RAPORT referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea VI - Comitetul Economic și Social European

2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea VI - Comitetul Economic și Social European

(2020/2145(DEC))

Parlamentul European,

– având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea VI - Comitetul Economic și Social European,

– având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0057/2021),

A. întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii și prin aplicarea principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și buna administrare a resurselor umane,

1. salută faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi („Curtea”) a concluzionat că, per ansamblu, plățile aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2019, care includ cheltuielile administrative și alte cheltuieli ale Comitetului Economic și Social European („Comitetul”) nu au fost afectate de erori semnificative și că sistemele de supraveghere și de control examinate au fost eficace;

2. reamintește că bugetul Comitetului este în mare parte administrativ, o parte semnificativă fiind alocată cheltuielilor pentru personal, clădiri, mobilier, echipamente și alte cheltuieli de funcționare;

3 regretă, ca observație generală, faptul că sfera supusă examinării și concluziile capitolului 9 referitor la „Administrație” din Raportul anual pe 2019 al Curții („raportul Curții”) sunt destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 („Administrație”) din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut; solicită ca activitatea de audit pentru respectivul capitol să se concentreze mai mult pe chestiuni de înaltă relevanță sau chiar de importanță critică pentru Comitet;

4. constată cu satisfacție că, în raportul său pe 2019, Curtea nu a identificat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele auditate referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții ale Comitetului;

5. observă că, în 2019, Comitetul a avut un buget total de 138 502 768 EUR (comparativ cu 135 630 905 EUR în 2018 și 133 807 338 EUR în 2017), cu o rată globală de execuție de 98,1 % (comparativ cu 98,7 % în 2018 și 96,5 % în 2017);

6. constată că estimările bugetare ale Comitetului au fost moderate și că au urmat în mare măsură orientările Comisiei care indică o înghețare nominală a tuturor cheltuielilor nesalariale; observă că, în perioada 2016-2020, creșterea nominală a bugetului Comitetului a fost de 9,2 %, ceea ce reprezintă o creștere în termeni reali de 1,9 %;

7. reiterează faptul că creditele finale pentru „indemnizațiile de deplasare și de ședere pentru membri” se ridică la 20 383 977 EUR (față de 20 247 625 EUR în 2018 și 19 819 612 EUR în 2017), ceea ce reprezintă un cuantum stabil în comparație cu anii precedenți și nu ridică probleme deosebite; cu toate acestea, solicită Comitetului să intensifice utilizarea noilor tehnologii și noilor metode de lucru și să recurgă la videoconferințe în cea mai mare măsură posibilă; 

8. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la cazul investigat de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), referitor la declarațiile inconsecvente de călătorie ale unui membru al Comitetului, asociate cu costuri de aproximativ 91 000 EUR; constată că sumele plătite în mod necuvenit au fost recuperate; regretă faptul că fostul cod de conduită nu prevedea impunerea unor sancțiuni mai aspre împotriva membrilor care comit fraude sau chiar suspendarea acestora; îndeamnă Comitetul să aplice toate mijloacele disponibile în temeiul codului de conduită revizuit pentru a lua măsuri de amploare împotriva acestui tip de fraudă; constată că au fost propuse îmbunătățiri ale cadrului actual de rambursare a cheltuielilor de deplasare și de ședere ale membrilor, cum ar fi un termen general de șase săptămâni pentru depunerea cererilor de rambursare, în scopul de a reduce timpul de rambursare, reducând, prin urmare, și nevoia de reportări la aceste linii bugetare; solicită totuși să se adopte o abordare diligentă și prudentă, mai degrabă decât să se procedeze la o soluționare rapidă a cazurilor care privesc declarațiile de călătorie; constată că nu se cunoaște numărul cazurilor de fraudă care rămân în continuare nedepistate; subliniază că presiunea timpului nu ar trebui să reprezinte un obstacol în calea evaluării riguroase și aprofundate a cererilor de rambursare; solicită să se sporească numărul eșantioanelor de declarații de călătorie examinate în cursul procedurii de audit intern a Comitetului, astfel încât să se descopere un număr mai ridicat de fraude legate de declarațiile de călătorie; 

9. reamintește observația din rezoluția privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2018 referitoare la evitarea supraestimărilor bugetare; constată, cu toate acestea, că reportarea se referă în principal la liniile bugetare „clădiri” și „prelucrarea datelor” și că este cauzată de restanțele istorice existente în cadrul acestor linii bugetare; observă că reportarea unor sume la liniile bugetare „membrii instituției și delegații/indemnizațiile de deplasare și diurnele membrilor” a fost necesară pentru a gestiona cererile de rambursare ale membrilor care au suferit întârzieri; 

10. salută faptul că rata de execuție a creditelor reportate din 2018 în 2019 a fost de 82,1 %, comparativ cu 77,5 % pentru creditele reportate din 2017 în 2018;

11. subliniază faptul că Comitetul încurajează soluțiile de transport partajat și facilitează utilizarea zborurilor low-cost; salută faptul că agenția de voiaj care furnizează servicii Comitetului, la fel ca cea care furnizează servicii Parlamentului, are obligația nu doar să negocieze tarife speciale cu companiile aeriene, ci și să propună în mod sistematic beneficiarilor din cadrul Comitetului alternative adecvate și rentabile pentru deplasările lor;

12. ia act de faptul că, în octombrie 2018, Comitetul a lansat o procedură de ofertare cu scopul de a analiza și a propune eventuale îmbunătățiri ale sistemului actual de rambursare a costurilor pentru membrii, delegații și experții Comitetului; solicită Comitetului să furnizeze informații cu privire la rezultatele analizei respective, în special privind posibilele îmbunătățiri ale actualului sistem de deplasări și rambursări, inclusiv diverse scenarii posibile; ia act de întârzierile înregistrate în punerea în aplicare din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19;

13. regretă faptul că Biroul Comitetului a adoptat în 2020 o decizie care permite rambursarea cheltuielilor pentru participarea de la distanță în cazurile în care un membru a fost împiedicat să se deplaseze la Bruxelles din cauza unor probleme legate de pandemia de COVID-19; invită Comitetul să retragă această decizie, având în vedere că rambursările propuse nu sunt proporționale cu costul real al participării și că aplicarea ei implică pierderi semnificative pentru bugetul Uniunii, dăunând reputației Comitetului; solicită Comitetului să prezinte un raport privind impactul financiar al acestei decizii, care să includă informații specifice și detaliate referitoare la decizie și la motivele rambursării; solicită Comitetului să analizeze noi practici de remunerare pentru a asigura o remunerație echitabilă și proporțională pentru membri, care nu are la bază doar cheltuielile de deplasare suportate și nu se întemeiază exclusiv pe prezența fizică a membrilor la Bruxelles;

14. subliniază importanța rolului Comitetului, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de impact a activității sale;

15. ia act de importanța dialogului politic dintre Comitet și Parlament pentru a garanta posibilitatea de a integra contribuții pertinente din partea Comitetului în activitatea Parlamentului și, în acest sens, își reiterează solicitarea de a continua eforturile de consolidare a cooperării politice dintre Comitet și Parlament;

Digitalizare, securitate cibernetică, securitate

16. salută faptul că Comitetul a dat curs recomandării Parlamentului formulate în rezoluțiile recente de a solicita o creștere a cotei bugetare pentru costurile cu TI (până la 4,5 % din bugetul total, comparativ cu 3 % în 2018); constată că, pe termen lung, procentul de 4,5 % ar trebui, la modul ideal, să ajungă la 6 %, ceea ce ar permite o punere în aplicare fără probleme a strategiei digitale în termenul preconizat și, de asemenea, ar permite Comitetului să recupereze decalajul față de celelalte organisme ale Uniunii și să îl elimine; salută faptul că totalul creditelor angajate pentru proiecte, servicii și echipamente informatice reprezintă o creștere de 13,2 % față de 2018 și că această tendință pozitivă a continuat în 2020; 

17. este conștient de faptul că, în iunie 2019, Biroul Comitetului a adoptat strategia digitală, prezentând o viziune asupra mediului informatic din cadrul Comitetului și identificând provocările majore din domeniul TI; salută rezultatele, printre care modulul portalului membrilor care vine în sprijinul reuniunilor fără hârtie, dezvoltarea noii aplicații administrative pentru prelucrarea amendamentelor, precum și fluxurile și procedurile electronice, în special pentru gestiunea financiară; salută activitatea legată de proiectul „Digital workplace” (un loc de muncă digital), care vizează reproiectarea mediului pentru utilizatorii finali și a infrastructurii digitale subiacente; constată că instrumentele de automatizare a activităților curente, de distribuire a corespondenței și de comunicare unificată au fost modernizate în 2019;

18. salută faptul că Comitetul utilizează software-uri gratuite și cu sursă deschisă ori de câte ori este posibil; ia act de faptul că, pentru 2019, 39 de aplicații informatice cu sursă deschisă au fost incluse în inventarul pachetelor de software;

19. salută faptul că, în cursul anului 2019, responsabilul cu securitatea informatică a continuat să sensibilizeze în mod activ personalul cu privire la securitatea cibernetică a utilizatorilor, inclusiv printr-o informare destinată comitetului de coordonare TI și prin informări sectoriale la nivelul departamentelor individuale; ia act de faptul că, în 2019, au fost lansate două proiecte suplimentare privind securitatea cibernetică; încurajează Comitetul să își continue cooperarea strânsă cu alte comitete, în special cu Comitetul Regiunilor (CoR), pentru a dezvolta în continuare sinergii; 

20. salută cooperarea cibernetică interinstituțională, pentru care Comitetul a beneficiat de asistență din partea Centrului de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile UE (CERT-UE), pe subiecte cum ar fi formarea în domeniul securității cloud și al sistemelor informatice inteligente de protecție în fața amenințărilor cibernetice în caz de atacuri specifice împotriva instituțiilor Uniunii; constată că multe dintre proiectele de digitalizare vizează digitalizarea resurselor umane și a proceselor financiare, pentru care Comitetul utilizează sistemele SYSPER și ABAC furnizate de Comisie; solicită Comitetului să ia în calcul posibilitatea de a negocia condiții mai bune cu Comisia, pentru a consolida procesul de partajare a aplicațiilor și a-l face atractiv din punct de vedere financiar;

21. încurajează Comitetul să urmeze recomandările formulate de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor privind renegocierea contractului interinstituțional de acordare a licenței și a contractului de punere în aplicare, semnate între instituțiile Uniunii și Microsoft în 2018, cu scopul de a obține suveranitatea digitală, de a evita dependența față de furnizori și situațiile de lipsă a controlului și de a asigura protecția datelor cu caracter personal;

22. evidențiază toate inițiativele legate de securitate, cum ar fi un program special de formare pentru a face față amenințărilor infracționale și teroriste, cooperarea cu Parlamentul în ceea ce privește cursurile specifice de formare în domeniul securității, investigațiile privind incidentele de securitate și relansarea controlului de securitate al personalului aparținând contractanților externi împreună cu alte organisme ale Uniunii; ia act de toate activitățile legate de securitatea (clădirilor), obiectivul principal fiind acela de a crește nivelul de securitate și serviciile oferite membrilor, personalului și vizitatorilor;

23. salută implementarea unei serii de măsuri de către Comitet pentru a asigura standarde adecvate de securitate a clădirilor, cum ar fi instalarea de noi echipamente de control al accesului; constată că standardele de securitate aferente au atins același nivel ca și standardele Parlamentului și ale Comisiei;

Clădiri

24. ia act de faptul că trebuie găsite birouri suplimentare pentru 200 de membri ai personalului după ce clădirile B68 și TRE74 au fost cedate în schimbul clădirii VMA; constată că birourile Comitetului și CoR au mandatat secretarii generali ai acestora în februarie 2020 să inițieze negocieri cu Serviciul European de Acțiune Externă în vederea încheierii unui acord care să permită Comitetului și CoR să preia contractul de închiriere al clădirii Belliard100 de la începutul anului 2021; salută faptul că s-a asigurat informarea Comitetului pentru personal și a personalului în general în legătură cu aceste evoluții; 

25. remarcă faptul că clădirea VMA respectă pe deplin toate cerințele normative privind aplicațiile azbestului și că în septembrie 2019 a fost emis un certificat privind siguranța azbestului; își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește sănătatea lucrătorilor și prezența azbestului în clădirea VMA, deși în certificatul privind siguranța azbestului se menționează faptul că prezența acestuia nu prezintă niciun risc pentru utilizatorii clădirii; salută faptul că toate informațiile de interes cu privire la azbest din clădirile comitetelor, cum ar fi politica privind azbestul, certificatele sigure pentru azbest și inventarele privind azbestul, au fost publicate pe intranet; observă că lucrările de renovare a clădirii VMA sunt planificate să înceapă în 2021;

26. salută faptul că grupul de lucru comun VMA a definit principiile directoare pentru viitoarea alocare a spațiului, precum și parametrii obiectivi care permit tratamentul egal al tuturor serviciilor și entităților; constată că reprezentanții personalului au fost implicați și că personalul a fost informat periodic prin diferite canale și că va fi consultat și implicat în următoarea etapă a proiectării detaliate privind etajele și a alocării spațiilor de lucru individuale pentru serviciile în cauză;

Dimensiunea de mediu

27. solicită Comitetului să elaboreze un plan global de sustenabilitate; felicită Comitetul pentru eforturile continue depuse în cadrul sistemului de management de mediu în ceea ce privește reducerea amprentei de carbon și a deșeurilor de plastic, alimentare și de hârtie; este de acord că reducerea amprentei de carbon se numără printre cele mai importante obiective pentru următorii ani; invită Comitetul să acorde atenția cuvenită mixului energetic al surselor sale de energie electrică și încurajează achiziția de energie electrică eoliană, solară, din surse ecologice și de hidroenergie; încurajează Comitetul să participe la proiecte în domenii conexe împreună cu celelalte organisme ale Uniunii și să elaboreze un plan cuprinzător prin care să pună în aplicare principiile și recomandările prezentate în Pactul ecologic european, cu obiectivul general ca instituția să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2030;

Cooperarea interinstituțională

28. este conștient de noul acord privind nivelul serviciilor, lansat în 2019 între Parlament și Comitet, care permite Comitetului să beneficieze de serviciile interpreților Parlamentului (pentru care se vor efectua plăți) de fiecare dată când Comitetul utilizează clădirile Parlamentului pentru reuniunile sale și, ocazional, și în clădirile Comitetului; recunoaște că acordul contribuie la optimizarea utilizării serviciilor furnizate de interpreții Parlamentului; ia act de acordurile de cooperare existente între Parlament, CoR și Comitet; invită Comitetul să identifice și alte potențiale sinergii și posibilități de a realiza economii, precum și alte domenii în care funcțiile administrative ar putea fi partajate; este conștient de solicitările exprimate atât de Comitet, cât și de CoR în cadrul procedurii de descărcare de gestiune pentru ca acordul de cooperare în curs să fie respectat, astfel încât cele două comitete să fie compensate pentru posturile transferate către Parlament;

29. reamintește că acordul de cooperare dintre Parlament și Comitet din 5 februarie 2014 prevede compensarea pierderii capacității de traducere prin furnizarea unor sume suplimentare atât pentru Comitet, cât și pentru CoR; constată că a fost prevăzută o sumă de 2 milioane EUR pentru externalizarea traducerilor, cu posibilitatea ca un potențial excedent să poată fi utilizat pentru alte activități politice și ca o sumă suplimentară de 1,1 milioane EUR să fie alocată pentru intensificarea activității politice; observă că transferurile au avut loc în 2015 și 2016, înregistrându-se deja o reducere în cursul procesului de conciliere din 2017; constată că economiile anuale rezultate din transferul a 36 de posturi pot fi estimate la 3,42 milioane EUR; solicită Parlamentului, CoR și Comitetului să înainteze împreună un raport Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la revizuirea în curs a acordului; recunoaște faptul că scopul acordului este de a permite o mai mare flexibilitate în avantajul CoR, al Comitetului și al Parlamentului; constată că realocarea fondurilor necheltuite către alte domenii de politică face parte din această flexibilitate;

30. împărtășește opinia potrivit căreia este necesar să se consolideze cooperarea politică în ceea ce privește programarea anuală și multianuală, declarația comună a Parlamentului, Consiliului și Comisiei privind prioritățile legislative și monitorizarea programului anual de lucru; încurajează Comitetul să își concentreze atenția asupra unor aspecte concrete legate de îmbunătățirea comunicării la nivelul raportorilor Comitetului și ai Parlamentului, pentru a dezvolta o abordare mai sistematică a cooperării politice;

31. observă că costul total al traducerilor externalizate pentru Comitet și CoR a fost de 6 043 592 EUR în 2019, partea Comitetului ridicându-se la 3 550 762 EUR, iar costul total al traducerilor interne ar fi fost de 8 781 075 EUR, partea Comitetului ridicându-se la 5 159 101 EUR; 

32. încurajează Comitetul să se alăture Registrului de transparență al Uniunii pe baza unui acord privind nivelul serviciilor, pentru a spori transparența reuniunilor de lobby; recunoaște cooperarea interinstituțională prin acorduri privind nivelul serviciilor între Comitet și alte instituții și organisme ale Uniunii, cum ar fi Comisia, în scopul de a optimiza în continuare procesele în domeniul resurselor umane, al finanțelor, al tehnologiei informației și în alte domenii administrative; este interesat să afle dacă se efectuează o analiză cost-beneficiu înainte de încheierea unui acord;

33. salută buna cooperare dintre Comitet și CoR în domeniul administrativ, care duce la sinergii considerabile și la economii de scară; observă că actualul acord administrativ a fost prelungit până la sfârșitul lunii iunie 2021; constată că, până în prezent, nu au fost puse în aplicare două puncte, și anume o distribuție mai echilibrată a posturilor în cadrul serviciilor comune care favorizează în prezent CoR și o distribuție egală a spațiilor (proporția spațiilor de birouri a fost de 53 % pentru Comitet și de 47 % pentru CoR); salută faptul că negocierile pentru reînnoirea acordului administrativ au ca obiectiv creșterea în continuare a eficienței și generarea de economii potențiale;

34. solicită Comitetului să îl țină la curent în legătură cu orice îmbunătățire adusă eficienței proceselor administrative, care pare a fi indispensabilă dat fiind volumul de muncă din ce în ce mai mare și lumea aflată în schimbare rapidă; reiterează necesitatea unor reforme continue în scopul de a garanta că Comitetul este bine pregătit pentru a răspunde provocărilor viitoare;

Comunicare

35. recunoaște că, în 2019, Comitetul a depus un efort deosebit pentru a sprijini Parlamentul în promovarea alegerilor europene prin participarea la campania interinstituțională, inclusiv printr-o campanie pe platformele de comunicare socială care s-a desfășurat pe parcursul câtorva luni (obținând aproape 17 000 de reacții, spre exemplu like-uri, comentarii și retweeturi, și ajungând la 18,4 milioane de persoane); este de acord cu faptul că capacitatea de sensibilizare a activității politice a Comitetului depășește indicatorii cantitativi și că Comitetul realizează acest lucru nu numai prin funcția sa consultativă bazată pe tratat, ci și prin activități de informare la nivel local care vizează sensibilizarea societății civile cu privire la activitatea Comitetului și la rolul său în procesul decizional al Uniunii;

36. remarcă faptul că, la sfârșitul anului 2019, contul principal de Twitter al Comitetului avea 43 300 de urmăritori, în timp ce contul principal de Facebook avea 32 600 de urmăritori; observă că prezența Comitetului care înregistrează cea mai rapidă creștere pe platformele de comunicare socială este cea de pe LinkedIn, care a înregistrat o creștere de 54 % în 2019 a numărului de urmăritori, ajungând la 14 500 de urmăritori la sfârșitul anului 2019; constată că, prin această combinație de canale, Comitetul ajunge la un grup echilibrat de urmăritori; 

Gestiunea internă, controlul intern și finanțele

37. salută eforturile depuse în ceea ce privește gestionarea crizelor și continuitatea activității prin crearea unui site conținând toate informațiile necesare pentru operațiunile de continuitate a activității, inclusiv documente actualizate privind gestionarea crizelor/gestionarea continuității activității și o descriere actualizată a diferitelor echipe de intervenție, a componenței și rolului acestora; subliniază că echipa de repatriere a membrilor a desfășurat un prim exercițiu la scară largă în septembrie 2019, pe baza a patru scenarii, și că concluziile exercițiului fac obiectul unei monitorizări sistematice; 

38. remarcă cu îngrijorare că bugetul anual total al Comitetului a crescut de la 108 000 000 EUR în 2006 la peste 138 000 000 EUR în 2019, în timp ce numărul total de avize și rapoarte elaborate de Comitet a scăzut semnificativ (de la 215 în 2018 la 127 în 2019); înțelege că reducerea numărului de avize elaborate poate fi interpretată ca fiind asociată cu ciclul electoral, dar este preocupat de creșterea costului per aviz (1,1 milioane EUR în 2019, comparativ cu 630 000 EUR în 2018) și își exprimă îngrijorarea cu privire la externalizarea sarcinilor de raportare către întreprinderi externe; constată cu preocupare că, din cele 127 de avize și rapoarte, doar 55 au fost avize din proprie inițiativă;

39. regretă faptul că, pentru 2019, avizul cel mai consultat al Comitetului (privind tehnologia blockchain și tehnologia registrelor distribuite) nu a ajuns la mai mult de 2 500 de vizualizări de pagini, în timp ce celelalte cinci avize cu cel mai mare număr de consultări au cumulat doar între 1 000 și 2 000 de vizualizări de pagini; încurajează Comitetul să își intensifice eforturile pentru a aduce în mai mare măsură avizele sale în atenția publicului;

40. ia act de faptul că raportul anual de activitate pentru 2019 oferă doar o imagine de ansamblu asupra activităților Comitetului și nu include o evaluare calitativă și cantitativă mai aprofundată a activității sale; invită Comitetul să introducă în raportul său anual de activitate alți indicatori-cheie de performanță, cum ar fi rata de punere în aplicare în legislația Uniunii a recomandărilor din avizele sale, pentru a permite o evaluare a impactului activității Comitetului;

41. solicită Comitetului să raționalizeze funcționarea organelor sale interne și să reorienteze atribuțiile structurilor sale, astfel cum se menționa în contextul acțiunilor subsecvente adoptate în urma descărcării de gestiune pentru 2018, inclusiv să ofere clarificări cu privire la economiile realizate în legătură cu acest proces; ia act de demersurile inițiate de Birou pentru a înființa un grup ad-hoc alcătuit din șase membri, care să prezinte o analiză cuprinzătoare a modului de raționalizare a structurilor și organelor de lucru ale Comitetului, inclusiv a chestiunii privind atribuțiile secțiunilor și ale Comisiei consultative pentru mutații industriale (CCMI); solicită Biroului să extindă procesul de raționalizare la toate celelalte organe existente și să informeze Parlamentul cu privire la constatări;

42. recunoaște că Comitetul a elaborat un set amplu de indicatori-cheie de performanță pentru toate domeniile sale administrative, dintre care unii măsoară nivelul de performanță (de exemplu, termenele de plată), în timp ce alții măsoară nivelul activității (de exemplu, volumul producției); solicită Comitetului ca, în următorul raport anual de activitate, să furnizeze, pe lângă această versiune foarte detaliată, o versiune consolidată a principalelor obiective și a rezultatelor obținute;

43. constată că în 2019 a avut loc un exercițiu de evaluare a conformității cu standardele de control intern, iar acesta a demonstrat îmbunătățiri față de 2018; constată, cu toate acestea, că nu toate standardele au fost puse în aplicare pe deplin și că au fost identificate acțiuni subsecvente; ia act de faptul că două acțiuni subsecvente au fost amânate pentru 2020, și anume o evaluare formală a funcțiilor sensibile și punerea în aplicare a unei strategii multianuale de comunicare internă; reamintește Comitetului recomandarea din raportul Curții de a pune în aplicare o politică privind gestionarea aspectelor legate de funcțiile sensibile; ia act de răspunsurile Comitetului, care explică măsurile avute în vedere, precizând că activitățile pregătitoare au fost inițiate în primul semestru al anului 2020; ia act de faptul că, potrivit informațiilor furnizate de Comitet, noua politică ar trebui să fie operațională până în 2021; solicită Comitetului să prezinte Parlamentului o descriere detaliată a acestei politici – inclusiv o definiție a funcțiilor sensibile – și situația actuală a punerii sale în aplicare;

44. ia act de faptul că Comitetul a întreprins o a treia acțiune subsecventă legată de exercițiul menționat anterior, constând în armonizarea proceselor și a procedurilor între direcții și unități; invită Comitetul să instituie un registru centralizat al proceselor și procedurilor, pentru a asigura o documentație scrisă armonizată;  reiterează faptul că această abordare va contribui la consolidarea respectării proceselor și procedurilor existente și consideră că toate activitățile principale ale Comitetului ar trebui să facă obiectul unui proces sau al unei proceduri;

45.  observă că, în 2019, Serviciul de Audit Intern (IAS) a finalizat două audituri, unul privind respectarea termenelor instituționale și unul privind interpretarea; constată că, în ceea ce privește primul audit, Comitetul a demarat punerea în aplicare a măsurilor administrative prevăzute în planul de acțiune, spre exemplu prin evidențierea termenelor instituționale în documentele utilizate de Comitet, pentru ca acesta să își organizeze mai bine activitatea, și prin elaborarea de statistici privind respectarea de către Comitet a termenelor în mod consecvent; salută toate eforturile depuse în mod consecvent de Comitet pentru a contribui mai bine la procesul legislativ al Uniunii; observă importanța auditului privind interpretarea, având în vedere că aceasta constituie o componentă operațională a procesului decizional al Uniunii, care este afectată de reducerile bugetare semnificative și de costurile mai ridicate ale interpretării, după cum ilustrează faptul că, în prezent, Comitetul își poate permite doar aproximativ 75 % din serviciile de interpretare pe care și le putea permite în 2014; remarcă că scopul acestui audit operațional era de a examina procedurile, în special dacă se pot realiza economii de costuri fără a compromite cantitatea și calitatea serviciilor de interpretare furnizate; observă că o analiză a anumitor cazuri a arătat că procedurile de furnizare a serviciilor de interpretare erau bine stabilite și că serviciile de interpretare au fost furnizate conform solicitării; constată că satisfacția generală în rândul utilizatorilor finali este ridicată; ia act de faptul că un plan de acțiune convenit este în curs de punere în aplicare și include acțiuni de identificare a domeniilor cu potențial de reducere a costurilor;

46. observă că un audit privind etica și starea de bine la locul de muncă a fost propus în programul de lucru pentru 2019, dar a fost amânat pentru programul de lucru aferent exercițiului 2020; constată că auditul a început în 2019, dar că abordarea a fost modificată în urma raportului special al Curții privind etica, publicat la 19 iulie 2019; observă că IAS intenționează să urmeze abordarea aleasă de Curte atunci când evaluează cadrul etic stabilit în cadrul Comitetului; recomandă IAS să includă în audit punerea în aplicare a cadrului etic, în versiunea sa reformată actuală;

47. salută faptul că 11 500 (79 %) dintre facturile primite de Comitet în 2019 au fost în format electronic, ceea ce este în conformitate cu dispozițiile Directivei 2014/55/UE[6]; felicită Comitetul pentru faptul că, în 2019, a înregistrat cel mai ridicat nivel de utilizare a facturilor electronice, atât în termeni absoluți, cât și relativi, dintre toate organele Uniunii;

48. subliniază că, în cursul anului 2019, departamentul de achiziții publice a actualizat instrucțiunile și modelele scrise și a continuat să ofere orientări și consiliere tuturor actorilor financiari vizați; salută faptul că utilizarea de modele, împreună cu orientările experților, a produs o îmbunătățire calitativă semnificativă a procedurilor de achiziții publice și a redus erorile detectate în cadrul controalelor ex ante; recunoaște că, pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea controalelor, departamentul de verificare al Comitetului colaborează îndeaproape cu departamentul de achiziții publice;  

Resurse umane

49. observă că schema de personal indică 668 de posturi în 2019, la fel ca în 2018; constată că nu există nicio modificare a forței de muncă și că numărul total de angajați (funcționari, agenți temporari, agenți contractuali, experți naționali detașați și consilieri medicali) a fost de 702 la 31 decembrie 2019 (față de 705 în 2018);

50. este conștient de faptul că Comitetul continuă să pună în aplicare planul său de acțiune 2017-2020 pentru egalitatea de șanse și diversitate; constată că echilibrul de gen în rândul personalului de conducere al Comitetului a ajuns deja la paritate în 2018 și rămâne relativ stabil; regretă faptul că noua conducere politică a Comitetului nu reflectă această tendință, în condițiile în care numai una dintre cele șapte funcții de președinți de secțiune este ocupată de o femeie, iar toți cei trei președinți de grup sunt bărbați, mai ales având în vedere faptul că, în organigrama Comitetului pentru mandatul 2020-2025, se înregistrează cea mai ridicată pondere a membrelor și a noilor membre din 2010; salută evenimentele de sensibilizare cu privire la tema diversității, cum ar fi conferința „Unită în diversitate” privind comunicarea într-un mediu multicultural, cu scopul de a promova relații respectuoase la locul de muncă, ținând seama în același timp de diversitate; salută în special activitățile și măsurile specifice care vizează persoanele cu dizabilități; încurajează, cu toate acestea, Comitetul să pună în aplicare măsuri concrete, cum ar fi formarea în domeniul egalității de gen, pentru a evita prejudecățile neconștientizate în rândul membrilor comitetelor de selecție;

51.  observă ușoara îmbunătățire a echilibrului geografic față de 2018, 19 % dintre managerii Comitetului provenind în prezent din statele membre care au aderat la Uniune după 2004 (față de 16 % în 2017 și 18,5 % în 2018); observă cu preocupare faptul că, în rândul personalului Comitetului, există o suprareprezentare a anumitor naționalități; îndeamnă Comitetul să elaboreze măsuri specifice pentru a remedia acest dezechilibru; invită Comitetul să continue să îmbunătățească echilibrul geografic în rândul membrilor personalului său, pentru a stabili o reprezentare adecvată a resortisanților din toate statele membre, astfel cum se menționează la articolul 4 din Regulamentul de procedură cu privire la membrii biroului, inclusiv la nivel de conducere;

52. solicită Comitetului să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele concrete ale planului de acțiune pentru egalitatea de șanse și diversitate, în special cu privire la rezultatele măsurilor luate în vederea protejării diversității și a transformării Comitetului într-un loc de muncă mai favorabil incluziunii pentru persoanele cu dizabilități;

53. apreciază faptul că înființarea unui registru privind posturile specializate, și anume posturile care nu sunt incluse în programul de mobilitate, a fost finalizată în urma unei analize aprofundate în 2019 și că o astfel de listă nu exista anterior; constată că lista finală a tuturor posturilor specializate exceptate a fost notificată întregului personal și include atât șeful Serviciului juridic, cât și toți avocații Comitetului; 

54. recunoaște măsurile puse în aplicare în legătură cu starea de bine la locul de muncă, cum ar fi relansarea unui program de mentorat pentru nou-veniți, care face parte dintr-o abordare preventivă de gestionare a riscurilor psihosociale; ia act de schimburile de bune practici care au rolul de a asigura îmbunătățirea continuă a sistemului; ia act de actualizarea extensivă a normelor privind munca la distanță, care oferă mai multă flexibilitate pentru angajați; încurajează Comitetul să finalizeze punerea în aplicare a formulelor flexibile de desfășurare a activității profesionale, protejând în acest context dreptul membrilor personalului de a se deconecta;

55. ia act cu satisfacție de adoptarea unor măsuri legate de concediul medical de lungă durată, în special de măsurile care vizează facilitarea revenirii la locul de muncă;

56. se arată foarte îngrijorat de acuzațiile publice la adresa anumitor proceduri de recrutare lansate de Comitet; invită Comitetul să stabilească orientări interne clare pentru publicarea posturilor vacante și să elaboreze o definiție clară a conceptului „în interes de serviciu” pentru mutările temporare ale membrilor personalului; subliniază că este important să se asigure cu strictețe faptul că fiecare etapă are loc în condiții de transparență deplină, fără excepție, astfel cum se prevede în Regulamentul de procedură al Comitetului și în Statutul funcționarilor, pe întreaga durată a procedurii de recrutare (publicare, selecție, numire și definitivare), pentru a evita orice risc reputațional nu doar pentru Comitet, ci și pentru toate instituțiile Uniunii;

57.  ia act de faptul că, în 2019, în cadrul Comitetului și-au desfășurat activitatea 54 de stagiari pe termen lung care au primit o indemnizație lunară de stagiu din partea Comitetului, 15 stagiari pe termen scurt care nu au primit o indemnizație din partea Comitetului și un stagiar care a primit o indemnizație acordată de un organism public extern; recomandă Comitetului să ofere o indemnizație adecvată și stagiarilor pe termen scurt, cu excepția cazului în care aceștia sunt remunerați din alte surse;

Transparența

58. felicită Comitetul pentru că a început să promoveze respectul la locul de muncă, în scopul de a se asigura că întreg personalul este familiarizat cu actualul cadru etic; constată că în 2019 a început o amplă campanie de sensibilizare, denumită „respect@work”, care preia o serie de propuneri din Raportul Ombudsmanului European privind demnitatea la locul de muncă în instituțiile și agențiile UE (SI/2/2018/AMF); salută consolidarea rețelei de persoane de încredere din cadrul instituției; observă că, în urma unei decizii a Ombudsmanului European, Comitetul și-a adoptat orientările privind gestionarea conflictelor de interese ale personalului în exercițiul funcțiunii și a furnizat informații pertinente întregului personal; constată că orientările sunt menite să servească drept ghid practic pentru membrii personalului în cazurile în care aceștia trebuie să îndeplinească sarcini care se suprapun, cum ar fi sarcinile de conducere în paralel cu activitățile de reprezentare a personalului; invită Comitetul să continue să realizeze progrese în acest domeniu, adoptând măsuri prin care să dea curs recomandărilor din raportul Ombudsmanului;

59. solicită Comitetului să raporteze cu privire la toate realizările legate de recomandarea Ombudsmanului European, cum ar fi orientările privind activitățile externe; observă că, în 2019, Ombudsmanul și-a publicat raportul care viza publicarea de informații referitoare la foștii membri ai personalului de conducere, pentru a pune în aplicare interdicția cu durata de un an privind activitățile de lobby și de promovare (SI/2/2017/NF) și că Comitetul a examinat posibilitatea revizuirii deciziei sale privind activitățile externe; invită Comitetul să profite de această ocazie pentru a-și întări sistemul astfel încât să evite orice caz potențial de conflict de interese;

60. își exprimă preocuparea cu privire la investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în 2019; constată că au fost închise două cazuri privind membrii și deturnarea de fonduri ale Uniunii; constată cu satisfacție că Comitetul a recuperat sumele respective; observă că au fost deschise două cazuri (unul cu privire la un membru și unul cu privire la un membru al personalului), dintre care primul este pendinte, iar al doilea a fost închis în 2020, fără a se constata nicio infracțiune; ia act de faptul că, în 2020, au fost deschise două cazuri, dintre care unul, care datează din 2018, a fost închis în 2020, confirmând unele acțiuni frauduloase săvârșite de un membru, iar unul este în curs; observă că a mai fost deschis un alt caz care vizează un membru și este în curs de investigare; constată că, potrivit informațiilor de care dispune Comitetul, în prezent există două anchete ale OLAF deschise, care privesc, ambele, membri ai Comitetului și nu au legătură cu hărțuirea;

61. observă că abordarea actuală a Comitetului de a confirma prezența membrilor la ședințe este în conformitate cu cele mai bune practici ale altor organisme ale Uniunii, cum ar fi Parlamentul și CoR; constată că sistemul necesită o semnătură unică și o declarație de participare la reuniune; observă că articolul 4 litera a) din Statutul financiar al membrilor prevede că „pentru a beneficia de rambursarea cheltuielilor sau de plata indemnizațiilor, beneficiarul trebuie a) să semneze lista de prezență la ședințe, ori de câte ori este păstrată o astfel de listă; b) să completeze formularul standard de declarație de cheltuieli pentru fiecare zi de ședință și c) să prezinte documentele justificative corespunzătoare”;

62. îndeamnă Comitetul să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre procedurile și procesele pe care le-a lansat sau intenționează să le lanseze pentru a evita pe viitor cazurile de hărțuire sau probleme de personal similare, astfel încât să se asigure că nu se vor mai repeta evenimente regretabile comparabile cu cele care au provocat suferință victimelor în trecut și au dăunat reputației Comitetului și Uniunii în general;

63 își reiterează solicitarea de a lua măsuri clare și ferme de protecție și sprijin pentru victimele hărțuirii; îndeamnă Comitetul să introducă norme și proceduri specifice privind hărțuirea și, în acest context, consideră că nu se poate invoca ca scuză pentru neadoptarea măsurilor necesare faptul că Statutul funcționarilor nu este imputabil unui membru al Comitetului;

Refuzul descărcării de gestiune în 2018, conflicte de interese, hărțuire, avertizare de integritate

64. reamintește că mai mulți membri ai personalului au fost mult timp hărțuiți psihologic de președintele de atunci al Grupului I; regretă că măsurile de combatere a hărțuirii aplicate în cadrul Comitetului nu au reușit să abordeze și să remedieze acest caz mai devreme din cauza poziției de rang superior a membrului în cauză; regretă că măsurile adoptate pentru a proteja victimele până la încheierea investigației OLAF par a fi fost improvizate și insuficiente, în special având în vedere hotărârea Tribunalului Funcției Publice din 12 mai 2016[7], care ar fi trebuit să servească drept lecție pentru Comitet; constată cu îngrijorare că deficiențele din cadrul procedurilor interne, inclusiv o repartizare neclară a responsabilităților de raportare la nivelul conducerii superioare, au dus la o atitudine pasivă din partea administrației Comitetului, ceea ce s-a tradus printr-o încălcare a obligației de diligență și a obligației de raportare către OLAF; condamnă întârzierea cu care Comitetul a luat măsurile necesare pentru a-și adapta Regulamentul de procedură și codul de conduită ca să evite astfel de situații în viitor; 

65  reamintește că OLAF a identificat victimele hărțuirii în ancheta sa din 2018; regretă că victimele au fost obligate să inițieze acest proces prin mijloace proprii pentru a suplini pasivitatea administrației Comitetului; ia act de faptul că în ianuarie 2020 a început monitorizarea cererilor oficiale inițiate de victime în temeiul articolului 24 din Statutul funcționarilor; constată cu preocupare că recunoașterea oficială a statutului de victime a avut loc abia la 2 octombrie 2020, deși Comitetul susține că le-ar fi recunoscut implicit statutul cu câteva luni înainte;

66. subliniază faptul că, în acest caz, neregulile din cadrul Comitetului au condus la o pierdere semnificativă de fonduri publice aferente serviciilor juridice, concediului medical, protecției victimelor, reducerii productivității, reuniunilor Biroului și ale altor organe etc.; consideră, așadar, că acest caz reprezintă un motiv de preocupare privind responsabilitatea, controlul bugetar și buna administrare a resurselor umane în cadrul instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii; în acest sens, reamintește observația Curții, prezentată în Raportul său special nr. 13/2019, intitulat „Cadrele etice ale instituțiilor UE auditate:  mai este loc de îmbunătățiri”, și anume că un comportament etic în domeniul afacerilor publice contribuie la o mai bună gestiune financiară și la o mai mare încredere a publicului și că orice comportament neetic al personalului și al membrilor instituțiilor și organismelor Uniunii Europene atrage un nivel ridicat de interes public și reduce încrederea în instituțiile și organismele UE; 

67.  reamintește că Parlamentul a refuzat să îi acorde secretarului general al Comitetului descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2018, printre altele din cauza unei încălcări flagrante a obligației de diligență și a pasivității administrației, precum și din cauza consecințelor financiare; reamintește Comitetului că refuzul de a acorda descărcarea de gestiune este o chestiune gravă, care impune acțiuni imediate; regretă profund că fostul director al Direcției Resurse Umane și Finanțe, în prezent secretar general, nu a luat acțiuni decisive, mai ales măsuri de prevenire și reparare, până când nu i s-a refuzat descărcarea de gestiune pe 2018;

68.  ține să menționeze că în cursul descărcării de gestiune pe 2018 și parțial pe 2019, secretarul general nu a fost în stare să furnizeze Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului informații suficiente, transparente și fiabile, după cum reiese din numărul de cazuri în care informațiile furnizate au fost respinse de avertizori, de sindicatele Comitetului, de echipa mandatată să apere interesele victimelor sau chiar de făptaș; invită Comitetul să țină seama în mod corespunzător de daunele materiale și morale cauzate victimelor și avertizorilor, dacă aceștia nu sunt sprijiniți suficient și dacă nu sunt reabilitați și despăgubiți cum se cuvine; este profund îngrijorat de faptul că victimele au fost nevoite să depună o plângere pentru că administrația Comitetului a ținut pe loc procedura de reabilitare; reamintește Comitetului că are obligația de a proteja victimele și pe avertizorii de integritate;

69.  recunoaște că Comitetul depune eforturi pentru a-și consolida în continuare capacitatea de a combate comportamentul lipsit de etică; observă că un plan de acțiune detaliat trebuia aprobat cel târziu până la sfârșitul anului 2020; recunoaște necesitatea adoptării de măsuri de către Comitet pentru a sensibiliza personalul și conducerea printr-o comunicare internă mai bine focalizată cu privire la structurile deja existente la care se poate apela pentru a face față oricărui tip de situație dificilă la locul de muncă; cere Comitetului să confere un caracter obligatoriu sesiunilor de instruire în materie de etică și integritate pentru membrii săi; solicită Comitetului să prezinte Parlamentului o sinteză completă a tuturor acțiunilor întreprinse;

70.   invită Comitetul să ajungă rapid la un acord de soluționare cu victimele actelor de hărțuire și ale neregulilor; consideră că noua conducere a Comitetului ar trebui să preia un rol mai activ în negocierea unui acord de soluționare cu victimele, pentru a ajunge la un acord echitabil și satisfăcător, susținut de toate părțile, precum și pentru a evita orice conflict de interese; se așteaptă ca acordul de soluționare convenit cu victimele să se bazeze pe principiul transparenței și decenței și să includă scuze publice, condiții echitabile, reabilitarea completă a victimelor în mediul lor de lucru și garanții că vor fi protejate de alte consecințe nefavorabile ale cazului; se opune ferm încercării de a exercita orice tip de presiuni asupra victimelor pentru a le determina să semneze clauze de nedivulgare și a le împiedica să destăinuie în mod confidențial Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului orice informații referitoare la acord; invită Comitetul să prezinte un raport detaliat cu privire la măsurile de protecție și compensatorii oferite; solicită Comitetului să prezinte un raport privind situația actuală a victimelor identificate;

71.  ia act de deciziile luate cu o largă majoritate de Adunarea generală a Comitetului la 28 ianuarie 2021 și apreciază adoptarea unui nou cod de conduită, care abrogă și înlocuiește codul adoptat în martie 2019, precum și instituirea unui cadru dedicat eticii și integrității; este de părere că în prezent codul de conduită conține un regim de sancțiuni proporțional cu gravitatea comportamentelor lipsite de etică; consideră binevenită în special introducerea de sancțiuni financiare și posibilitatea de a expulza un membru din Comitet; îndeamnă Comitetul să aplice sancțiuni atunci când este necesar, precum și să asigure aplicarea unor dispoziții îmbunătățite privind declararea intereselor financiare și privind conflictele de interese; lansează îndemnul ca Parlamentului, Consiliului și Comisiei să li se comunice numele membrilor Comitetului găsiți vinovați de încălcarea codului de conduită; felicită Comitetul pentru codul de conduită ambițios, cuprinzător și mai strict, care ține cont de observațiile Parlamentului și de recomandările relevante ale Ombudsmanului European; ia act cu satisfacție de faptul că se pune accentul pe un comportament adecvat al membrilor Comitetului și pe respectarea demnității și integrității membrilor personalului; speră ca acest cod de conduită să fie respectat cu strictețe de către membrii Comitetului, precum și ca liderii politici ai Comitetului, inclusiv cele trei grupuri interne care reprezintă angajatorii, lucrătorii și societatea civilă, să adopte o atitudine coerentă;

72.  subliniază că, pe baza observațiilor formulate de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului, a raportului OLAF și a reflecțiilor Comitetului consultativ privind conduita membrilor, Comitetul a înființat un grup de lucru intern comun privind cadrul etic, cu mandatul de a examina toate lacunele potențiale din cadrul actual, cu scopul de a recomanda îmbunătățiri; observă că comitetul consultativ are, de asemenea, posibilitatea de a colabora cu grupul de lucru intern comun pentru a asigura coerența cadrului etic general în cadrul Comitetului și pentru a explora posibile sinergii; ia act de faptul că Comitetul consultativ privind conduita membrilor s-a transformat în comitetul de etică și că a fost adăugată o dispoziție privind numirea membrilor de rezervă, precum și posibilitatea ca unul dintre membrii săi să se recuze singur sau să fie exclus dacă este găsit vinovat de încălcarea codului de conduită; își exprimă satisfacția cu privire la faptul că în prezent Comitetului i s-au conferit competențe de investigare explicite pentru a-și îndeplini misiunea și la faptul că acesta poate solicita sfaturi din partea unor experți externi; recomandă cu insistență comitetului de etică să stabilească o legătură permanentă cu Serviciul juridic al Comitetului, și nu o consultare opțională, mai ales atunci când se deschide o anchetă; ia act de faptul că Comitetul și-a actualizat, de asemenea, cadrul etic și de integritate prin adoptarea unui plan de acțiune pentru un cadru etic mai strict, care a intrat în vigoare la 7 ianuarie 2021; se așteaptă la un set solid și fiabil de măsuri privind protecția, interzicerea represaliilor și susținerea victimelor;

73. constată că mandatul acordat de Birou în iunie 2020 pentru a elabora propuneri de revizuire a codului de conduită și a dispozițiilor Regulamentului de procedură legate de codul de conduită a fost amânat de Birou la 15 septembrie 2020, deoarece un anumit membru al Comitetului, în calitate de președinte al Grupului 1, a recomandat să se amâne adoptarea unei decizii a comitetului consultativ privind Regulamentul de procedură până după octombrie 2020; este preocupat de faptul că membrul Comitetului care a fost găsit vinovat de hărțuire era încă membru activ în Birou după emiterea recomandării OLAF și a reușit să întârzie adoptarea noului cod de conduită pentru membri;

74. cere Comitetului să pună la dispoziția Serviciului său juridic o strategie oficială de lucru pentru a-l implica oficial și sistematic în cele mai importante chestiuni ale Comitetului, fără a lăsa decizia de a-l consulta la latitudinea diferitelor servicii; consideră că răspunsurile primite la întrebările pe această temă sunt insuficiente și solicită Comitetului să îi comunice Parlamentului ce măsuri a luat pentru a implica Serviciul său juridic într-un mod mai sistematic și mai independent;

75. apreciază că un audit intern privind etica și integritatea va lua forma unui exercițiu de cartografiere urmat de o analiză menită să stabilească o imagine de ansamblu cuprinzătoare a normelor, standardelor și măsurilor legate de etică și integritate; observă că auditul va aborda, de asemenea, aspecte precum cadourile și divertismentul, activitățile și misiunile externe, conflictele de interese și încadrarea în muncă după părăsirea postului deținut într-o instituție a Uniunii;

76. este preocupat de faptul că, în ciuda deciziei Biroului din iulie 2020, Biroul a aprobat, la 1 decembrie 2020, numirea membrului anchetat al Comitetului în funcția de reprezentant al Grupului 1 la categoria „Transporturi”, punându-l automat în contact cu personalul Grupului 1, inclusiv cu victimele sale;

77 salută întâlnirea cu OLAF organizată în iulie 2019, pentru a clarifica interpretarea acordului administrativ dintre OLAF și Comitet, astfel încât eventualele cazuri de hărțuire în care sunt implicați membri ai Comitetului să fie considerate drept o prioritate majoră; constată că, în această etapă, Comitetul nu se poate baza pe o capacitate de investigare independentă externă pentru cazurile de hărțuire (în afară de cea de care dispune OLAF); observă că, până în prezent, contactele cu rețeaua agențiilor și cu biroul disciplinar al Comisiei nu au fost concludente; apreciază că această chestiune este, de asemenea, analizată în prezent în cadrul revizuirii în curs a deciziei privind anchetele administrative; 

78. subliniază, în legătură cu constatările OLAF privind hărțuirea săvârșită de un membru al Comitetului și în conformitate cu decizia Biroului Comitetului din 9 iunie 2020, că membrului în cauză i s-au retras toate sarcinile legate de gestionarea și administrarea personalului secretariatului Grupului I până la sfârșitul mandatului; ia act de faptul că, la 7 septembrie 2020, membrul respectiv și-a retras candidatura pentru funcția de președinte al Comitetului; regretă că, având în vedere principiul juridic al neretroactivității sancțiunilor, regimul sancțiunilor aplicate în temeiul codului de conduită revizuit nu poate fi aplicat în acest caz specific; este, cu toate acestea, profund îngrijorat de faptul că făptașul a fost numit de Consiliu ca membru pentru un nou mandat  și că victimele și avertizorii riscă să fie supuși unor represalii din partea membrului respectiv sau din partea susținătorilor săi din Comitet; subliniază că membrul respectiv nu recunoaște abuzurile comise și nici nu le regretă, ceea ce demonstrează o lipsă totală de autoreflecție și de respect față de victimele în cauză;

79. se arată încă o dată preocupat de faptul că pe site-ul Comitetului încă figurează o declarație a membrului în cauză, în calitatea sa de președinte al Grupului I, care este, în realitate, un memoriu personal de autoapărare, la care se adaugă factorul agravant că respectivele cauze sunt fie deja pendinte, fie urmează a fi aduse în fața autorităților judiciare ale Uniunii și a autorităților belgiene;

80. salută eforturile Comitetului de a construi un mediu de lucru și o cultură mai diversificate și mai favorabile incluziunii prin măsurile în favoarea persoanelor cu dizabilități, cum ar fi asigurarea accesului digital al persoanelor cu deficiențe de vedere la intranet și la site-ul internet; solicită să se adopte măsuri pentru monitorizarea procesului de obținere a certificării corespunzătoare cu privire la accesul egal al persoanelor cu dizabilități la site-ul internet al Comitetului;

81. constată că este nevoie de o abordare complexă pentru a asigura accesul persoanelor cu toate tipurile de dizabilități la site-urile internet ale instituțiilor și organismelor Uniunii, inclusiv disponibilitatea limbajelor prin semne folosite la nivel național; sugerează ca organizațiile care sprijină persoanele cu dizabilități să fie implicate în acest proces;

82. observă că, în contextul solicitării privind aplicarea unor măsuri provizorii introduse de membrul menționat anterior la Tribunal (KN/CESE, T-377/20), având ca obiect suspendarea executării deciziei Biroului Comitetului din 9 iunie 2020, Tribunalul a respins cererea, întrucât nu îndeplinea condiția urgenței; constată că litigiul principal în această cauză, având ca obiect anularea deciziei menționate anterior, este în curs;

83. ia act de faptul că sesiunea plenară a Comitetului din 15 și 16 iulie 2020 a confirmat decizia Biroului din 9 iunie 2020 privind implicarea ca parte civilă la procedura care va fi deschisă de auditorul în domeniul muncii din Bruxelles în fața Tribunalului Penal din Bruxelles; constată că auditorul în domeniul muncii din Bruxelles a fost informat cu privire la ridicarea imunității membrului, dar până în prezent nu au fost primite informații suplimentare despre procedură.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ