PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Afganistan

B9-0321/2021

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Afganistan

(2021/2712(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere rezoluțiile și rapoartele sale anterioare referitoare la situația din Afganistan,

– având în vedere Acordul de cooperare privind parteneriatul și dezvoltarea dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Islamică Afganistan, pe de altă parte,

– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

– având în vedere Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale,

– având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,

– având în vedere Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,

– având în vedere Declarația ONU din 1998 privind apărătorii drepturilor omului,

– având în vedere raportul Secretarului General al ONU din 29 martie 2021 privind violența sexuală în situații de conflict,

− având în vedere Rezoluția 2131 (XX) a Adunării Generale a ONU intitulată „Declarație privind inadmisibilitatea intervenției în afacerile interne ale statelor și protejarea independenței și a suveranității lor”,

− având în vedere articolul 2 alineatul (4) din Carta Organizației Națiunilor Unite,

− având în vedere Rezoluția 1514 (XV) a Adunării Generale a ONU intitulată „Declarație privind acordarea independenței țărilor și popoarelor coloniale”,

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât în februarie 2020 SUA și talibanii au semnat un acord care a deschis calea primelor discuții directe dintre talibani și reprezentanții Republicii Afgane de după 2001; întrucât acordul de pace dintre SUA și talibani nu menționează drepturile omului sau femeile; întrucât, conform acordului, toate părțile au menținut impunitatea pentru infracțiuni grave care cad sub incidența dreptului internațional; întrucât la 13 aprilie 2021 președintele SUA, Joe Biden, a anunțat retragerea tuturor trupelor rămase în Afganistan până la 11 septembrie 2021;

B. întrucât au trecut 20 de ani de la intervenția ilegală condusă de SUA și NATO care a avut ca rezultat numeroase victime, strămutări masive, perturbări ale economiei, proliferarea comerțului cu droguri, creșterea puterii milițiilor armate și militarizarea generală a societății; întrucât acest lucru a dus la o situație în care nu există o putere suverană efectivă în țară, iar numeroasele facțiuni politice și armate au fiecare legături cu puteri străine, de care depind adesea pentru finanțare și consiliere;

C. întrucât Washington Post a publicat rezultatele unei anchete în care lideri politici și militari ai administrației SUA recunosc că știau că nu pot câștiga războiul din Afganistan, în timp ce în public s-a susținut că victoria este posibilă; întrucât aceștia au susținut că în război se înregistrau „progrese constante”, uneori cu intenția de a justifica trimiterea de mai multe trupe și întrucât erau foarte conștienți de eșecul ocupației;

D. întrucât după 2001 Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite (CIA) a desfășurat o operațiune antiterorism în Afganistan; întrucât CIA a recrutat, echipat, instruit și desfășurat forțe paramilitare afgane pentru a combate Al Qaeda și forțele talibane și, din 2014, militanți afiliați Statului Islamic; întrucât aceste grupuri au fost responsabile de uciderea, reținerea și dispariția civililor în cursul raidurilor de noapte și au atacat unități medicale pentru că bănuiau că acestea tratau insurgenți; întrucât, în paralel cu aceste operațiuni, au fost lansate atacuri aeriene și cu drone;

E. întrucât o anchetă a BBC indică faptul că Ministerul britanic al apărării și unele elemente din cadrul forțelor armate au ascuns în mod repetat dovezi ale crimelor de război din Irak și Afganistan;

F. întrucât în 2019 Afganistanul a fost declarat țara cea mai intens bombardată cu drone din lume; întrucât atacurile și represaliile au cauzat grave pierderi de vieți omenești;

G. întrucât situația de securitate pe întreg teritoriul țării rămâne gravă; întrucât, potrivit Indicelui global al păcii pe 2020, Afganistanul este cea mai puțin sigură țară din lume;

H. întrucât, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, în Afganistan existau în 2020 patru milioane de persoane strămutate intern, ceea ce reprezintă o creștere de la 1,2 milioane în 2016 și de la jumătate de milion în 2013; întrucât multe dintre aceste persoane suferă din cauza insecurității alimentare, a locuințelor inadecvate, a accesului insuficient la instalații sanitare și la infrastructura de sănătate și a lipsei de protecție; întrucât multe dintre ele sunt copii, clasificați ca fiind deosebit de expuși riscului de exploatare prin muncă a copiilor, abuzurilor sexuale sau posibilei recrutări în grupuri criminale și teroriste; întrucât există aproape 2,5 milioane de refugiați înregistrați care provin din Afganistan; întrucât aceștia reprezintă cea mai mare populație de refugiați pe termen lung din Asia și a doua cea mai mare populație de refugiați din lume;

I. întrucât, după semnarea acordului dintre SUA și talibani în februarie, o serie de lovituri aeriene ale SUA au provocat victime civile, în special atacul aerian din februarie 17 din districtul Kushk din provincia Herat, care a distrus o casă, ucigând trei femei și cinci copii;

J. întrucât forțele talibane și alte grupări armate au comis frecvent crime de război și încălcări ale drepturilor omului, inclusiv atacuri neselective care au ucis și rănit numeroși civili; întrucât, cu toate acestea, aceste acte nu pot justifica niciodată încălcările comise de guvernul afgan sau de cel al SUA;

K. întrucât, deși președintele Ashraf Ghani s-a angajat să interzică raziile de noapte în septembrie 2019, aceste operațiuni ale forțelor speciale au continuat;

L. întrucât la 24 mai 2021 ciocnirile intense dintre forțele guvernamentale și cele neguvernamentale din estul provinciei Laghman, inclusiv utilizarea de arme de calibru mic și de aruncătoare de grenade, au afectat direct zone rezidențiale private, provocând moartea a trei civili și constrângând 1 600 de familii să se refugieze în orașul Mehtarlam din provincia Laghman;

M. întrucât în condițiile continuării ciocnirilor, activitățile de sprijin sezonier în materie de securitate alimentară ale Programului alimentar mondial (PAM) pentru districtele Alishang și Alingar au fost suspendate; întrucât aceste ciocniri sunt parte a unei intensificări a luptelor, cel puțin cinci centre administrative de district căzând în mâinile opoziției de la începutul lunii mai;

N. întrucât la 12 mai 2020 secția de maternitate administrată de Médecins Sans Frontières (MSF) a spitalului Dasht-e Barchi din Kabul a fost atacată, provocând moartea a cel puțin 24 de persoane, dintre care cinci femei în travaliu, 10 care au născut de curând, un membru al personalului medical și trei nou-născuți, precum și rănirea altor 14; întrucât în același timp organizația din provincia Khorasan a Statului Islamic a comis un atac sinucigaș la funeraliile unui comandant de poliție din Nangarhar, omorând 24 de persoane și rănind 82; întrucât, ca urmare a acestui atac, MSF și-a suspendat sprijinul pentru spital, invocând faptul că autoritățile nu au anchetat adecvat incidentul;

O. întrucât, potrivit raportului pe primul trimestru din 2021 al Misiunii ONU de asistență în Afganistan (UNAMA), s-a înregistrat o creștere cu 38 % a numărului de victime în rândul civililor în cele șase luni de la începerea negocierilor de pace din Afganistan în septembrie 2020 în comparație cu aceeași perioadă un an mai devreme; întrucât elementele antiguvernamentale au continuat să fie responsabile pentru majoritatea victimelor, 61 %, din totalul victimelor civile în primele trei luni ale anului 2021, iar forțele proguvernamentale au continuat să cauzeze 27 % din numărul total de victime civile; întrucât în 2020 s-au înregistrat 8 820 de victime civile, 3 035 fiind ucise și 5 785 rănite; întrucât în 2020 femeile și copiii reprezentau împreună 43 % din totalul victimelor civile;

P. întrucât conflictul armat continuă să provoace traume psihice și sărăcie și a făcut ca mulți civili să fie dependenți de ajutorul umanitar și le-a limitat accesul la educație și justiție;

Q. întrucât de la începutul pandemiei de COVID-19 s-a înregistrat un număr tot mai mare de victime civile și de atacuri asupra personalului și unităților medicale;

R. întrucât infrastructura de sănătate precară a Afganistanului nu a putut face față răspândirii virusului COVID-19; întrucât au fost înregistrate în total 52 011 cazuri și 2 237 de decese, ceea ce, aproape sigur, nu reflectă adevărata amploare a infectării din această țară; întrucât în majoritatea provinciilor afgane nu există nicio posibilitate de a face un test pentru COVID-19, iar eșantioanele sunt transportate la capitală;

S. întrucât numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie rămâne ridicat, reprezentând 55 % din populație și întrucât se preconizează că această cifră va crește din cauza încetinirii economice cauzate de pandemie;

T. întrucât în februarie 2020 Ministerul pentru problemele femeilor a semnalat o creștere a numărului de cazuri înregistrate de violență împotriva femeilor, inclusiv omor, agresiune și viol;

U. întrucât se estimează că 87 % dintre femeile afgane sunt victime ale violenței pe criterii de gen; întrucât Afganistanul se află pe locul 153 din 189 de țări în clasamentul indicelui inegalității de gen al ONU din 2019; întrucât, potrivit datelor, 62 % dintre femeile afgane au fost supuse unor forme multiple de violență, cifră de aproape trei ori mai mare decât media mondială, care este considerată, la rândul ei, excepțional de ridicată; întrucât impunitatea pentru autorii violenței de gen continuă să existe; întrucât UNAMA a semnalat că adesea nici măcar cazurile de omor și de viol nu ajung în instanță;

V. întrucât participarea femeilor la guvernare a rămas limitată; întrucât puținele femei din guvern s-au confruntat cu intimidări, hărțuire și discriminare; întrucât femeile nu pot avea acces la resurse de birou în condiții egale cu colegii bărbați și adesea li se refuză munca și plata orelor suplimentare; întrucât femeilor s-a continuat să li se refuze posibilitatea de a îndeplini roluri decizionale, iar atacurile cu care se confruntă în timp ce lucrează în birourile administrației au fost rareori anchetate, făptuitorii bucurându-se în continuare de impunitate; întrucât înainte de intervenția SUA și de ascensiunea mujahedinilor în anii 1970 și 1980 în Afganistan femeile s-au bucurat - sub guvernarea Partidului Popular Democrat din Afganistan - de libertăți comparabile cu cele ale femeilor din UE; întrucât de atunci s-a înregistrat un enorm regres al drepturilor femeilor;

W. întrucât ONG-ul Instituția socială și cetățenească a tineretului din provincia Logar a denunțat existența unei rețele de pedofilie în regiunea Logar; întrucât cel puțin 546 de copii au fost victime ale abuzului sexual și ale agresiunilor comise de profesori și de funcționari ai autorităților locale; întrucât se desfășoară anchete și în alte școli gimnaziale din regiune, deoarece se consideră că este posibil ca alte mii de copii să fi fost supuși abuzurilor; întrucât mai multe autorități, inclusiv guvernatorul regiunii și poliția locală, au negat aceste fapte; întrucât mai multe victime au fost ucise după ce au fost identificate;

X. întrucât, în ciuda largii mediatizări a abuzului sexual asupra copiilor și a incriminării practicii abuzive „bacha bazi” (copii de sex masculin supuși abuzului sexual de bărbați mai în vârstă) în 2018, autoritățile au făcut puține eforturi pentru a pune capăt impunității și pentru a-i trage la răspundere pe făptuitori;

Y. întrucât copiii continuă să fie recrutați pentru luptă, în special de către grupările armate și forțele de securitate afgane - milițiile proguvernamentale și poliția locală - și se confruntă cu abuzuri multiple, inclusiv cu abuzuri sexuale;

Z. întrucât, potrivit UNAMA, Afganistanul continuă să fie „una dintre cele mai mortale țări din lume pentru copii”, forțele proguvernamentale și antiguvernamentale fiind fiecare responsabile pentru peste 700 de victime din rândul copiilor;

AA. întrucât, potrivit UNICEF, peste două de milioane de fete rămân în afara sistemului de învățământ și, potrivit cifrelor oficiale, aproximativ 7 000 de școli din această țară nu dispun de clădiri; întrucât mulți copii continuă să fie supuși muncii forțate sau cerșetoriei pe străzi;

AB. întrucât condițiile sunt mai dificile pentru jurnaliști, lucrătorii din mass-media și activiști din cauza insecurității tot mai mari și a asasinatelor îndreptate împotriva activiștilor și jurnaliștilor; întrucât guvernul a introdus un proiect de lege privind mass-media care ar fi impus restricții suplimentare asupra libertății de exprimare;

AC. întrucât, potrivit Amnesty International, atacurile împotriva apărătorilor drepturilor omului din Afganistan s-au intensificat, dar nu sunt anchetate, iar apărătorii drepturilor omului sunt acuzați uneori că plângerile lor reclamă fapte imaginare;

AD. întrucât pentru reconstrucția pașnică a unei țări este necesară consolidarea unui sistem judiciar independent, protejarea drepturilor femeilor și copiilor, protejarea libertății mass-mediei și hotărârea modului în care milițiile ilegale vor fi dezarmate; întrucât în decembrie 2020 guvernul afgan a înființat Comisia mixtă pentru protecția apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor societății civile din Afganistan;

AE. întrucât chiar înainte de invazia din 2001 conducătorii Afganistanului au scos în afara legii producerea opiului și aproape au reușit finalizarea unui program de eradicare a producerii de opiu prin care ofereau subvenții fermierilor pentru a înceta producerea acestuia; întrucât imediat după invazie nivelul producției a crescut dramatic; întrucât cea mai mare parte a creșterii producției s-a produs în teritorii aflate sub controlul direct al grupărilor armate partenere ale guvernului SUA și sprijinite de acesta; întrucât, potrivit datelor ONU, în 2018 Afganistanul a fost sursa a 82 % din producția mondială de opiu; întrucât traficul ilicit de opiacee alimentează și mai mult instabilitatea și insurgența și sporește finanțarea organizațiilor teroriste în Afganistan;

AF. întrucât inițiativa căii comune de urmat privind aspectele legate de migrație între Afganistan și UE a fost introdusă ca mijloc de condiționare a acordării ajutorului de returnarea cetățenilor afgani aflați în UE și a fost adoptată fără acordul Parlamentului, în condițiile inexistenței unui acord formal privind returnarea solicitanților de azil; întrucât cetățenii afgani rămân unul dintre cele mai numeroase grupuri de solicitanți de azil din UE; întrucât statele membre au periclitat siguranța a mii de solicitanți de azil afgani, printre care minori neînsoțiți, prin returnarea forțată a acestora către o țară în care se confruntă cu un risc ridicat de a fi torturați, răpiți, uciși și supuși altor încălcări ale drepturilor omului;

AG. întrucât, potrivit Comisiei, începând din 2002 UE a furnizat Afganistanului peste 4 miliarde EUR sub formă de ajutor pentru dezvoltare, ceea ce face din Afganistan cel mai mare beneficiar al asistenței pentru dezvoltare acordate de UE la nivel mondial; întrucât, cu toate acestea, economia rămâne grav deteriorată și dependentă de ajutorul extern;

AH. întrucât în urma recomandărilor formulate de FMI și de alți actori, guvernul afgan a introdus o serie de reforme neoliberale dure, inclusiv cota unică de impozitare și reducerea taxelor vamale pentru mărfurile importate de la 43 % la 5,3 %; întrucât aceste reforme nu au reușit să producă o creștere semnificativă a veniturilor publice, ceea ce a dus la deficite bugetare și comerciale; întrucât în aprilie 2021 FMI a ajuns la un acord la nivel de personal cu privire la programul de reformă economică al Afganistanului în cadrul mecanismului extins de creditare (ECF);

AI. întrucât „abordarea cuprinzătoare” a NATO a eșuat, conducând la subordonarea ajutorului pentru dezvoltare obiectivelor politice și militare; întrucât această abordare poate implica în conflict anumiți actori civili, deoarece ei sunt considerați de către insurgenți parte a acestuia;

AJ. întrucât în martie 2020 judecătorii Camerei de apel a Curții Penale Internaționale (CPI) au decis în unanimitate să autorizeze biroul procuroarei CPI Fatou Bensouda, să inițieze o anchetă privind suspiciunile de crime comise pe teritoriul afgan începând cu 1 mai 2003, precum și alte suspiciuni de crime care au legătură cu conflictul armat din Afganistan, dar care au fost comise pe teritoriul altor state părți la CPI în perioada de după 1 iulie 2002; întrucât administrația SUA a impus sancțiuni, inclusiv înghețarea de bunuri, împotriva procuroarei CPI, care era hotărâtă să conducă o anchetă privind crimele de război și crimele împotriva umanității comise de toate părțile implicate în conflict începând cu 2003;

AK. întrucât Afganistanul pare să intre într-o fază de creștere a instabilității; întrucât chiar săptămâna aceasta au existat numeroase relatări despre alte asasinate și decese în rândul forțelor guvernamentale, talibanii extinzându-și dramatic controlul asupra zonelor deținute anterior de guvern; întrucât perspectiva unei soluționări pașnice prin noi alegeri generale pare din ce în ce mai puțin probabilă,

1. subliniază că la împlinirea a 20 de ani de la intervenția condusă de SUA și NATO, care a avut ca rezultat nenumărate victime, autonomia și suveranitatea statului afgan nu sunt încă garantate; reamintește că această prezență militară, și în special operațiunile sale ofensive, au alimentat o parte a conflictului; consideră îmbucurător faptul că Statele Unite, sub conducerea președintelui Joe Biden, au stabilit data de 11 septembrie 2021 ca termen-limită pentru retragerea completă a trupelor din Afganistan;

2. denunță lunga istorie a intervențiilor militare eșuate și ilegale ale NATO, care au provocat atât de multe distrugeri, destabilizare, strămutări și decese, mai ales în Asia de Vest și Africa de Nord, făcând să crească puterea forțelor extremiste în acest proces; solicită desființarea NATO, lichidarea complexului militar-industrial și promovarea de relații diplomatice cu vecinii noștri pe baza respectului reciproc, a faptelor și a dreptului internațional;

3. salută acordul de pace, chiar dacă nu există garanții în ceea ce privește drepturile omului; subliniază că procesul de pace trebuie să fie asumat și condus de statul afgan; solicită UE să sprijine guvernul afgan în efortul său de a urma un proces de pace și reconciliere cuprinzător și larg, condus și asumat de statul afgan, care să includă activ tot spectrul societății civile și toate părțile implicate în conflict, inclusiv – în urma unei încetări a focului – grupurile combatante, rebele sau paramilitare, deoarece altfel nu poate exista nicio soluție de durată la conflict;

4. este îngrijorat că situația de securitate din întreaga țară rămâne extrem de precară, înregistrându-se un nivel ridicat de violență împotriva civililor și a forțelor de securitate afgane, chiar și în condițiile în care talibanii s-au abținut de la atacarea forțelor SUA;

5. condamnă lovitura aeriană americană din 17 februarie din districtul Kushk din provincia Herat, care a distrus o casă, ucigând trei femei și cinci copii, la doar câteva zile după semnarea acordului de pace;

6. este îngrijorat de actuala situație politică din Afganistan; observă că majoritatea afganilor doresc pace, dar doresc și să mențină actualul sistem constituțional care garantează democrația, libertățile personale, libertatea mass-mediei și drepturile femeilor; este profund îngrijorat de faptul că talibanii au făcut puțin pentru a convinge cetățenii că viziunea lor nu mai este cea care a inspirat politica de coerciție extremă aplicată brutal în anii 1990;

7. invită UE și statele sale membre să își intensifice urgent eforturile de sprijinire a celor patru milioane de persoane strămutate în interiorul țării (PSI), care au rămas grav expuse pandemiei de COVID-19;

8. subliniază că pandemia de COVID-19 a provocat dificultăți atât pe plan umanitar, cât și economic, care se adaugă la problema existentă a sărăciei extreme, a insecurității alimentare și a vulnerabilității climatice, în condițiile unui sistem social și economic deja fragil; invită UE și statele membre să ofere asistență economică și socială Republicii Islamice Afganistan;

9. solicită Afganistanului să-i protejeze pe toți copiii aflați sub jurisdicția sa împotriva tuturor formelor de abuz, inclusiv de abuz sexual, și să îi tragă la răspundere pe făptuitori în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile copilului, așa cum au fost stabilite în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată de Afganistan în 1994; îndeamnă autoritățile afgane să pună în aplicare pe deplin planul de acțiune ONU-Afganistan semnat la Kabul la 30 ianuarie 2011 în ceea ce privește practica „bacha bazi” și să permită reabilitarea copiilor care sunt victime ale abuzului sexual;

10. solicită autorităților să pună prompt în aplicare codul penal care interzice abuzurile asupra copiilor și să le elimine; invită autoritățile să se asigure că toate cazurile de violență sexuală asupra băieților, inclusiv cazurile în care sunt implicați funcționari, sunt anchetate prompt și imparțial și că făptașii sunt trași la răspundere; consideră că impunitatea generală pentru abuzurile asupra copiilor ar putea fi considerată tortură și maltratare; îndeamnă guvernul afgan să demareze o campanie națională de educare a societății în legătură cu interzicerea practicii „bacha bazi” și cu dreptul minorilor de a fi protejați de astfel de abuzuri fizice;

11. denunță atacurile împotriva apărătorilor drepturilor omului, activiștilor și ONG-urilor și își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu hărțuirea judiciară și campaniile de denigrare îndreptate împotriva apărătorilor proeminenți ai drepturilor omului și organizațiilor acestora; îndeamnă autoritățile să se asigure că aceste grupuri își pot desfășura activitățile legitime în domeniul drepturilor omului fără a se teme de represalii și fără nicio restricție, inclusiv fără a fi supuși hărțuirii judiciare;

12. solicită UE să sprijine guvernul afgan în efortul său de a urma un proces de pace și reconciliere cuprinzător și larg, condus și asumat de statul afgan, care să includă activ tot spectrul societății civile și toate părțile implicate în conflict, inclusiv – în urma unei încetări a focului – grupurile combatante, rebele sau paramilitare, deoarece altfel nu poate exista nicio soluție de durată la conflict;

13. invită toate părțile implicate în conflict să adere la dreptul internațional umanitar și să respecte drepturile tuturor membrilor societății, în special ale minorităților, femeilor și copiilor, care sunt afectați în mod disproporționat de situație;

14. solicită UE să sprijine activ un proces de dezarmare, demobilizare și reintegrare a foștilor insurgenți condus de autoritățile afgane; solicită, de asemenea, să se acorde sprijin guvernului afgan pentru a dizolva și a dezarma imediat toate forțele paramilitare care operează în afara lanțului militar de comandă normal și pentru a coopera în desfășurarea de anchete independente privind toate acuzațiile de crime de război și de alte abuzuri împotriva drepturilor omului; solicită îndeosebi anchetarea promptă și imparțială a actualelor acuzații de detenție secretă și dispariții forțate, solicită ca persoanele reținute ilegal să fie localizate și eliberate, precum și ca persoanele responsabile, inclusiv cei care au dat ordinele, să fie urmărite penal;

15. solicită UE, statelor sale membre și SUA să se asigure că suspiciunile de crime de război care implică participarea unor militari sau funcționari publici din țările lor fac obiectul unei anchete adecvate și eficace desfășurată de către un organism complet independent și, dacă este cazul, că cei responsabili sunt urmăriți penal fără ingerințe politice din partea oricărui membru al guvernului; cere ca toți cei responsabili să fie trași la răspundere, inclusiv toți cei implicați în lanțul de comandă direct și indirect, cum ar fi ofițerii superiori și miniștrii responsabili de forțele armate;

16. insistă asupra faptului că lupta împotriva grupărilor teroriste poate fi eficientă numai dacă tratăm cauzele terorismului și mai ales problemele legate de inegalitate, șomaj și sărăcie; subliniază că atacurile teroriste nu ar trebui să fie un pretext pentru a suspenda statul de drept și a limita drepturile omului și libertățile fundamentale; consideră că atacurile teroriste nu trebuie utilizate pentru a combate orice formă de opoziție sau pentru a comite infracțiuni, în special crime extrajudiciare;

17. reamintește că Pakistanul se distinge atât prin anvergura obiectivelor, cât și prin amploarea eforturilor sale, care includ solicitarea de finanțare pentru talibani, finanțarea acestora, furnizarea de sprijin diplomatic în calitate de emisari virtuali ai talibanilor în străinătate, organizarea de antrenamente pentru luptătorii talibani, recrutarea de personal calificat și necalificat pentru forțele talibane, planificarea și conducerea ofensivelor, furnizarea și facilitarea transporturilor de muniție și combustibil și, în mai multe rânduri, furnizarea directă de sprijin în luptă; îndeamnă Pakistanul să respecte suveranitatea Afganistanului și să înceteze să faciliteze activitatea talibanilor și a altor grupări militante din regiune; invită țările direct învecinate să se angajeze în discuții pașnice și productive cu guvernul afgan pentru a combate ascensiunea grupurilor teroriste în regiune;

18. salută decizia CPI de a o autoriza pe procuroarea CPI Fatou Bensouda să înceapă o anchetă privind suspiciunile de crime comise pe teritoriul Afganistanului începând cu 1 mai 2003; condamnă amenințările SUA la adresa celor care cooperează cu anchetele CPI; condamnă, în acest sens, decizia judecătorilor CPI de a respinge cererea procuroarei de a deschide o anchetă privind crimele de război și încălcările drepturilor omului comise în Afganistan, invocând lipsa unei cooperări depline a statului și constrângeri bugetare; regretă că această decizie ar putea slăbi și mai mult credibilitatea CPI;

19. consideră că ar trebui să existe o anchetă independentă sub auspiciile ONU, inclusiv în ceea ce privește execuțiile extrajudiciare comise cu drone, pentru a elimina culturii impunității ca element-cheie al unui proces de stabilizare în Afganistan și pentru a crea încredere publică;

20. invită statele membre să oprească imediat returnările înspre Afganistan și să regularizeze situația solicitanților de azil afgani, deoarece situația arată clar că Afganistanul nu este o țară sigură; invită UE și statele membre să înceteze condiționarea acordării de ajutor de returnări și de externalizarea controalelor la frontierele UE;

21. subliniază că este nevoie de o largă cooperare regională, cu obiectivul de a promova pacea, stabilitatea și securitatea pe termen lung în întreaga regiune; se declară în favoarea unei noi abordări a situației de securitate din Afganistan și din țările învecinate, sub forma unui for multilateral pentru dialog și negociere între țările și regiunile vizate, care să se ocupe de angajamente din domeniul politic, al securității, social, economic, de mediu și al drepturilor omului; subliniază că un astfel de for ar putea contribui la inițierea unei noi abordări constructive bazate pe asumare, autodeterminare și responsabilitatea statelor față de propriii cetățeni, precum și unele față de celelalte; subliniază că acest for ar trebui să fie lansat în cooperare cu Organizația pentru Cooperare Islamică și Organizația Națiunilor Unite;

22. remarcă lipsa de progrese substanțiale în privința drepturilor omului și a drepturilor fundamentale, în special în ceea ce privește femeile și fetele în Afganistan; este alarmat de recrudescența tot mai accentuată a violenței împotriva femeilor și de suprimarea drepturilor lor; este profund îngrijorat că femeile afgane continuă să fie victime ale violenței, discriminărilor, abuzurilor sexuale și violurilor sub legislația șaria; își reiterează solicitarea față de parlamentul și guvernul afgan de a abroga toate legile care conțin vreo formă de discriminare a femeilor și care reprezintă o încălcare a tratatelor internaționale semnate de Afganistan; invită guvernul să continue să aplice Planul național de acțiune pentru femeile din Afganistan și să îl finanțeze adecvat, precum și să aplice legea privind eliminarea violenței împotriva femeilor și Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW); susține deplin aplicarea integrală a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU 1325 (2000) privind femeile, pacea și securitatea, precum și a altor măsuri de promovare a egalității de gen și a capacitării femeilor și fetelor în Afganistan, precum și de combatere a violenței împotriva femeilor;

23. încurajează guvernul afgan să treacă la crearea unui sistem judiciar independent și să garanteze libertatea presei;

24. invită autoritățile afgane să comute toate condamnările la moarte și să reintroducă un moratoriu privind execuțiile, în vederea abolirii definitive a pedepsei capitale; solicită totodată guvernului afgan să oprească toate formele de tortură și abuzuri, în special în închisori;

25. își exprimă îngrijorarea cu privire la rata ridicată a șomajului, mai ales în rândul tinerilor, la accesul deficitar la îngrijiri medicale, la starea precară a sistemului de sănătate și la faptul că mai mult de jumătate din populație trăiește în sărăcie; subliniază că este necesar ca strategia UE pentru Afganistan să se concentreze în principal asupra politicii de dezvoltare, în special în zonele rurale, unde trăiește majoritatea populației, precum și asupra reducerii sărăciei și să condiționeze ajutorul pentru dezvoltare de construirea infrastructurii publice din Afganistan, pentru a crea locurile de muncă atât de necesare și pentru a diminua astfel dependența țării de donatorii străini; rămâne preocupat de lipsa de succes de până în prezent a măsurilor de eliminare a cultivării opiului în Afganistan; solicită găsirea unor surse alternative viabile de subzistență și luarea unor măsuri care să ajute la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populațiilor din zonele rurale în general;

26. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului și parlamentului Afganistanului, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ONU și NATO.