Autismul și ocuparea forței de muncă favorabilă incluziunii

Întrebarea cu solicitare de răspuns oral  O-000017/2021
adresată Comisiei
Articolul 136 din Regulamentul de procedură
Lucia Ďuriš Nicholsonová, Rosa Estaràs Ferragut, Pierfrancesco Majorino, Jordi Cañas, Stefania Zambelli, Katrin Langensiepen, José Gusmão
în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Autismul este o dizabilitate complexă definitivă, care este diferită pentru fiecare persoană afectată. Se estimează că în Europa, aproximativ cinci milioane de persoane suferă de afecțiuni din spectrul autismului[1]. Persoanele autiste, indiferent de nevoile lor de sprijin, se confruntă cu un nivel ridicat de discriminare în toate aspectele vieții, inclusiv privind educația și formarea profesională, ceea ce duce la rezultate slabe legate de ocuparea forței de muncă. Șomajul afectează în mod disproporționat persoanele autiste, inclusiv pe cele cu un nivel de educație peste medie[2]. Rata de ocupare a acestora este mai mică de 10 %[3], cu mult sub rata de 47 % pentru persoanele cu dizabilități și de 72 % pentru persoanele fără dizabilități. Aceste persoane sunt de multe ori subocupate, au locuri de muncă precare și/sau pe termen scurt, cu salarii foarte mici, adesea în instituții și în medii protejate, și sunt expuse unui risc ridicat de sărăcie și excluziune socială. Pandemia le-a redus acestora oportunitățile de educație și de ocupare a forței de muncă ca urmare a abandonului școlar, a disponibilizării și a suspendării serviciilor de sprijin și a intervențiilor bazate pe dovezi. Referitor la dreptul lor de a participa pe deplin în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți, și referitor la noua Strategie privind drepturile persoanelor cu handicap[4], Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă[5], Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale ar dori să adreseze Comisiei următoarele întrebări:

1. Ce măsuri va lua Comisia pentru a îmbunătăți perspectivele de dezvoltare personală și rezultatele în materie de ocupare a forței de muncă ale persoanelor autiste, în special în ceea ce privește protecția în temeiul cadrelor juridice care reglementează securitatea socială, condițiile de muncă, salariile minime și nediscriminarea în instituții; sprijinul individualizat și specializat în educație și formare, precum și în tranziția de la acestea la ocuparea forței de muncă; abordările individualizate pentru identificarea nevoilor și îmbunătățirea capacității de inserție profesională (inclusiv prin proceduri de recrutare modificate și cursuri de formare bazate pe dovezi oferite de angajatori), pentru a asigura locuri de muncă de calitate și favorabile incluziunii, cu remunerare egală, la fel ca pentru persoanele fără dizabilități, precum și amenajări corespunzătoare; utilizarea tehnologiei asistive și utilizarea fondurilor UE în acest context?

2. Cât de concret va îmbunătăți și va asigura Comisia colectarea și monitorizarea datelor de calitate defalcate cu privire la situația ocupării forței de muncă a persoanelor autiste, inclusiv a celor cu afecțiuni concomitente, cu alte dizabilități, precum și a celor aflate în instituții și în medii protejate?

3. Ce măsuri concrete propune Comisia pentru a ține seama de calitatea vieții, de diversitatea situației și a nevoilor persoanelor din spectrul autismului și de efectele pandemiei și ale discriminării intersecționale cu care se confruntă, printre altele, în domeniile educației, locuințelor, ocupării forței de muncă, protecției sociale și incluziunii și pentru a se asigura că statele membre țin cont de nevoile lor specifice atunci când pun în aplicare Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap?

Depunere: 17.3.2021

Dată-limită: 18.6.2021

• [1] Prevalență estimată de 1 persoană din 100 afectată de autism, cf. Elsabbagh, M. et al, „Global Prevalence of Autism and Other Pervasive Developmental Disorders”, Autism Research, vol. 5, nr. 3, 2012; Fombonne, E. et al, „Prevalence of Autism Spectrum Disorders in a Total Population Sample”, The American Journal of Psychiatry, vol. 168, nr. 9, 2011; Rețeaua de monitorizare a autismului și a dizabilităților de dezvoltare, „Prevalence of Autism Spectrum Disorders – Autism and Developmental Disabilities Monitoring Network, 14 Sites, United States, 2008”, Morbidity and Mortality Weekly Report: Surveillance Summaries, vol. 61, nr. 3, 2012; Mattila et al 2011; Saemundsen, E. et al, „Prevalence of autism spectrum disorders in an Icelandic birth cohort”, BMJ Open, 2013; Baird, G. et al, „IQ in children with autism spectrum disorders: data from the Special needs and Autism Project (SNAP)”, Psychological Medicine, vol. 41, nr. 3, 2011.
• [2] Riedel, A. et al, „Well Educated Unemployed – On Education, Employment and Comorbidities in Adults with High-Functioning Autism Spectrum Disorders in Germany”, Psychiatrische Praxis, vol. 43, nr. 1, 2016.
• [3] Prezentarea susținută de Autism-Europe pe 5 noiembrie 2019 în fața Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European, disponibilă la adresa: https://www.autismeurope.org/wp-content/uploads/2019/11/presentation_employment_autism_final2.pptx.pdf
• [4] Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 (COM(2021)0101.
• [5] Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, JO L 303, 2.12.2000, p. 16.