economy, („Potențialul în materie de locuri de muncă al unei tranziții către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon”, OCDE.

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la inițiativa privind locurile de muncă verzi: exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă

(2014/2238(INI))

Raportoare pentru aviz: Eleonora Evi

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește necesitatea de a evolua către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; subliniază faptul că ecologizarea economiilor Uniunii poate contribui la o creștere economică pe termen lung, sustenabilă și favorabilă incluziunii;

2.  subliniază că două treimi din serviciile oferite de natură – printre care solurile fertile, apa și aerul curat – sunt din ce în ce mai rare, iar încălzirea globală și pierderea biodiversității se apropie de limitele dincolo de care efectele ireversibile asupra societăților noastre și a mediului natural nu vor putea fi evitate;

3.  subliniază faptul că creșterea economică continuă este posibilă numai dacă ține cont de limitările impuse de mediu; din această perspectivă, subliniază faptul că economia verde circulară poate oferi soluții pentru mediu, precum și pentru economie și societate în general;

4.  subliniază faptul că este nevoie de o abordare politică cuprinzătoare pentru a răspunde acestor provocări, a construi economii europene sustenabile, rezistente la crize și a exploata la maximum potențialul în materie de locuri de muncă al tranziției Uniunii către o economie verde; invită Comisia și statele membre să adopte cadre de reglementare, fiscale și financiare ambițioase și integrate pentru a garanta investiții sustenabile și pentru a încuraja inovarea sustenabilă, deblocând astfel complet potențialul de ocupare a forței de muncă al acestei tranziții spre o economie verde;

5.  subliniază că aplicarea integrală a legislației din domeniul mediului, precum și îmbunătățirea integrării mediului în alte politici sectoriale ale UE și o mai bună coerență dintre acestea sunt determinante pentru valorificarea deplină a potențialului economiei verzi și, prin urmare, pentru crearea de locuri de muncă ecologice;

6.  reamintește că, în raportul său pe 2015, Agenția Europeană de Mediu a subliniat caracterul necorespunzător al măsurilor actuale pentru atingerea obiectivelor în domeniul protecției biodiversității, reducerii utilizării de combustibili fosili, combaterii schimbărilor climatice și prevenirii impactului acestora asupra sănătății umane și calității mediului;

7.  subliniază faptul că tranziția către societăți și economii sustenabile, inclusiv modele de consum și producție sustenabile, generează potențialul de a crea noi locuri de muncă verzi și de a ecologiza locurile de muncă actuale în aproape toate sectoarele și în întreg lanțul valoric, de la cercetare la producție, distribuție și servicii post-vânzare, precum și în noi sectoare ecologice de înaltă tehnologie, precum energiile regenerabile și, de asemenea, în sectoarele tradiționale ca cel al producției, construcțiile, agricultura, pescuitul și sectoarele de servicii, precum turismul, cateringul, transporturile și educația; subliniază faptul că acest potențial de creare de locuri de muncă vizează atât forța de muncă înalt calificată, cât și cea slab calificată;

8.  recunoaște că tranziția la economia verde va avea, în final, un efect pozitiv asupra ocupării forței de muncă, deoarece activitățile economice sustenabile, precum cele ce consumă mai puțină energie sau agricultura organică, implică mai multă forță de muncă decât activitățile pe care le înlocuiesc;

9.  constată că tranziția economiilor noastre în direcția ecologizării oferă un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă locale care nu pot fi delocalizate, inclusiv în sectoare lovite de criza economică, de exemplu prin realizarea eficienței energetice în sectorul construcțiilor;

10. observă că, potrivit Agenției Europene de Mediu, sectorul bunurilor și serviciilor verzi a crescut cu peste 50 % între 2000 și 2011, generând peste 1,3 milioane de locuri de muncă care au contribuit la balanța comercială și la competitivitatea economică a UE;

11. subliniază că statele membre se pot îndepărta de la normele privind ajutoarele de stat atunci când implementează politici ecologice;

12. îndeamnă statele membre și sectorul privat să folosească instrumente precum proiectarea ecologică, eticheta ecologică, EMAS și achizițiile publice verzi (GPP), deoarece acestea pot să sprijine economia verde și pot, astfel, să contribuie la crearea de locuri de muncă verzi; invită Comisia să pună la dispoziție instrumente care să fie de ajutor la crearea unor condiții favorabile pe piață, astfel încât aceste instrumente opționale să fie adoptate integral;

13. solicită statelor membre să se concentreze cu mai multă atenție asupra implementării sistemelor de management de mediu și de audit ecologic pe baza standardului european (ISO 14000);

14. subliniază potențialul semnificativ al economiei circulare de creare de locuri de muncă; subliniază faptul că creșterea eficienței în utilizarea resurselor ar putea crea între 1,4 și 2,8 milioane de locuri de muncă în Europa și că trecerea la o economie bazată pe durabilitatea și reparabilitatea produselor poate crea locuri de muncă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor în sectoarele întreținerii, reparațiilor, modernizării și refolosirii; subliniază faptul că prevenirea producerii deșeurilor, proiectarea ecologică, refolosirea și alte măsuri similare ar putea genera economii nete de 600 de miliarde EUR, sau 8% din cifra de afaceri anuală, pentru întreprinderile din UE, reducând, totodată, nivelul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră cu 2-4%;

15. subliniază faptul că aplicarea legislației existente privind prevenirea producerii de deșeuri și gestionarea deșeurilor ar putea crea peste 400 000 de locuri de muncă verzi; reamintește că prin revizuirea Directivei privind deșeurile ar fi putut fi create alte 180 000 de locuri de muncă, însă această directivă a fost, în mod regretabil, retrasă de Comisie; subliniază că punerea în practică a unor măsuri de eficiență energetică și de reducere a consumului de energie ar putea duce la crearea a aproximativ 2 milioane de locuri de muncă verzi, iar alte 3 milioane ar putea fi create în sectorul energiei obținute din surse regenerabile;

16. invită Comisia să-și onoreze, înainte de sfârșitul lui 2015, angajamentul de a prezenta o nouă propunere de revizuire a legislației UE privind deșeurile, pe baza unei abordări cuprinzătoare care să trateze întregul ciclu de viață al produselor, inclusiv prevenirea deșeurilor, să stabilească obiective la nivelul UE privind eficiența utilizării resurselor prin care să se limiteze consumul de resurse și de energie, precum și un indicator principal corespunzător, și să promoveze proiectarea ecologică a produselor care să faciliteze reutilizarea și reciclarea, ținându-se seama de întregul ciclu de viață al produselor pentru a se asigura gestionarea sustenabilă a materialelor; subliniază că obiectivele privind reciclarea trebuie să fie cel puțin la fel de ambițioase ca cele din propunerea retrasă; invită Comisia și statele membre să promoveze o piață a materiilor prime secundare, obținute în urma reciclării;

17. constată că peste 14 milioane de locuri de muncă din Europa depind direct de ecosisteme și biodiversitate, inclusiv silvicultura, agricultura și pescuitul; subliniază faptul că ecologizarea acestor sectoare ar crește numărul persoanelor active profesional și ar crește rezistența acestor sectoare pentru a promova locurile de muncă sustenabile; constată că investițiile în infrastructura verde oferă multe beneficii sociale, economice și ecologice, inclusiv crearea de locuri de muncă;

18. invită statele membre să elaboreze programe care să protejeze și să întrețină mediul, să prevină și să remedieze instabilitatea hidrogeologică, să dezvolte infrastructuri verzi și să ia în totalitate în considerare în procesul decizional valoarea capitalului natural și a serviciilor ecosistemice; subliniază că este necesar să se sprijine dezvoltarea sustenabilă la nivel local și regional, deoarece acest lucru este esențial pentru crearea de locuri de muncă verzi;

19. recunoaște că corelarea producției agricole sustenabile cu monitorizarea și protejarea biodiversității agricole și, implicit, etichetarea inteligentă a produselor agricole în funcție de impactul lor asupra mediului pentru a stimula cererea consumatorilor pentru produse favorabile biodiversității reprezintă un potențial semnificativ pentru crearea de locuri de muncă verzi în zonele rurale ale UE;

20. relevă faptul că gospodărirea sustenabilă a pădurilor are un potențial real de a crea locuri de muncă, contribuind, totodată, la atenuarea schimbărilor climatice și la protejarea biodiversității;

21. invită Comisia și statele membre să elimine treptat subvențiile directe și indirecte care dăunează mediului, inclusiv cele pentru combustibilii fosili; invită Comisia să elaboreze modele care pot fi puse în practică de statele membre și care să transfere povara fiscală de la angajați la poluarea mediului; invită, de asemenea, Comisia să țină seama de impactul asupra mediului al bunurilor și serviciilor, conform principiului „poluatorul plătește”; invită Comisia să emită recomandări specifice fiecărui stat membru în parte care să contribuie la eforturile de promovare a locurilor de muncă verzi și de reducere a amprentei ecologice; invită, în plus, Comisia să integreze în semestrul european, în mod proactiv, aspecte ecologice și climatice, pentru a sprijini crearea de locuri de muncă verzi;

22. invită statele membre să introducă subvenții specifice și/sau scutiri fiscale pentru întreprinderile noi, precum și pentru microîntreprinderile și IMM-urile care pun la dispoziție produse și servicii cu o ridicată valoare adăugată pentru mediu, inclusiv un conținut redus de carbon;

23. subliniază oportunitățile oferite de pachetul pentru 2030 privind clima și energia în materie de locuri de muncă și rolul pe care îl va juca în viitor legislația din domeniul mediului în atingerea obiectivelor pe termen lung ale UE în acest domeniu și în crearea de locuri de muncă și a unei creșteri economice ecologice;

24. subliniază faptul că politicile trebuie să fie prevăzute pe termen lung și trebuie să conțină obiective ambițioase și obligatorii privind eficiența utilizării resurselor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energiile din surse regenerabile și reducerea consumului de energie, precum și indicatori care măsoară gradul de îndeplinire a acestor obiective; subliniază faptul că politicile ar trebui să urmărească reducerea la minimum a costurilor externe sociale și de mediu și să stabilească un preț potrivit pentru emisiile de gaze cu efect de seră;

25. subliniază necesitatea ca statele membre să își pregătească economiile pentru un viitor cu emisii scăzute de CO2 și o eficiență ridicată în ceea ce privește utilizarea resurselor și a energiei, ținând cont, totodată, de posibilul risc de relocare a locurilor de muncă și a emisiilor de carbon din cauza efectului politicilor din domeniul climei;

26. solicită Comisiei să își prezinte propunerea de reformare a Sistemului de tranzacționare a cotelor de emisii (ETS) al UE cât mai curând posibil, având în vedere necesitatea de a proteja industriile expuse unui risc semnificativ de „relocare a emisiilor de CO2”;

27. invită statele membre să investească o parte a veniturilor din vânzarea la licitație a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul ETS în implementarea unor politici axate pe adaptarea la schimbările climatice și pe protejarea biodiversității și a habitatelor sensibile, care pot genera locuri de muncă verzi;

28. solicită Comisiei să abordeze chestiunea locurilor de muncă verzi în cadrul implementării uniunii energetice.

29. invită UE și statele membre să stabilească obiective obligatorii privind reducerea consumului de energie și eficiența energetică și să sprijine certificatele albe ca instrument ce facilitează realizarea obiectivelor energetice ale UE; invită statele membre să implementeze integral și să asigure respectarea Directivei privind eficiența energetică și să-și mențină angajamentul privind realizarea cel puțin a obiectivelor de eficiență energetică pentru 2030;

30. invită statele membre să elaboreze și să pună în aplicare planuri ambițioase de modernizare a clădirilor în vederea îmbunătățirii eficienței energetice, atenuând totodată criza economică ce afectează sectorul construcțiilor, și să realizeze obiectivul UE privind reducerea la un nivel aproape de zero a consumului de energie pentru toate clădirile noi; invită, în acest context, statele membre să dezvolte mecanisme de finanțare prin care să stimuleze investițiile în domeniul eficienței energetice; invită Comisia să își prezinte, cât mai curând posibil, inițiativa „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente”;

31. invită statele membre să folosească mai eficient fondurile europene, de exemplu pentru a finanța fonduri reînnoibile cu rata redusă a dobânzii în vederea promovării investițiilor în energia din surse regenerabile, reducerea consumului de energie și eficiența energetică, gestionarea apei și a deșeurilor, infrastructura verde, calitatea aerului, restabilirea și conservarea biodiversității, precum și în programe de cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiilor inovatoare ecologice;

32. invită statele membre să valorifice pe deplin gama largă a fondurilor UE și instrumentele financiare disponibile - cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene (Fondurile ESI) și potențialul de mobilizare pe care îl pot asigura sinergiile dintre ele - pentru a dezvolta potențialul locurilor de muncă verzi; îndeamnă Comisia și statele membre să acorde prioritate finanțării microîntreprinderilor și IMM-urilor prin intermediul investițiilor FEIS care sprijină dezvoltarea economiei circulare și economiei verzi și crearea de locuri de muncă verzi și durabile; invită Comisia și statele membre să utilizeze evaluarea postelectorală din 2016 a cadrului financiar multianual (CFM) pentru a promova tranziția către o economie verde;

33. remarcă rolul fundamental al IMM-urilor în tranziția către o economie verde și în crearea de locuri de muncă verzi; sprijină obiectivele din cadrul Planului de acțiune verde pentru IMM-uri și acțiunile sale orientate către IMM-uri pentru îmbunătățirea utilizării eficiente a resurselor, sprijinirea antreprenoriatului ecologic, exploatarea oportunităților pentru un lanț valoric mai ecologic și facilitarea accesului pe piață al IMM-urilor ecologice;

34. recunoaște potențialul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) de a facilita dezvoltarea activităților cu grad ridicat de inovare ecologică și socială desfășurate de microîntreprinderi și IMM-uri;

35. constată că datele Eurobarometrului privind locurile de muncă verzi din cadrul IMM-urilor demonstrează că economiile de energie, reducerea deșeurilor și a utilizării materiilor prime au devenit avantajoase din punct de vedere economic;

36. solicită Comisiei să stimuleze noile modele de afaceri, precum întreprinderile cooperative, pentru a spori eficiența producției și a proceselor de distribuție, adoptând soluții inovatoare în vederea economiei de resurse și oferind produse și servicii mai sustenabile;

37. invită Comisia și statele membre să înființeze baze de date privind cursurile de formare ce vizează dezvoltarea de competențe ecologice în rândul angajaților, precum și ofertele de angajare, și să facă schimb de bune practici privind locurile de muncă verzi pentru a spori oportunitățile aflate la dispoziția tinerilor, mai ales în regiunile în care tranziția către o economie sustenabilă este deosebit de dificilă; invită Comisia și statele membre să promoveze campanii de informare adecvate privind locurile de muncă verzi;

38. îndeamnă Comisia să redacteze un cadru pentru implementarea măsurilor de mai sus, cu scopul de a crea în UE locuri de muncă verzi într-un mod coerent.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la Inițiativa privind locurile de muncă verzi: Exploatarea potențialului economiei verzi în materie de creare de locuri de muncă

(2014/2238(INI))

Raportoare pentru aviz: Monika Vana

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–   având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–   având în vedere articolul 23 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

–   având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la rolul femeilor în economia ecologică[1],

A. întrucât Organizația Internațională a Muncii (OIM) și Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) descriu în linii mari un loc de muncă ,,verdeˮ ca orice loc de muncă decent care contribuie la conservarea sau restabilirea calității mediului, fie că este în agricultură, industrie, servicii ori în administrație și întrucât acest concept este în continuare greu de definit cu precizie;

B.  întrucât perspectiva de gen trebuie legată de Agenda OIM privind munca decentă;

C. întrucât Strategia Europa 2020 este principala politică a UE în care obiectivul de creștere durabilă merge dincolo de problema schimbărilor climatice și acoperă o gamă mai largă de aspecte, urmărind transformarea economiei UE într-o economie inteligentă, verde (ecologică); întrucât crearea de locuri de muncă verzi pentru femei va consolida eforturile în vederea atingerii obiectivelor Strategiei UE 2020, și anume combaterea schimbărilor climatice, a sărăciei și a excluziunii sociale și încercarea de a ajunge la o rată de ocupare a forței de muncă de cel puțin 75 %;

D. întrucât îndeplinirea obiectivelor stabilite de Strategia 2020 și aplicarea orientărilor și politicilor de tranziție către o economie verde au un impact pe piața muncii, în timp ce rolul femeilor în ocuparea locurilor de muncă verzi este subestimat și deseori ignorat, iar absența unei perspective a egalității de gen în politicile de mediu accentuează inegalitatea de gen;

E.  întrucât femeile trebuie să profite în mod egal de crearea de locuri de muncă verzi, iar „plafonul de sticlăˮ din economia verde trebuie spart și întrucât ar trebui acordate șanse egale atunci când se creează noi locuri de muncă, inclusiv locuri de muncă verzi;

F.  întrucât femeile și fetele sunt subreprezentate la toate nivelurile în domeniile educative ale științei, tehnologiei, ingineriei, matematicii (STIM) și în educația antreprenorială, toate aceste domenii fiind importante pentru progresele în sectorul competențelor verzi și al locurilor de muncă verzi; întrucât educația trebuie considerată drept o investiție în persoane, în special în femei, în fiecare dintre etapele vieții lor; întrucât participarea femeilor la domeniile educative STIM este adeseori îngreunată de stereotipuri de gen și de culturi în care predomină prejudecăți legate de gen;

G. întrucât locurile de muncă verzi sunt considerate un concept dinamic care evoluează odată cu progresele în domeniul tehnologiilor mai favorabile mediului, iar de investiții, inclusiv prin intermediul planului de investiții al Comisiei și al fondurilor structurale și de investiții europene, nu trebuie să beneficieze numai lucrătorii cu înaltă calificare;

H. întrucât femeile sunt afectate în mod disproporționat de crize și de politicile de austeritate, iar locurile de muncă verzi s-au dovedit a fi mai rezistente în fața crizelor decât alte locuri de muncă;

I.   întrucât crearea de locuri de muncă verzi este necesară dar nu suficientă și este nevoie să se treacă la o economie verde și sustenabilă, de exemplu printr-o mai bună gestionare a resurselor naturale, prin utilizarea instrumentelor economice benefice pentru mediu, prin acordarea de sprijin inovării și îmbunătățirii politicilor în domeniile agriculturii, apei și deșeurilor și prin îmbunătățirea consumului și producției sustenabile;

J.   întrucât societatea civilă are un rol fundamental în tranziția către o economie verde, precum și în lupta pentru obținerea egalității de gen;

K. întrucât ar trebui acordată o mai mare atenție locurilor de muncă verzi din zonele rurale prin sprijinirea femeilor fermieri și a fermelor familiale, pentru a le asigura veniturile prin intermediul creșterii verzi și pentru a le permite să trăiască în continuare la sat, în calitate de producători de alimente și protectori ai mediului,

1.  consideră că definiția formulată de OIM și UNEP pentru locurile de muncă verzi ar trebui luată ca bază de UE, deoarece locurile de muncă verzi trebuie să combine preocupările de genul celor legate de eficiența energetică și emisiile reduse cu preocupările tradiționale în materie de muncă, având în vedere că femeile sunt afectate adesea de salarii mai mici atunci când au competențe și responsabilități egale, precum și de condiții de muncă nefavorabile; totuși, ea nu ar trebui să se limiteze la agricultură, industrie, servicii și administrație, ci să includă toate domeniile de activitate;

2.  recunoaște necesitatea urgentă a unui acord internațional referitor la o definiție comună a economiei verzi, care să se întemeieze pe două piloane reprezentate de sustenabilitatea socială și cea ecologică; subliniază rolul important pe care îl are societatea civilă, în special mișcările sociale, organizațiile de mediu și organizațiile pentru drepturile femeilor, în elaborarea prezentărilor scopurilor și obiectivelor economiei verzi;

3.  invită Comisia să ia măsuri astfel încât colectarea datelor să se realizeze în toate sectoarele verzi, inclusiv în cele care sunt în prezent neglijate, cum ar fi sectoarele transportului public și comerțului cu amănuntul; solicită Comisiei ca, odată cu sprijinirea institutelor naționale de statistică și a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și odată cu consolidarea folosirii de instrumente de modelare cantitative, să includă o perspectivă a egalității de gen în colectarea datelor privind toate sectoarele de muncă verzi;

4.  invită Comisia să includă o perspectivă de gen în dezvoltarea noilor activități de colectare, dezagregare și analiză a datelor, cum ar fi activitățile realizate cu ajutorul instrumentului econometric FIDELIO sau împreună cu părți interesate, cum ar fi Conferința internațională a statisticienilor din domeniul muncii;

5.  invită Comisia să includă o perspectivă de gen în activitatea pe care o desfășoară împreună cu serviciile publice de ocupare a forței de muncă, precum și în Panorama competențelor din UE, pentru a identifica și a elimina lacunele în materie de competențe verzi existente pe piețele forței de muncă; subliniază faptul că trebuie să se pună accentul pe identificarea și eliminarea discrepanțelor legate de gen în materie de competențe din sectoarele verzi;

6.  îndeamnă Comisia și statele membre să înceapă să aplice un nou indicator care să țină seama de aspectele sociale și climatice pentru creșterea economică, care să includă și aspectele neeconomice ale bunăstării și care să se concentreze în principal asupra problemelor legate de dezvoltarea durabilă, precum egalitatea de gen, reducerea sărăciei și emisii mai scăzute de gaze cu efect de seră;

7.  solicită Comisiei să inițieze cercetări cu privire la dimensiunea legată de egalitatea de gen a ocupării forței de muncă verzi și transformarea ecologică a economiei, precum și cu privire la contribuția femeilor la dezvoltarea de inovații, servicii și produse verzi;

8.  invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să includă în mod sistematic perspectiva egalității de gen în definirea, implementarea și monitorizarea politicilor de creare de locuri de muncă verzi la toate nivelurile, pentru a asigura faptul că sunt garantate șanse egale, ținând seama de provocările aferente creării de locuri de muncă verzi în mediul rural; încurajează statele membre și autoritățile regionale și locale să depună și mai multe eforturi pentru a le permite femeilor să participe pe deplin la formularea politicilor, luarea deciziilor și implementarea unei strategii vizând locurile de muncă verzi, care să includă competențe verzi;

9.  invită Comisia să promoveze egalitatea de gen ca element-cheie în proiectarea și negocierea viitoarelor reglementări și programe aferente fondurilor structurale ale UE (FSE, FEDER, PAC), în special în cadrul măsurilor referitoare la tranziția către o economie verde;

10. solicită Comisiei să deschidă o dezbatere publică privind conceptul de „educație pentru dezvoltare durabilăˮ și să promoveze acest concept, cu un accent deosebit pe educația fetelor și a femeilor; invită statele membre și Comisia să promoveze politici care să încurajeze participarea în mai mare măsură a femeilor la disciplinele educative STIM și la educația antreprenorială și să conecteze agenda „locurilor de muncă verziˮ la capacitarea femeilor prin intermediul educației; solicită stabilirea unor obiective clare și asigurarea monitorizării în materie de recrutare a femeilor în locuri de muncă verzi cu ajutorul unor programe de ucenicie; solicită luarea de măsuri care să încurajeze participarea femeilor la învățământul profesional și tehnic (VET) și oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții în sectoarele verzi;

11. subliniază nevoia de a se promova: spiritul antreprenorial al femeilor în economia verde, modele de afaceri mai cooperative, cum ar fi cooperativele și întreprinderile sociale, precum și femeile fermieri și fermele familiale, accesul la microfinanțare pentru femei, crearea de locuri de muncă verzi în serviciile publice și proiecte pilot privind criteriile de calitate legate de dimensiunea de gen pentru întreprinderi în contextul achizițiilor publice;

12. invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să urmărească o politică activă a pieței forței de muncă destinată femeilor în sectorul locurilor de muncă verzi;

13. invită statele membre și Comisia să aplice politici de creare de locuri de muncă în totalitate verzi în strânsă consultare cu societatea civilă;

14. invită statele membre și Comisia să creeze mecanisme de integrare a dimensiunii de gen în politicile de mediu de la nivel internațional, național și regional;

15. invită Comisia să promoveze o combinație de politici ecologice, economice, privind egalitatea de gen și privind piața muncii, în vederea consolidării de noi competențe în conformitate cu noile cereri de pe o piață în tranziție către o economie verde;

16. invită statele membre și Comisia să asigure crearea de locuri de muncă verzi de înaltă calitate cu un nivel ridicat de protecție socială a femeilor; solicită statelor membre și Comisiei să încurajeze sindicalizarea femeilor și în sectoarele verzi și posibilitatea ca femeile să-și facă bine auzit glasul în cadrul sindicatelor și al dialogului social;

17. invită Comisia să adopte o strategie europeană pentru perioada 2015-2020 în materie de egalitate de gen, care să țină seama de obiectivele Strategiei Europa 2020 legate de rata de ocupare a forței de muncă pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

• [1]  JO C 353 E, 3.12.2013, p. 38.