Decizia Parlamentului European din 17 decembrie 2024 privind alegerea Ombudsmanului European (2024/2062(INS))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 24 al treilea paragraf și articolul 228,

–  având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2021/1163 al Parlamentului European din 24 iunie 2021 de stabilire a statutului și condițiilor generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (Statutul Ombudsmanului European) și de abrogare a Deciziei 94/262/CECO, CE, Euratom(1),

–  având în vedere articolul 237 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere apelul la candidaturi(2),

–  având în vedere votul său din 17 decembrie 2024,

1.  alege pe Teresa ANJINHO să exercite funcția de Ombudsman European până la încheierea legislaturii;

2.  invită pe Teresa ANJINHO să depună jurământul în fața Curții de Justiție;

3.  încredințează Președintei sarcina de a publica decizia anexată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

4.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei și Curții de Justiție.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 17 decembrie 2024

privind alegerea Ombudsmanului European

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 24 al treilea paragraf și articolul 228,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2021/1163 al Parlamentului European din 24 iunie 2021 de stabilire a statutului și condițiilor generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (Statutul Ombudsmanului European) și de abrogare a Deciziei 94/262/CECO, CE, Euratom(3),

având în vedere articolul 237 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere apelul la candidaturi(4),

având în vedere votul său din 17 decembrie 2024,

DECIDE:

să aleagă pe Teresa ANJINHO să exercite funcția de Ombudsman European până la încheierea legislaturii.

Adoptată la Strasbourg, 17 decembrie 2024

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

(1) JO L 253, 16.7.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1163/oj. (2) JO C, C/2024/4914, 30.8.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4914/oj. (3) JO L 253, 16.7.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1163/oj. (4) JO C, C/2024/4914, 30.8.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4914/oj.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 decembrie 2024 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 524/2013 și de modificare a Regulamentelor (UE) 2017/2394 și (UE) 2018/1724 în ceea ce privește desființarea Platformei europene de soluționare online a litigiilor (14152/1/2024 – C10-0199/2024 – 2023/0375(COD))

P10_TA(2024)0057 A10-0028/2024

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (14152/1/2024 – C10‑0199/2024),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 februarie 2024(1),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2023)0647),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 68 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A10-0028/2024),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintei sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C, C/2024/2482, 23.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/2482/oj. (2) Texte adoptate, 13.3.2024, P9_TA(2024)0140.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 decembrie 2024 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2023/1115 în ceea ce privește dispozițiile referitoare la data aplicării (COM(2024)0452 – C10-0119/2024 – 2024/0249(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2024)0452),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C10-0119/2024),

—  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 23 octombrie 2024(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 75 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisorile din 16 octombrie 2024 și 4 decembrie 2024, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 60 și 170 din Regulamentul său de procedură,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale, poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 decembrie 2024 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2024/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2023/1115 în ceea ce privește dispozițiile referitoare la data aplicării

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(4),

întrucât:

(1)  Regulamentul (UE) 2023/1115 al Parlamentului European și al Consiliului(5) a fost adoptat pentru a reduce defrișările și degradarea pădurilor. Acesta stabilește norme privind introducerea și punerea la dispoziție pe piața Uniunii și exportul din Uniune al produselor relevante, astfel cum sunt enumerate în anexa I, care conțin, au fost hrănite sau au fost fabricate folosind produse de bază relevante, și anume bovine, cacao, cafea, palmier de ulei, cauciuc, soia și lemn. În special, scopul său este de a asigura că respectivele produse de bază și alte produse relevante sunt introduse sau puse la dispoziție pe piața Uniunii sau exportate numai dacă nu implică defrișări, au fost produse în conformitate cu legislația relevantă a țării de producție și fac obiectul unei declarații privind diligența necesară. Majoritatea dispozițiilor regulamentului menționat urmează să se aplice de la 30 decembrie 2024.

(2)  Pentru a se asigura că Regulamentul (UE) 2023/1115 își atinge obiectivele, operatorii și comercianții care pun la dispoziție pe piață sau care exportă produse relevante trebuie să exercite diligența necesară în conformitate cu articolul 8 din regulamentul menționat pentru a dovedi că produsele relevante respectă cerințele regulamentului respectiv. Operatorii sunt responsabili de o examinare și de o analiză amănunțite ale propriilor activități comerciale, ceea ce necesită în primul rând colectarea, de la fiecare furnizor în parte, a datelor relevante pentru Regulamentul (UE) 2023/1115, precum și a documentației corespunzătoare care justifică datele respective.

(3)  Comisia a luat măsuri importante pentru a facilita aplicarea Regulamentului (UE) 2023/1115, colaborând cu statele membre și cu părțile interesate. În special, documentul de orientare pentru Regulamentul (UE) 2023/1115 privind produsele care nu implică defrișări oferă orientări operatorilor, comercianților, precum și autorităților competente cu privire la principalele obligații prevăzute în Regulamentul (UE) 2023/1115 și clarifică, printre altele, interpretarea definiției „utilizării agricole”, în special în ceea ce privește conversia pădurilor în terenuri care nu sunt destinate utilizării agricole, astfel cum au solicitat Parlamentul European și Consiliul.

(4)  În plus, Comunicarea Comisiei din 7 noiembrie 2024 privind cadrul strategic pentru angajamentul de cooperare internațională în contextul Regulamentului (UE) 2023/1115 privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor oferă o structură cuprinzătoare de cooperare cu țările terțe pentru a facilita punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2023/1115. Aceasta prezintă, de asemenea, principiile generale pe care Comisia intenționează să le aplice în clasificarea țărilor sau a unor părți ale acestora cu risc scăzut și cu risc ridicat, în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2023/1115.

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3084 al Comisiei(6) prevede un sistem de informații și accesul la acesta pentru operatori și comercianți și, dacă este cazul, pentru reprezentanții autorizați ai acestora, autoritățile competente și autoritățile vamale pentru a le permite să își îndeplinească obligațiile care le revin, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2023/1115. Prin urmare, operatorii și comercianții ar putea să se înregistreze și să depună declarații privind diligența necesară chiar înainte de data aplicării Regulamentului (UE) 2023/1115.

(6)  Data aplicării dispozițiilor Regulamentului (UE) 2023/1115 care stabilesc obligații pentru operatori, comercianți și autoritățile competente, prevăzută la articolul 38 alineatul (2) din regulamentul respectiv, ar trebui să fie amânată cu 12 luni. Acest lucru este necesar pentru a le permite țărilor terțe, statelor membre, operatorilor și comercianților să fie pe deplin pregătiți, inclusiv pentru a le permite operatorilor și comercianților respectivi să instituie sistemele de diligență necesară care să acopere toate produsele de bază relevante și alte produse relevante, astfel încât să fie în măsură să își respecte pe deplin obligațiile.

(7)  Având în vedere amânarea cu 12 luni a datei de aplicare prevăzute la articolul 38 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2023/1115, ar trebui să fie ajustate în consecință datele prevăzute în dispozițiile interconectate din regulamentul respectiv, și anume data abrogării Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului(7) și data de aplicare amânată a prevederilor menționate la alineatul respectiv în cazul microîntreprinderilor sau al întreprinderilor mici.

(8)  Cu toate acestea, pentru a le furniza operatorilor și comercianților informații privind atribuirea riscului către țările de producție relevante cu mai mult timp înainte de data de la care se aplică obligațiile lor de diligență, data până la care Comisia urmează să clasifice țările sau părți ale acestora care prezintă un risc scăzut sau ridicat ar trebui să fie amânată cu doar șase luni.

(9)  Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume amânarea datei de aplicare a dispozițiilor Regulamentului (UE) 2023/1115 prin care sunt stabilite obligații pentru operatori, comercianți și autoritățile competente, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar acesta poate fi realizat numai la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(10)  Prin urmare, Regulamentul (UE) 2023/1115 ar trebui să fie modificat în consecință.

(11)  Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în cea de a treia zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru a se asigura intrarea în vigoare a prezentului regulament anterior datei inițiale de aplicare a Regulamentului (UE) 2023/1115,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificarea Regulamentului (UE) 2023/1115

Regulamentul (UE) 2023/1115 se modifică după cum urmează:

1.  La articolul 29, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) La 29 iunie 2023, tuturor țărilor li se atribuie un nivel de risc standard. Comisia clasifică țările sau părți ale acestora care prezintă un risc scăzut sau ridicat în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. Lista țărilor sau a părților acestora care prezintă un risc scăzut sau ridicat se publică prin acte de punere în aplicare care se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (2), cel târziu la 30 iunie 2025. Lista respectivă este revizuită și actualizată, dacă este cazul, ori de câte ori este necesar în considerarea unor noi dovezi.”

2.  Articolul 37 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 37

Abrogare

(1)  Regulamentul (UE) nr. 995/2010 se abrogă de la 30 decembrie 2025.

(2)  Cu toate acestea, Regulamentul (UE) nr. 995/2010 continuă să se aplice până la 31 decembrie 2028 în cazul lemnului și al produselor din lemn, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 995/2010, care au fost obținute înainte de 29 iunie 2023 și introduse pe piață începând cu 30 decembrie 2025 sau ulterior acestei date.

(3)  Prin derogare de la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, lemnul și produsele din lemn, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 995/2010, care au fost obținute înainte de 29 iunie 2023 și introduse pe piață începând cu 31 decembrie 2028 trebuie să respecte articolul 3 din prezentul regulament.”

3.  La articolul 38, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:"

„(2) Sub rezerva alineatului (3) de la prezentul articol, articolele 3-13, articolele 16-24 și articolele 26, 31 și 32 se aplică de la 30 decembrie 2025.

(3)  Cu excepția produselor care intră sub incidența anexei la Regulamentul (UE) nr. 995/2010, pentru operatorii care s-au constituit până la 31 decembrie 2020 sub formă de microîntreprinderi sau întreprinderi mici în temeiul articolului 3 alineatele (1) și, respectiv, (2) din Directiva 2013/34/UE, articolele menționate la alineatul (2) de la prezentul articol se aplică de la 30 iunie 2026.”

Articolul 2

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președinta Președintele

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Comisiei cu ocazia adoptării Regulamentului (UE) 2024/... al Parlamentului European și al Consiliului din ... de modificare a Regulamentului (UE) 2023/1115 în ceea ce privește dispozițiile referitoare la data aplicării+1

Comisia își menține angajamentul de a scădea sarcina pentru întreprinderi, prin reducerea cerințelor administrative și eliminarea sarcinilor birocratice inutile.

Pentru a realiza acest lucru în ceea ce privește Regulamentul (UE) 2023/1115, Comisia va oferi clarificări adiționale, va analiza posibilitatea unor simplificări suplimentare și va raționaliza obligațiile de raportare și privind documentația, pentru a le menține la un nivel minim necesar, în deplină conformitate cu obiectivele regulamentului. În acest scop și pentru a aborda aceste aspecte, Comisia va publica o ediție actualizată a orientărilor și a întrebărilor frecvente. De asemenea, Comisia va continua să ia măsuri în urma feedbackului părților interesate și al statelor membre, sprijinind comercianții și operatorii în punerea în aplicare, în special în ceea ce privește obligația de a prezenta declarații privind diligența necesară de-a lungul întregului lanț valoric.

Pentru a le permite comercianților și operatorilor, în colaborare cu autoritățile competente, să fie în măsură să îndeplinească cerințele regulamentului, Comisia acordă prioritate operaționalizării sistemului de informații. Clasificarea comparativă în funcție de risc este, de asemenea, esențială pentru a asigura previzibilitatea în aplicarea regulamentului pentru operatori, comercianți, țările producătoare și autoritățile competente. Comisia se angajează ferm să asigure că atât sistemul de informații, cât și propunerea privind clasificarea în funcție de risc sunt disponibile cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de șase luni înainte de data aplicării regulamentului.

În contextul revizuirii generale a regulamentului, preconizată nu mai târziu de 30 iunie 2028, Comisia va analiza, pe baza unei evaluări a impactului, după caz, măsuri suplimentare de simplificare și reducere a sarcinii administrative. Această analiză va include necesitatea și fezabilitatea unor cerințe reduse în ceea ce privește aprovizionarea din țări și din părți ale acestora care au obținut rezultate pozitive în conformitate cu obiectivele regulamentului.

___________________

+1 JO: A se introduce numărul de referință și data documentului din procedura 2024/0249(COD) și a se adăuga detaliile publicării în nota de subsol.

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial. (2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 14 noiembrie 2024 (Texte adoptate, P10_TA(2024)0031). (3) Avizul din 23 octombrie 2024 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). (4) Poziția Parlamentului European din 17 decembrie 2024. (5) Regulamentul (UE) 2023/1115 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 (JO L 150, 9.6.2023, p. 206). (6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3084 al Comisiei din 4 decembrie 2024 privind funcționarea sistemului de informații în temeiul Regulamentului (UE) 2023/1115 al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor (JO L, 2024/3084, 6.12.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/3084/oj). (7) Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (JO L 295, 12.11.2010, p. 23).

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 decembrie 2024 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului - RESTORE – Sprijin regional de urgență pentru reconstrucție, de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1058 și a Regulamentului (UE) 2021/1057 (COM(2024)0496 – C10-0147/2024 – 2024/0275(COD))

P10_TA(2024)0059 A10-0031/2024

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2024)0496),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 164, articolul 175 alineatul (3) și articolul 178 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C10‑0147/2024),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere evaluarea bugetară efectuată de către Comisia pentru bugete,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 4 decembrie 2024(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 21 noiembrie 2024(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 6 decembrie 2024, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 60, 59 și 58 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru dezvoltare regională (A10-0031/2024),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 decembrie 2024 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2024/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1057 și (UE) 2021/1058 în ceea ce privește Sprijinul regional de urgență pentru reconstrucție (RESTORE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 164, articolul 175 alineatul (3) și articolul 178,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  Recentele inundații și incendii forestiere din centrul, estul și sudul Europei au avut un efect devastator asupra populațiilor care trăiesc în aceste regiuni. În numeroase orașe și sate vor fi necesare lucrări ample de reconstrucție pentru a repara infrastructura și echipamentele deteriorate. Pentru atenuarea consecințelor sociale și economice ale respectivelor dezastre naturale sunt necesare măsuri imediate. În plus, oamenii au nevoie imediată de asistență materială de bază. De asemenea, este nevoie de sprijin pentru a ajuta angajații și lucrătorii independenți să își păstreze locurile de muncă pentru o perioadă limitată de timp în cazurile în care aceștia nu pot avea acces la locurile lor obișnuite de muncă din cauza producerii unui dezastru natural. Pentru a combate efectul devastator al dezastrelor naturale asupra sănătății oamenilor, ar trebui să fie posibil, de asemenea, accesul la asistență medicală, inclusiv pentru persoanele care nu se află într-o situație iminentă de vulnerabilitate socioeconomică. Dovezile sugerează că este probabil ca numărul dezastrelor naturale să crească în viitor. Prin urmare, este oportun să se creeze un cadru temporar care să asigure flexibilitate și sprijin financiar, menținând în același timp caracterul strategic pe termen lung al investițiilor din cadrul politicii de coeziune.

(2)  Pentru a reduce rapid sarcina asupra bugetelor statelor membre vizate și a atenua riscul apariției unor noi disparități teritoriale, ar trebui să se acorde statelor membre, regiunilor, autorităților locale și persoanelor grav afectate de astfel de dezastre naturale un sprijin eficace din partea Fondului social european Plus (FSE+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului(6), precum și a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și a Fondului de coeziune reglementate prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în completarea resurselor disponibile din partea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului(8).

(3)  Pentru a oferi o flexibilitate suplimentară statelor membre afectate de dezastre naturale, ar trebui să fie prevăzut un nou obiectiv specific în cadrul obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, care să canalizeze sprijinul financiar din partea FEDR și a Fondului de coeziune pentru reconstrucția ca răspuns la astfel de dezastre.

(4)  Obiectivul de politică 2, care promovează o Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a unei mobilități urbane durabile, astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului(9) și în cadrul căruia ar trebui să fie introdus noul obiectiv specific, sprijină în mod direct obiectivele Pactului verde european. Comunicarea Comisiei din 24 februarie 2021 intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” urmărește să dezvolte măsuri de adaptare pentru a gestiona riscurile asociate dezastrelor cauzate de schimbări climatice, cum sunt inundațiile, incendiile forestiere sau secetele. Ar trebui să se asigure continuitatea și consolidarea investițiilor planificate în prevenirea dezastrelor și în pregătirea pentru acestea, precum și în adaptarea la schimbările climatice, pentru a atenua impactul dezastrelor naturale din ce în ce mai frecvente, inclusiv al celor provocate de schimbările climatice. Eforturile de reconstrucție nu ar trebui să fie în detrimentul investițiilor în măsurile structurale pe termen lung vizând prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru acestea. Atunci când se investește în infrastructură pentru a spori reziliența infrastructurii finanțate de Uniune în fața dezastrelor viitoare, mai frecvente și mai grave provocate de schimbările climatice, ar trebui să fie asigurată aplicarea principiului rezilienței la efectele schimbărilor climatice și a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”.

(5)  În conformitate cu domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1058, sprijinul pentru reconstrucția ca răspuns la dezastrele naturale acordat în temeiul noului obiectiv specific poate viza refacerea infrastructurii deteriorate sau distruse, cum ar fi infrastructura publică sau investițiile în capital fix pentru întreprinderi și echipamente, inclusiv într-o altă locație sau într-un format care nu este identic cu cel inițial, dacă este necesar, într-un mod rezilient și durabil. În plus, poate fi sprijinită refacerea zonelor naturale, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în siturile Natura 2000. Aceste demersuri pot include măsuri relevante legate de reîmpădurire. De asemenea, Fondul de coeziune poate oferi sprijin pentru noul obiectiv specific în măsura în care acesta se încadrează în domeniul de aplicare al sprijinului din partea Fondului de coeziune, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1058.

(6)  În contextul reconstrucției ca răspuns la dezastrele naturale, procesul de selecție ar trebui să se acorde prioritate operațiunilor bazate pe principiul „a reconstrui mai bine”. Respectivul principiu implică respectarea, în urma unui dezastru, a etapelor de redresare, reabilitare și reconstrucție, pentru a spori reziliența comunităților prin integrarea de măsuri de reducere a riscurilor de dezastre, astfel cum se indică în Cadrul de la Sendai al Organizației Națiunilor Unite pentru reducerea riscurilor de dezastre în perioada 2015-2030. În același timp, sprijinul pentru operațiunile selectate ar trebui să rămână proporțional și să reflecte raportul optim între cuantumul sprijinului și obiectivul de a asigura reziliența la dezastre. În plus, în cazul în care un stat membru este eligibil pentru sprijin din partea FSUE pentru a finanța operațiuni esențiale de urgență și de redresare care readuc infrastructurile la starea lor anterioară producerii dezastrului natural, sprijinul din partea FEDR și a Fondului de coeziune poate fi utilizat în mod complementar cu cel din FSUE pentru a îmbunătăți funcționalitatea infrastructurilor afectate, cu scopul de a spori capacitatea, durabilitatea și reziliența acestora în fața viitoarelor dezastre naturale. Sprijinul din partea FEDR și a Fondului de coeziune are ca scop creșterea rezilienței și a nivelului de pregătire pentru riscuri.

(7)  Pentru a exclude plățile în exces, statele membre ar trebui să se asigure că sprijinul din partea FSE+, din partea FEDR sau din partea Fondului de coeziune nu se suprapune cu sprijinul primit din partea altui instrument al Uniunii, din partea unui instrument național sau din partea unui sistem privat de asigurări.

(8)  Pentru a răspunde impactului dezastrelor naturale, statelor membre ar trebui să li se permită, prin intermediul unor priorități specifice, să ofere ajutor specific, rapid și imediat pentru atenuarea consecințelor socioeconomice negative ale unor astfel de dezastre. În plus, statele membre ar trebui să poată sprijini, în cadrul sau în afara priorității specifice, măsuri temporare destinate persoanelor direct afectate de dezastrele naturale, sub formă de alimente și/sau de asistență materială de bază, fără obligativitatea întreprinderii unor măsuri auxiliare. În cazul în care acest lucru este strict necesar și justificat, statele membre ar trebui, de asemenea, să prevadă scheme privind reducerea timpului de muncă pentru a le permite angajaților și lucrătorilor independenți afectați de consecințele dezastrelor naturale să își păstreze locurile de muncă fără a întreprinde măsuri active, cu excepția cazului în care măsurile respective sunt impuse de dreptul intern, precum și măsuri de asigurare a accesului la asistență medicală, inclusiv pentru persoanele care nu se află într-o situație iminentă de vulnerabilitate socioeconomică. Prin urmare, este oportun să se prevadă flexibilități pentru astfel de măsuri temporare pentru o perioadă limitată de timp în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1057.

(9)  Resursele destinate sprijinirii răspunsului la dezastrele naturale ar trebui să fie programate în cadrul unei priorități specifice, cu o rată de cofinanțare de până la 95 %. Statele membre pot utiliza posibilitățile existente de transfer al alocărilor între fondurile politicii de coeziune prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 pentru a spori resursele disponibile în cadrul acestor priorități specifice. Statele membre pot, de asemenea, să realoce resurse de la oricare dintre obiectivele de politică, cu condiția respectării normelor aplicabile.

(10)  Resursele totale programate în cadrul priorităților specifice ar trebui să fie limitate la maximum 10 % din alocarea națională totală inițială a statului membru pentru FSE+ și FEDR ▌. Ar trebui să existe posibilitatea de a programa resursele respective prin intermediul mai multor modificări ale programului și de a asocia respectivele resurse mai multor dezastre. De asemenea, ar trebui să continue să se aplice principiul în temeiul căruia plățile efectuate de Comisie se realizează în conformitate cu creditele bugetare și în funcție de disponibilitatea fondurilor.

(11)  Pentru a oferi sprijin imediat investițiilor pentru reconstrucția ca răspuns la dezastrele naturale, precum și pentru a atenua consecințele socioeconomice negative ale unor astfel de dezastre naturale, ar trebui să se acorde un cuantum de prefinanțare excepțională suplimentară în ceea ce privește prioritățile specifice. Normele aplicabile respectivelor cuantumuri ale prefinanțării excepționale ar trebui să fie în concordanță cu normele aplicabile prefinanțării prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060.

(12)  Pentru a le permite statelor membre să abordeze integral consecințele dezastrelor naturale care se produc în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025, autorităților lor de management ar trebui să li se permită să selecteze pentru sprijin operațiuni care au fost finalizate fizic sau implementate integral înainte ca cererea de finanțare în cadrul programului să fie depusă la autoritatea de management, cu condiția ca operațiunea să fie în răspuns la un astfel de dezastru natural.

(13)  Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume, în contextul recentelor inundații și incendii forestiere din centrul, estul și sudul Europei, de a atenua consecințele socieconomice negative ale dezastrelor naturale prin modificarea Regulamentelor (UE) 2021/1057 și (UE) 2021/1058, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(14)  Prin urmare, Regulamentele (UE) 2021/1057 și (UE) 2021/1058 ar trebui să fie modificate în consecință.

(15)  Având în vedere efectele devastatoare ale recentelor dezastre naturale și necesitatea urgentă de a acorda un sprijin imediat statelor membre, se consideră oportun să se invoce excepția de la termenul de opt săptămâni prevăzută la articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.

(16)  Dat fiind caracterul urgent al situației legate de dezastrele naturale, este adecvat ca prezentul regulament să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificarea Regulamentului (UE) 2021/1057

În Regulamentul (UE) 2021/1057, se introduce următorul articol:"

„Articolul 12b

Sprijin pentru atenuarea consecințelor socioeconomice negative ale dezastrelor naturale

(1)  Statele membre pot utiliza FSE+ pentru a oferi sprijin în vederea atenuării consecințelor socioeconomice negative ale dezastrelor naturale care se produc în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025. În sensul prezentului articol, prin dezastru natural se înțelege o catastrofă naturală majoră sau o catastrofă naturală regională, în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (2) și, respectiv, alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului*. Acest caz poate include o catastrofă naturală care provoacă daune directe inferioare pragurilor stabilite la articolul 2 alineatele (2) și (3) din regulamentul menționat, cu condiția ca aceasta să fi fost recunoscută ca fiind catastrofă naturală de o autoritate publică competentă a statului membru. În cazul în care dezastrul natural care a provocat daune directe inferioare pragurilor stabilite la articolul 2 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 se produce după … [data intrării în vigoare a prezentului regulament], acesta este înțeles ca fiind un dezastru natural, cu condiția să fi fost recunoscut ca atare de o autoritate publică competentă a statului membru în termen de 12 săptămâni de la data primei apariții a pagubelor ca urmare a dezastrului natural respectiv.

(2)  În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, resursele pot fi programate în cadrul priorităților specifice ale programelor în cauză. Pentru întreaga perioadă de programare, resursele globale pentru prioritățile specifice respective, alocate din FSE+ și din FEDR și Fondul de coeziune în temeiul articolului 3 alineatul (1b) din Regulamentul (UE) 2021/1058, se limitează la maximum 10 % din alocarea națională totală inițială din FSE+ și FEDR ▌. Modificarea în cauză a programului se transmite în termen de șase luni de la data la care s-a produs dezastrul natural sau, în cazul în care dezastrul natural s-a produs înainte de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare], până la ... [șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare].

(3)  Prioritățile specifice menționate la alineatul (2) de la prezentul articol pot sprijini oricare dintre obiectivele specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament.

(4)  Atunci când este strict necesar cu titlul de măsuri temporare, schemele privind reducerea timpului de muncă menite să ofere un răspuns la consecințele dezastrelor naturale fără necesitatea combinării lor cu măsuri active, precum și accesul la asistență medicală, inclusiv pentru persoanele care nu se află într-o situație iminentă de vulnerabilitate socioeconomică, pot fi eligibile pentru finanțare pentru o perioadă de maximum 18 luni de la data la care s-a produs dezastrul natural.

(5)  Prin derogare de la articolul 19 alineatul (4), statele membre nu au obligația să completeze furnizarea de alimente și/sau de asistență materială de bază cu măsuri auxiliare în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (m) din prezentul regulament, în cazul în care o astfel de furnizare se face pentru a răspunde consecințelor unui dezastru natural. Furnizarea de alimente și/sau de asistență materială de bază fără măsuri auxiliare poate fi eligibilă pentru finanțare pentru o perioadă de maximum șase luni de la data la care s-a produs dezastrul natural și, în orice caz, după 1 ianuarie 2024.

(6)  Prin derogare de la articolul 63 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/1060, autoritatea de management în cauză poate selecta pentru sprijin, în cadrul priorității specifice, operațiuni care au fost finalizate fizic sau implementate integral înainte de depunerea unei cereri de finanțare la autoritatea de management, cu condiția ca operațiunea să ofere un răspuns la un dezastru natural care se produce în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025.

(7)  Comisia plătește 25 % din alocare pentru prioritatea specifică menționată la alineatul (2) de la prezentul articol, în conformitate cu decizia de aprobare a modificării programului, cu titlu de prefinanțare excepțională, în plus față de prefinanțarea anuală pentru program prevăzută la articolul 90 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060. Prefinanțarea excepțională respectivă se plătește în termen de 60 de zile de la adoptarea deciziei Comisiei de aprobare a modificării programului, cu condiția disponibilității fondurilor. În cazul în care alocarea pentru prioritățile respective este majorată ulterior, se plătește o prefinanțare suplimentară corespunzătoare unui procent de 25 % din majorare.

În conformitate cu articolul 90 alineatul (5) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2021/1060, cuantumurile plătite cu titlu de prefinanțare excepțională sunt lichidate din conturile Comisiei cel târziu odată cu ultimul exercițiu contabil.

În conformitate cu articolul 90 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/1060, orice dobândă generată de prefinanțarea excepțională se utilizează pentru programul în cauză în același mod ca FSE+ și se include în conturile pentru ultimul exercițiu contabil.

În conformitate cu articolul 97 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea excepțională nu se suspendă.

În conformitate cu articolul 105 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea care trebuie să fie luată în considerare în scopul calculării cuantumurilor care urmează a fi dezangajate include prefinanțarea excepțională plătită.

(8)  Prin derogare de la articolul 112 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060, rata maximă de cofinanțare pentru o prioritate specifică stabilită pentru atenuarea consecințelor socioeconomice negative ale unui dezastru natural în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol este de 95 %.

Statele membre se asigură că sprijinul din partea altui instrument al Uniunii, din partea unui instrument național sau din partea unui sistem privat de asigurări, primit pentru operațiunile selectate ca răspuns la dezastre naturale, se deduce din cheltuielile incluse în cererea de plată transmisă Comisiei.

_____________

* Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2002/2012/oj).”

Articolul 2

Modificarea Regulamentului (UE) 2021/1058

Regulamentul (UE) 2021/1058 se modifică după cum urmează:

1.  Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1) litera (b) se adaugă următorul punct:"

„(x) sprijinirea investițiilor care vizează reconstrucția ca răspuns la un dezastru natural care se produce în perioada 1 ianuarie 2024‑31 decembrie 2025;”;

(b)  se introduce următorul alineat:"

„(1b) În sensul alineatului (1) litera (b) punctul (x) de la prezentul articol, prin dezastru natural se înțelege o catastrofă naturală majoră sau o catastrofă naturală regională, în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (2) și, respectiv, alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului*. Poate fi inclusă aici o catastrofă naturală care provoacă daune directe inferioare pragurilor stabilite la articolul 2 alineatele (2) și (3) din regulamentul respectiv, cu condiția ca aceasta să fi fost recunoscută ca fiind catastrofă naturală de o autoritate publică competentă a statului membru.

În cazul în care dezastrul natural care provoacă daune directe inferioare pragurilor stabilite la articolul 2 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului se produce după … [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare], acesta este înțeles ca fiind un dezastru natural, cu condiția să fi fost recunoscut ca atare de o autoritate publică competentă a statului membru în termen de 12 săptămâni de la data primei apariții a pagubelor ca urmare a dezastrului natural respectiv.

Resursele alocate în temeiul obiectivului specific menționat la alineatul (1) litera (b) punctul (x) de la prezentul articol se programează în cadrul priorităților specifice ale programelor din cadrul obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică care corespund obiectivului de politică respectiv. Pentru întreaga perioadă de programare, resursele alocate în temeiul respectivului obiectiv specific și al priorităților specifice stabilite în temeiul articolului 12b alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1057 se limitează la maximum 10 % din alocarea națională totală inițială din FSE+ și FEDR ▌. Modificarea în cauză a programului se transmite în termen de șase luni de la data primei apariții a daunelor ca urmare a dezastrului natural sau, în cazul în care dezastrul natural s-a produs înainte de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare], până la ... [șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare].

Comisia plătește 25 % din alocare pentru prioritățile menționate la al treilea paragraf de la prezentul alineat, în conformitate cu decizia de aprobare a modificării programului, cu titlu de prefinanțare excepțională, în plus față de prefinanțarea anuală pentru program prevăzută la articolul 90 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060. Prefinanțarea excepțională respectivă se plătește în termen de 60 de zile de la adoptarea deciziei Comisiei de aprobare a modificării programului, cu condiția disponibilității fondurilor. În cazul în care alocarea pentru prioritățile respective este majorată ulterior, se plătește o prefinanțare suplimentară corespunzătoare de 25 % din majorare.

În conformitate cu articolul 90 alineatul (5) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2021/1060, cuantumurile plătite cu titlu de prefinanțare excepțională sunt lichidate din conturile Comisiei cel târziu odată cu ultimul exercițiu contabil.

În conformitate cu articolul 90 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/1060, orice dobândă generată de prefinanțarea excepțională se utilizează pentru programul în cauză în același mod ca FEDR sau Fondul de coeziune și se include în conturile pentru ultimul exercițiu contabil.

În conformitate cu articolul 97 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea excepțională nu se suspendă.

În conformitate cu articolul 105 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea care trebuie să fie luată în considerare în scopul calculării cuantumurilor care urmează a fi dezangajate include prefinanțarea excepțională plătită.

Prin derogare de la articolul 112 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060, rata maximă de cofinanțare pentru o prioritate specifică stabilită pentru sprijinirea obiectivului specific menționat la alineatul (1) litera (b) punctul (x) de la prezentul articol este de 95 %.

Statele membre se asigură că sprijinul primit din partea altui instrument al Uniunii, din partea unui instrument național sau din partea unui sistem privat de asigurări pentru operațiunile selectate în cadrul obiectivului specific menționat la alineatul (1) litera (b) punctul (x) de la prezentul articol se deduce din cheltuielile incluse în cererea de plată transmisă Comisiei.

Prin derogare de la articolul 63 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/1060, autoritatea de management în cauză poate selecta pentru sprijin, în cadrul unei priorități specifice, operațiuni care au fost finalizate fizic sau implementate integral înainte de depunerea cererii de finanțare la autoritatea de management, cu condiția ca operațiunea să ofere un răspuns la un dezastru natural care se produce în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025.

_____________

* Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2002/2012/oj).”;

(c)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Fondul de coeziune sprijină OP 2 și OP 3, inclusiv obiectivul specific prevăzut la alineatul (1) litera (b) punctul (x), în măsura în care acesta se încadrează în domeniul de aplicare al sprijinului prevăzut la articolul 6.”

2.  În tabelul 1 din anexa I, la obiectivul de politică 2 se adaugă următorul rând:"

„

”.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președinta Președintele

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial. (2) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial. (3) Avizul din 4 decembrie 2024 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). (4) Avizul din 21 noiembrie 2024 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). (5) Poziția Parlamentului European din 17 decembrie 2024. (6) Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (JO L 231, 30.6.2021, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1057/oj). (7) Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (JO L 231, 30.6.2021, p. 60, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1058/oj). (8) Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2002/2012/oj). (9) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1060/oj).

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 decembrie 2024 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2020/2220 în ceea ce privește măsurile specifice din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru a oferi o asistență suplimentară statelor membre afectate de dezastre naturale (COM(2024)0495 – C10-0148/2024 – 2024/0274(COD))

P10_TA(2024)0060 A10-0026/2024

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2024)0495),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C10‑0148/2024),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere evaluarea bugetară efectuată de către Comisia pentru bugete,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 4 decembrie 2024(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 21 noiembrie 2024(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 11 noiembrie 2024, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 60 și 58 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A10-0026/2024),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 decembrie 2024 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2024/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2020/2220 în ceea ce privește măsurile specifice din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală pentru a acorda asistență suplimentară statelor membre afectate de dezastre naturale

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  Dezastrele naturale recente din Europa Centrală și de Est, precum și din sudul Europei au avut un efect devastator asupra populațiilor rurale care trăiesc și lucrează în aceste regiuni. O parte considerabilă a potențialului de producție agricolă și forestieră a fost distrusă și, în consecință, fermierii, deținătorii de păduri și întreprinderile rurale din regiunile afectate de dezastre naturale se confruntă cu pierderi importante de venituri. Pentru a aborda rapid vulnerabilitățile sistemului alimentar al Uniunii și ale comunităților rurale cauzate de respectivele dezastre naturale, este oportun să se acorde rapid un sprijin excepțional și eficace prin intermediul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), pus în aplicare în cadrul programelor de dezvoltare rurală, și să se asigure o mai mare flexibilitate a normelor existente.

(2)  Pentru a răspunde la consecințele dezastrelor naturale care s-au produs începând cu 1 ianuarie 2024, ar trebui să fie instituită o nouă măsură temporară cu caracter excepțional (denumită în continuare „noua măsură”) care să ofere un răspuns la problemele de lichidități care pun în pericol continuitatea activităților agricole și forestiere și continuitatea activităților economice ale întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole și forestiere. În plus, sprijinul pentru refacerea potențialului de producție agricolă disponibil în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(6) ar trebui să fie consolidat prin asigurarea unei mai mari flexibilități bugetare în ceea ce privește pragul de menținere a nivelului de protecție prevăzut la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului(7) (denumit în continuare „pragul de menținere a nivelului de protecție”).

(3)  Întrucât finanțarea noii măsuri va fi asigurată prin FEADR, cadrul juridic stabilit pentru perioada de programare 2014-2020, în special dispozițiile specifice din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 și din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(8), precum și din actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul regulamentelor respective, urmează să se aplice noii măsuri.

(4)  Perioada de programare FEADR a fost prelungită prin Regulamentul (UE) 2020/2220 până la 31 decembrie 2022, iar punerea sa în aplicare continuă până la 31 decembrie 2025. Regulamentul (UE) 2020/2220 a prevăzut, de asemenea, norme tranzitorii care să se aplice în perioada de prelungire respectivă. Întrucât FEADR se află în prezent în această perioadă de prelungire a punerii în aplicare, este oportun să se stabilească condițiile pentru noua măsură și să se prevadă alte flexibilități bugetare în ceea ce privește pragul de menținere a nivelului de protecție prin modificarea Regulamentului (UE) 2020/2220.

(5)  Pentru a asigura o mai mare flexibilitate bugetară în ceea ce privește realocarea finanțării pentru noua măsură și submăsura existentă pentru refacerea potențialului de producție agricolă, continuând în același timp investițiile și acțiunile planificate în prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru dezastre, precum și în adaptarea la schimbările climatice pentru a atenua impactul dezastrelor din ce în ce mai frecvente provocate de schimbările climatice, statelor membre ar trebui să li se permită să reducă pragul de menținere a nivelului de protecție cu maximum 15 puncte procentuale, dar nu sub pragul minim de 30 %.

(6)  Pentru a permite statelor membre să facă față pe deplin consecințelor dezastrelor naturale care s-au produs începând cu 1 ianuarie 2024, ar trebui să li se permită să selecteze pentru sprijin operațiuni care au fost finalizate fizic sau puse în aplicare integral înainte ca cererea de finanțare în cadrul programului de dezvoltare rurală să fie prezentată autorității de management, cu condiția ca operațiunile respective să constituie un răspuns la astfel de dezastre naturale.

(7)  Sprijinul din cadrul noii măsuri, care vizează asigurarea competitivității IMM-urilor, precum și a viabilității fermierilor și a deținătorilor de păduri, ar trebui să concentreze resursele disponibile pentru beneficiarii cei mai afectați de dezastre naturale și să acorde resursele respective pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii. Sprijinul ar trebui să fie acordat numai beneficiarilor care au fost afectați de distrugerea a cel puțin 30 % din producție sau din potențialul de producție relevant ca urmare a unui dezastru natural recunoscut în mod oficial sau a măsurilor adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului(9) în legătură cu un astfel de dezastru natural.

(8)  Având în vedere caracterul urgent, temporar și excepțional al noii măsuri și necesitatea efectuării rapide și simple a plăților corespunzătoare, ar trebui să se stabilească o plată unică și o dată de încheiere pentru aplicarea noii măsuri.

(9)  Pentru a acorda un sprijin sporit fermierilor, deținătorilor de păduri sau IMM-urilor cele mai afectate de dezastre naturale, este oportun să li se permită statelor membre să ajusteze nivelul sumelor forfetare pentru anumite categorii de beneficiari eligibili, de exemplu prin stabilirea anumitor intervale sau a unor categorii largi de beneficiari eligibili, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii.

(10)  Atunci când acordă sprijin pentru noua măsură, statele membre ar trebui să ia în considerare sprijinul acordat prin alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau scheme private pentru a răspunde impactului dezastrelor naturale.

(11)  Resursele pentru noua măsură ar trebui programate cu o rată de cofinanțare de până la 100 %.

(12)  Pentru a asigura o finanțare adecvată a noii măsuri fără a pune în pericol alte obiective ale programelor de dezvoltare rurală, este necesar să fie stabilită o cotă maximă a contribuției Uniunii la noua măsură.

(13)  Sprijinul pentru refacerea potențialului de producție agricolă și forestieră ca răspuns la dezastre naturale ar trebui să acorde prioritate operațiunilor bazate pe principiul „a reconstrui mai bine”, și anume utilizarea fazelor de redresare, reabilitare și reconstrucție după un dezastru pentru a spori reziliența sectorului agricol și forestier prin integrarea măsurilor de reducere a riscurilor de dezastre, astfel cum se indică în Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre 2015-2030 al Biroului Organizației Națiunilor Unite pentru reducerea riscurilor de dezastre, asigurându-se, în același timp, că operațiunile selectate reprezintă cea mai bună relație între cuantumul sprijinului și obiectivul de a asigura reziliența la dezastre.

(14)  Pentru a reduce sarcina administrativă a beneficiarilor afectați de dezastre naturale și a statelor membre atunci când recunosc o situație de forță majoră, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a considera întreaga zonă ca fiind grav afectată de un dezastru natural.

(15)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a noii măsuri prin intermediul programelor de dezvoltare rurală în cadrul juridic al perioadei de programare 2014-2020, astfel cum a fost prelungită prin Regulamentul (UE) 2020/2220, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei. Competențele de executare respective ar trebui să se refere la prezentarea noii măsuri în programele de dezvoltare rurală, la monitorizarea și evaluarea politicii de dezvoltare rurală, la prezentarea rapoartelor anuale de punere în aplicare și la punerea în aplicare a controalelor și a sancțiunilor. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(10).

(16)  Întrucât obiectivul prezentului regulament, respectiv abordarea și atenuarea impactului dezastrelor naturale asupra sectoarelor agroalimentar și forestier ale Uniunii prin asigurarea unui sprijin temporar cu caracter excepțional prin intermediul FEADR, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.

(17)  Prin urmare, Regulamentul (UE) 2020/2220 ar trebui să fie modificat în consecință.

(18)  Având în vedere efectele devastatoare ale dezastrelor naturale actuale și necesitatea urgentă de a aborda și de a atenua impactul acestora asupra sectoarelor agroalimentar și forestier ale Uniunii, se consideră oportun să se invoce excepția de la termenul de opt săptămâni prevăzută la articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la TUE, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.

(19)  Pentru a se asigura o punere în aplicare corespunzătoare a noii măsuri și luând în considerare caracterul urgent al situației determinat de nevoia urgentă de abordare și atenuare a impactului dezastrelor naturale asupra sectoarelor agroalimentar și forestier ale Uniunii, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) 2020/2220 se modifică după cum urmează:

1.  La articolul 1 alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:"

„Prin derogare de la primul paragraf a doua teză de la prezentul alineat, atunci când realocă fonduri și cheltuiesc fonduri pentru măsurile menționate la articolul 6a din prezentul regulament și la articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, statele membre pot reduce ponderea globală a contribuției FEADR rezervată pentru măsurile menționate la articolul 59 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. Reducerea respectivă nu depășește cuantumurile FEADR realocate măsurilor menționate la articolul 6a din prezentul regulament și la articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 și nu depășește 15 puncte procentuale din ponderea globală a contribuției FEADR stabilită în programele de dezvoltare rurală pentru măsurile menționate la articolul 59 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. În acest scop, se ia în considerare ponderea globală a contribuției FEADR stabilite în programele de dezvoltare rurală, astfel cum a fost planificată la momentul prelungirii perioadei de programare pentru programele sprijinite de FEADR până la 31 decembrie 2022, în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. Cota totală rezervată măsurilor menționate la articolul 59 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 nu trebuie să fie mai mică decât pragul minim prevăzut la articolul respectiv. Aceeași reducere în puncte procentuale se poate aplica resurselor suplimentare menționate la articolul 58a alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 fără a realoca fonduri pentru măsurile menționate la articolul 6a din prezentul regulament și la articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.”

2.  La articolul 2 se adaugă următorul alineat:"

„(5) Prin derogare de la articolul 65 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, autoritatea de management poate selecta pentru sprijin operațiuni care au fost finalizate fizic sau puse în aplicare integral înainte de depunerea unei cereri de finanțare la autoritatea de management, cu condiția ca operațiunile respective să fie puse în aplicare prin măsurile menționate la articolul 6a din prezentul regulament și la articolul 18 alineatul (1) litera (b) sau la articolul 24 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 și cu condiția ca astfel de operațiuni să constituie un răspuns la un dezastru natural care s-a produs începând cu 1 ianuarie 2024.”

3.  Se introduc următoarele articole:"

„Articolul 6a

Sprijin temporar cu caracter excepțional pentru fermierii, deținătorii de păduri și IMM-urile afectate în mod deosebit de dezastre naturale

(1)  Sprijinul în temeiul prezentului articol acordă asistență de urgență fermierilor, deținătorilor de păduri și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care au fost afectate în mod deosebit de dezastre naturale, cu scopul de a le permite să-și continue activitățile economice, sub rezerva condițiilor prevăzute în prezentul articol.

(2)  Sprijinul acordat în temeiul prezentului articol este condiționat de recunoașterea în mod oficial de către autoritățile publice competente ale statelor membre a faptului că la sau după 1 ianuarie 2024 s-a produs un dezastru natural, în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (1) litera (k) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, și că dezastrul natural respectiv sau măsurile adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului* pentru eradicarea sau limitarea răspândirii unei boli a plantelor sau a unui organism dăunător au cauzat distrugerea a cel puțin 30 % din producție sau din potențialul de producție relevant.

(3)  Sprijinul în temeiul prezentului articol se acordă pentru:

În ceea ce privește prelucrarea produselor agricole, rezultatul procesului de producție poate fi un produs care nu intră sub incidența anexei I la TFUE.

(4)  Statele membre direcționează sprijinul în temeiul prezentului articol către beneficiarii cei mai afectați de dezastre naturale, prin stabilirea condițiilor de eligibilitate pe baza dovezilor disponibile.

(5)  Sprijinul în temeiul prezentului articol ia forma unei sume forfetare care urmează să fie plătită până la 31 decembrie 2025, pe baza cererilor de sprijin aprobate de autoritatea competentă până la 30 iunie 2025. Nivelul plăților poate fi diferențiat pe categorii de beneficiari, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii.

(6)  Cuantumul maxim al sprijinului în temeiul prezentului articol nu trebuie să depășească 42 000 EUR per beneficiar.

(7)  Atunci când acordă sprijin în temeiul prezentului articol, statele membre iau în considerare sprijinul acordat în cadrul altor instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau scheme private pentru a răspunde impactului dezastrelor naturale, pentru a asigura buna gestiune financiară în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului**, după caz, direcționând în același timp sprijinul către beneficiarii cei mai afectați de dezastre naturale.

Articolul 6b

Dispoziții aplicabile sprijinului temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor, deținătorilor de păduri și IMM-urilor afectate în mod deosebit de dezastre naturale

(1)  Sprijinul temporar cu caracter excepțional menționat la articolul 6a din prezentul regulament este finanțat de FEADR ca măsură în sensul articolului 13 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

(2)  Contribuția maximă din FEADR pentru măsura menționată la articolul 6a este de 100 %.

(3)  Sprijinul prin intermediul FEADR prevăzut pentru măsura menționată la articolul 6a nu trebuie să depășească 10 % din contribuția totală a FEADR la programul de dezvoltare rurală pentru perioada 2021-2022.

Articolul 6c

Forță majoră

În ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 în scopul finanțării, gestionării și monitorizării PAC atunci când sunt recunoscute situațiile de forță majoră, astfel cum sunt menționate la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv, în cazul în care un dezastru natural grav afectează grav o suprafață bine determinată, statul membru în cauză poate considera că întreaga zonă este grav afectată de dezastrul respectiv.

Articolul 6d

Competențele de punere în aplicare ale Comisiei

(1)  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a normelor necesare pentru punerea în aplicare a măsurii menționate la articolul 6a prin intermediul programelor de dezvoltare rurală în cadrul juridic aplicabil în perioada de programare 2014-2020, prelungită în conformitate cu articolul 1, cu privire la:

(2)  Actele de punere în aplicare menționate la primul alineat de la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului***.

Articolul 6e

Procedura comitetului

(1)  În exercitarea competențelor de punere în aplicare prevăzute la articolul 6d alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din prezentul regulament, Comisia este asistată de Comitetul pentru dezvoltare rurală înființat prin articolul 84 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În exercitarea competențelor de punere în aplicare prevăzute la articolul 6d alineatul (1) litera (d) din prezentul regulament, Comisia este asistată de Comitetul pentru fondurile agricole înființat prin articolul 103 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului****. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

____________

* Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (JO L 317, 23.11.2016, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/2031/oj).

** Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj).

*** Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2011/182/oj).

**** Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 187, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2021/2116/oj).”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinta Președintele

(1) Nepublicat încă in Jurnalul Oficial. (2) Nepublicat încă in Jurnalul Oficial. (3) Avizul din 4 decembrie 2024 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). (4) Avizul din 21 noiembrie 2024 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). (5) Poziția Parlamentului European din 17 decembrie 2024. (6) Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1305/oj). (7) Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022 (JO L 437, 28.12.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2220/oj). (8) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1306/oj). (9) Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (JO L 317, 23.11.2016, p. 4, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/2031/oj). (10) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2011/182/oj).

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 decembrie 2024 referitoare la propunerea modificată de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei 2008/971/CE a Consiliului în ceea ce privește materialul forestier de reproducere din categoria „testat”, etichetarea acestuia și denumirile autorităților responsabile cu aprobarea și controlul producției (COM(2024)0517 – C10-0167/2024 – 2024/0214(COD))

P10_TA(2024)0061 A10-0022/2024

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea modificată a Comisiei, prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2024)0517),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C10‑0167/2024),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 4 decembrie 2024(1),

–  având în vedere articolul 60 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A10-0022/2024),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 decembrie 2024 în vederea adoptării Deciziei (UE) 2024/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei 2008/971/CE a Consiliului în ceea ce privește materialul forestier de reproducere din categoria „testat”, etichetarea acestuia și denumirile autorităților responsabile cu autorizarea și controlul producției

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Directiva 1999/105/CE a Consiliului(4) se aplică, printre altele, comercializării în Uniune a materialului forestier de reproducere. Directiva respectivă reglementează materialul de reproducere al speciilor de arbori și al hibrizilor artificiali ai acestora care prezintă importanță pentru silvicultură în întreaga Uniune sau într-o parte a acesteia.

(2)  Prin Decizia 2008/971/CE a Consiliului(5) sunt stabilite condițiile în care se importă în Uniune materialul forestier de reproducere din categoriile „sursă identificată”, „selectat” și „calificat” care este produs în țările terțe ce figurează în anexa I la decizia respectivă, în ceea ce privește autorizarea și înregistrarea materialului de bază și producția ulterioară de material forestier de reproducere din materialul de bază respectiv. Respectivele țări terțe au pus în aplicare Sistemul OCDE de certificare a materialului forestier de reproducere destinat comerțului internațional (denumit în continuare „Sistemul OCDE pentru semințe și plante forestiere”).

(3)  Sistemul OCDE pentru semințe și plante forestiere a fost modificat în 2013 pentru a include materialul forestier de reproducere din categoria „testat”, pe lângă categoriile „sursă identificată”, „selectat” și „calificat” de material forestier de reproducere, care fac parte din Sistemul OCDE pentru semințe și plante forestiere din 2011.

(4)  Normele naționale pentru certificarea materialului forestier de reproducere (denumite în continuare „normele naționale”) din Canada, Elveția, Norvegia, Regatul Unit, Serbia, Statele Unite și Turcia (denumite în continuare „țările terțe specificate”) prevăd efectuarea unei inspecții oficiale în teren în timpul colectării și prelucrării semințelor și al producției de material de plantare.

(5)  În conformitate cu normele naționale din țările terțe specificate, sistemele de autorizare și înregistrare a materialului de bază și producția ulterioară de material forestier de reproducere din materialul de bază respectiv urmează sistemul OCDE pentru semințe și plante forestiere. În plus, normele naționale respective impun atât certificarea oficială a semințelor și a materialului de plantare din categoriile „sursă identificată”, „selectat”, „calificat” și „testat”, cât și închiderea oficială a ambalajelor cu semințe în conformitate cu Sistemul OCDE pentru semințe și plante forestiere.

(6)  În absența unei decizii la nivelul Uniunii în ceea ce privește echivalența materialului forestier de reproducere din categoria „testat”, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/773 a Comisiei(6) statele membre au fost autorizate temporar, până la 31 decembrie 2024, să decidă cu privire la echivalența materialului forestier de reproducere din categoria „testat” produs în țările terțe care figurează în anexa I la Decizia 2008/971/CE, printre care se numără țările terțe specificate. Respectiva autorizare a fost necesară pentru a evita orice risc de perturbare a importurilor respectivului material forestier de reproducere în statele membre.

(7)  O examinare a normelor naționale ale țărilor terțe specificate, în ceea ce privește categoria „testat”, arată că, în măsura în care sunt respectate condițiile stabilite în anexa II la Decizia 2008/971/CE în ceea ce privește semințele și materialul de plantare, condițiile de autorizare a materialului de bază sunt considerate a fi echivalente cu cele stabilite în Directiva 1999/105/CE.

(8)  Denumirile și adresele unor autorități responsabile cu autorizarea și controlul producției, astfel cum figurează în anexa I la Decizia 2008/971/CE, s-au modificat și, prin urmare, trebuie să fie actualizate.

(9)  Este posibilă utilizarea modificării genetice pentru producția de semințe sau material de plantare din categoria „testat”. Prin urmare, pentru a asigura alegeri în cunoștință de cauză pentru utilizatorii materialului forestier de reproducere, este necesar ca eticheta OCDE și eticheta sau documentul furnizorului să precizeze dacă respectivul tip de modificare a fost utilizat în producția materialului de bază pentru categoria respectivă, astfel cum se întâmplă în prezent în cazul categoriei „calificat”.

(10)  Având în vedere adăugarea categoriei „testat” în anexa II la Decizia 2008/971/CE, ar trebui să fie adăugată o anexă la decizia respectivă cu un tabel care să indice categoriile de material forestier de reproducere, obținut din diferite tipuri de material de bază, care pot fi importate în Uniune, pentru a se asigura claritatea și aplicarea corectă a deciziei respective. Acest procedeu este necesar pentru a asigura claritatea juridică, coerența cu Directiva 1999/105/CE, precum și aplicarea corectă a respectivelor norme și alegeri în cunoștință de cauză de către operatorii care aplică decizia respectivă.

(11)  Prin urmare, Decizia 2008/971/CE ar trebui să fie modificată în mod corespunzător.

(12)  Având în vedere necesitatea de a se asigura că prezenta decizie intră în vigoare înainte de expirarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/773 la 31 decembrie 2024, se consideră oportun să se invoce excepția de la termenul de opt săptămâni prevăzută la articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.

(13)  Întrucât obiectivul prezentei decizii, și anume extinderea regimului echivalenței pentru importul de material forestier de reproducere instituit prin Decizia 2008/971/CE la categoria „testat”, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar acesta poate fi realizat numai la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

(14)  Prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru a se asigura intrarea sa în vigoare înainte de expirarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/773.

(15)  Întrucât Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/773 expiră la 31 decembrie 2024, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2025 pentru a se asigura claritatea juridică și continuitatea aplicării normelor respective,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Modificarea Deciziei 2008/971/CE

Decizia 2008/971/CE se modifică după cum urmează:

1.  La articolul 1, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„Prezenta decizie determină condițiile în care se importă în Uniune materialul forestier de reproducere din categoriile «sursă identificată», «selectat», «calificat» și «testat» care este produs într-o țară terță ce figurează în anexa I.”

2.  La articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Semințele și materialul de plantare din categoriile «sursă identificată», «selectat», «calificat» și «testat» provenite de la speciile și de la hibrizii artificiali ai acestora care figurează în anexa I la Directiva 1999/105/CE, care sunt produse în țările terțe menționate în anexa I la prezenta decizie și certificate oficial de autoritățile din țările terțe listate în anexa respectivă, se consideră echivalente cu semințele și materialul de plantare care respectă Directiva 1999/105/CE, cu condiția să respecte condițiile prevăzute în anexa II la prezenta decizie.”

3.  Anexele se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Intrare în vigoare și aplicare

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Aceasta se aplică de la 1 ianuarie 2025.

Adoptată la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinta Președintele

ANEXĂ

Anexele la Decizia 2008/971/CE se modifică după cum urmează:

1.  Anexa I se înlocuiește cu următorul text:

”.

2.  În anexa II, Secțiunea C se înlocuiește cu următorul text:

„C. Condiții suplimentare privind semințele și materialul de plantare din categoriile «calificat» și «testat» produse în țări terțe

În ceea ce privește semințele și materialul de plantare din categoriile «calificat» și «testat», eticheta OCDE și eticheta sau documentul furnizorului precizează dacă s-a recurs sau nu la modificări genetice în cursul producerii materialului de bază.”

3.  Se adaugă următoarea anexă:

„ANEXA III

CATEGORII DE MATERIAL FORESTIER DE REPRODUCERE PROVENIT DIN DIVERSE TIPURI DE MATERIAL DE BAZĂ CARE POATE FI IMPORTAT ÎN UNIUNE

”.

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial. (2) Avizul din 4 decembrie 2024 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). (3) Poziția Parlamentului European din 17 decembrie 2024. (4) Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (JO L 11, 15.1.2000, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/1999/105/oj). (5) Decizia 2008/971/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind echivalența materialului forestier de reproducere produs în țări terțe (JO L 345, 23.12.2008, p. 83, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2008/971/oj). (6) Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/773 a Comisiei din 10 mai 2021 de autorizare a statelor membre, în conformitate cu Directiva 1999/105/CE a Consiliului, să decidă temporar în ceea ce privește echivalența materialului forestier de reproducere din anumite categorii produs în anumite țări terțe (JO L 169, 12.5.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2021/773/oj). (7) CA – Canada, CH – Elveția, GB – Regatul Unit, NO – Norvegia, RS – Serbia, TR – Turcia, US – Statele Unite ale Americii. (8) În conformitate cu Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în special cu articolul 5 alineatul (4) din Cadrul Windsor (a se vedea Declarația comună nr. 1/2023 a Uniunii și a Regatului Unit în cadrul Comitetului mixt instituit prin Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice din 24 martie 2023 (JO L 102, 17.4.2023, p. 87), coroborat cu anexa 2 la respectivul cadru, în sensul prezentei anexe, trimiterile la Regatul Unit nu includ Irlanda de Nord.

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2024 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați în urma unei cereri din partea Belgiei – EGF/2024/002 BE/Limburg machinery and paper (COM(2024)0370 – C10-0166/2024 – 2024/0286(BUD))

P10_TA(2024)0062 A10-0019/2024

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2024)0370 – C10‑0166/2024),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 privind Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1309/2013(1) („Regulamentul privind FEG”),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027(2), astfel cum a fost modificat de Regulamentul (UE, Euratom) 2024/765 al Consiliului(3), în special articolul 8,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(4), în special punctul 9,

–  având în vedere principiile Pilonului european al drepturilor sociale și obiectivele stabilite în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A10-0019/2024),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale sau ale crizei economice și financiare mondiale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii; întrucât această asistență se traduce printr-un sprijin financiar acordat lucrătorilor și întreprinderilor pentru care au lucrat;

B.  întrucât Belgia a depus cererea EGF/2024/002 BE/Limburg machinery and paper pentru o contribuție financiară din partea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), ca urmare a disponibilizării a 681 de lucrători(5) din sectorul economic încadrat la diviziunea 17 (Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie) și 28 (Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente) a NACE Rev. 2 în regiunea Provincie Limburg, într-o perioadă de referință pentru cerere cuprinsă între 31 decembrie 2023 și 30 aprilie 2024;

C.  întrucât cererea se referă la 567 de lucrători disponibilizați de întreprinderea Sappi Lanaken NV (hârtie) și la 114 lucrători disponibilizați de întreprinderea Purmo Group Belgium NV (utilaje);

D.  întrucât cererea se bazează pe criteriile de intervenție de la articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul privind FEG, conform cărora asistența se acordă în cazurile în care sunt disponibilizați cel puțin 200 de lucrători, într-o perioadă de referință de patru luni, în întreprinderi care își desfășoară activitatea în același sector economic sau în sectoare economice diferite și care sunt situate în aceeași regiune;

E.  întrucât pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au redus competitivitatea economică și au un impact negativ asupra creșterii economice din Belgia;

F.  întrucât întreprinderea Sappi Lanaken era specializată în producția de hârtie cretată fără lemn (WCP); întrucât scăderea cererii de produse grafice ca urmare a creșterii digitalizării a condus la o supracapacitate din ce în ce mai mare a industriei europene a WPC; întrucât producția de la Sappi Lanaken nu a putut fi reorientată către alte produse din hârtie cu o cerere mai mare fără investiții masive și, prin urmare, grupul Sappi a decis să înceteze producția în Lanaken și să închidă fabrica, deoarece nu s-a putut găsi niciun cumpărător adecvat, din cauza supracapacității structurale din industrie;

G.  întrucât volumul producției de radiatoare cu panouri a grupului Purmo a scăzut constant în perioada 2018-2023, de la 820 000 de unități în 2018 la 320 000 de unități în 2023 (-60 %); întrucât atunci când se compară costurile de producție ale diferitelor fabrici ale grupului Purmo din Europa, situl din Zonhoven este în dezavantaj, deoarece costurile sale sunt cu 17 % până la 35 % mai mari; întrucât grupul Purmo a decis să oprească producția de radiatoare cu panouri de 50 mm în fabrica sa din Zonhoven și să închidă linia de producție în cauză; întrucât, în urma situației neașteptate referitoare la disponibilitatea și prețurile gazelor, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și a legislației Uniunii care favorizează sistemele de încălzire la temperatură scăzută în detrimentul radiatoarelor cu panouri, redresarea cererii este puțin probabilă, deoarece piața radiatoarelor cu panouri se va limita din ce în ce mai mult la înlocuirea unităților aflate în uz;

H.  întrucât cele două societăți, în conformitate cu legislația belgiană, au urmat procedura obligatorie de informare și consultare a reprezentanților lucrătorilor și au înființat o unitate al cărei obiectiv este de a furniza servicii de plasare pe piața muncii a lucrătorilor concediați în contextul concedierilor colective;

I.  întrucât contribuțiile financiare din FEG ar trebui să fie direcționate în primul rând spre măsuri de politică active în domeniul pieței forței de muncă și spre servicii personalizate care vizează reintegrarea rapidă a beneficiarilor în locuri de muncă decente și sustenabile în sectorul lor inițial de activitate sau în afara acestuia, pregătindu-i în același timp pentru o economie europeană mai verde și mai digitală;

J.  întrucât FEG nu depășește cuantumul anual maxim de 30 de milioane EUR (la prețurile din 2018), în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului, modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2024/765 al Consiliului,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul privind FEG și că Belgia are dreptul, în temeiul acestui regulament, la o contribuție financiară în valoare de 704 135 EUR, ceea ce reprezintă 60 % din costurile totale de 1 173 559 EUR, sumă care corespunde cheltuielilor pentru servicii personalizate în valoare de 1 126 559 EUR și cheltuielilor pentru activitățile de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare în valoare de 47 000 EUR;

2.  observă că autoritățile belgiene au depus cererea la 19 iulie 2024 și că, pe baza informațiilor suplimentare furnizate de Belgia, Comisia și-a finalizat evaluarea la 5 noiembrie 2024, aducând la cunoștința Parlamentului această evaluare la aceeași dată;

3.  ia act de faptul că cererea se referă la 567 de lucrători disponibilizați de întreprinderea Sappi Lanaken și la 114 lucrători disponibilizați de întreprinderea Purmo Group Belgia; constată, de asemenea, că numărul total de beneficiari vizați este de 632 de lucrători, aproape exclusiv bărbați;

4.  subliniază că piețele forței de muncă din Lanaken și Zonhoven sunt dezavantajate în comparație cu Limburg în ansamblu sau cu Flandra, raportul dintre populația activă și locurile de muncă disponibile fiind semnificativ mai mic decât în Limburg în ansamblu sau în Flandra; evidențiază că numărul locurilor de muncă din sectorul industrial disponibile în Limburg a scăzut cu 15 % în 2023;

5.  atrage atenția că lucrătorii disponibilizați se confruntă cu obstacole serioase pe piața muncii din cauza profilurilor lor, o treime având vârsta de 55 de ani sau mai mult, iar 30 % având un nivel scăzut de educație; subliniază că, având în vedere tendința în scădere a ofertelor de locuri de muncă și distribuția lor geografică, lucrătorii vor avea nevoie de sprijin suplimentar adaptat pentru a îi ajuta să reușească tranziția către ocuparea unui loc de muncă;

6.  reamintește că autoritățile belgiene au obligația de a recunoaște originea și de a asigura vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, precum și de a evidenția valoarea adăugată pe care o are intervenția pentru Uniune, oferind informații coerente, eficace și specifice unor categorii de public diverse, inclusiv informații specifice pentru beneficiari, autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, mass-media și publicul larg;

7.  consideră că este responsabilitatea socială a Uniunii și a statelor membre să ofere lucrătorilor afectați posibilitatea de a obține calificările necesare pentru un viitor loc de muncă, dat fiind că tranziția digitală și ecologică are un impact semnificativ asupra sectoarelor lor, conducând în același timp la o reducere a cererii; salută faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat de Belgia în consultare cu beneficiarii vizați, reprezentanții acestora și cu partenerii sociali;

8.  subliniază că sprijinul oferit de FEG trebuie să fie integrat într-o strategie mai amplă pentru lucrătorii afectați și pentru regiune, la toate nivelurile politice, inclusiv prin sprijinirea instrumentelor de finanțare pertinente ale Uniunii, cu scopul de a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă în dubla tranziție digitală și climatică;

9.  reamintește că serviciile personalizate care vor fi oferite lucrătorilor constau în acțiunile următoare: consilier pe probleme sociale, orientare, consiliere și orientare profesională, sprijin pentru căutarea activă a unui loc de muncă, instruire, recalificare și formare profesională, inclusiv formare în domeniul competențelor digitale, precum și formare la locul de muncă;

10.  constată că Belgia a început să ofere servicii personalizate beneficiarilor vizați la 26 decembrie 2023 și că perioada de eligibilitate pentru o contribuție financiară din FEG va începe așadar la această dată și va dura 24 de luni de la data intrării în vigoare a deciziei de finanțare;

11.  observă că Belgia a început să facă cheltuieli administrative pentru execuția FEG la 20 noiembrie 2023 și că aceste cheltuieli vor fi, prin urmare, eligibile pentru o contribuție financiară din FEG de la această dată pentru o perioadă de 31 de luni de la data intrării în vigoare a deciziei de finanțare;

12.  subliniază că autoritățile belgiene au confirmat că, pentru accesul la acțiunile propuse și pentru punerea lor în aplicare, se vor respecta principiile egalității de tratament și nediscriminării și se va fi evita dubla finanțare;

13.  reamintește că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care intră în responsabilitatea întreprinderilor, în temeiul dreptului intern sau al acordurilor colective sau orice indemnizație sau drept al lucrătorilor disponibilizați, pentru a se asigura adiționalitatea deplină a asistenței alocate; reamintește că statele membre care solicită sprijin financiar din partea FEG trebuie să se asigure că cerințele prevăzute în dreptul intern și în dreptul Uniunii privind concedierile colective au fost respectate și că întreprinderea în cauză a prevăzut dispoziții corespunzătoare pentru lucrătorii săi;

14.  invită autoritățile belgiene și celelalte state membre să ia măsuri preventive în mod proactiv pentru a adapta industriile la globalizare și la schimbările tehnologice și de mediu și pentru a proteja lucrătorii de pierderea locurilor de muncă și de alte efecte negative ale globalizării;

15.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

16.  încredințează Președintei sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

17.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați în urma unei cereri din partea Belgiei (EGF/2024/002 BE/Limburg machinery and paper)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 privind Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1309/2013(6), în special articolul 15 alineatul (1) primul paragraf,

având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(7), în special punctul 9,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)  Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) urmărește să dea dovadă de solidaritate și să promoveze locuri de muncă decente și durabile în Uniune, oferind sprijin lucrătorilor concediați și persoanelor care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat în cazul unor evenimente majore de restructurare și ajutându-le să își regăsească cât mai curând posibil locuri de muncă decente și durabile.

(2)  FEG nu trebuie să depășească un cuantum anual de maximum 30 de milioane EUR (la prețurile din 2018), astfel cum se prevede la articolul 8 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului(8), modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2024/765 al Consiliului(9), și la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2021/691.

(3)  La 19 iulie 2024, Belgia a depus o cerere pentru mobilizarea FEG în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/691, ca urmare a disponibilizărilor care au avut loc în sectoarele economice încadrate în diviziunea 17 (Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie) și în diviziunea 28 (Fabricarea altor mașini și echipamente) din NACE Rev. 2, în regiunea NUTS 2 Provincie Limburg (BE22) din Belgia. Cererea a fost completată cu informații suplimentare furnizate în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/691. Se consideră că cererea respectivă îndeplinește condițiile de acordare a unei contribuții financiare din FEG, astfel cum sunt prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2021/691, pe baza evaluării efectuate de Comisie în propunerea de decizie de mobilizare a Parlamentului European și a Consiliului(10).

(4)  Prin urmare, este necesară mobilizarea FEG pentru a se furniza o contribuție financiară în valoare de 704 135 EUR ca urmare a cererii depuse de Belgia.

(5)  Pentru a reduce la minimum timpul necesar pentru mobilizarea FEG, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la data adoptării,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În cadrul bugetului general al Uniunii aferent exercițiului financiar 2024, Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați se mobilizează pentru a se furniza cuantumul de 704 135 EUR, sub formă de credite de angajament și de credite de plată.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la [data adoptării](11).

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinta Președintele

(1) JO L 153, 3.5.2021, p. 48, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/691/oj. (2) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2093/oj. (3) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/765 al Consiliului din 29 februarie 2024 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L, 2024/765, 29.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/765/oj). (4) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_interinstit/2020/1222/oj. (5) În sensul articolului 3 din Regulamentul privind FEG. (6) JO L 153, 3.5.2021, p. 48, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/691/oj. (7) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2093/oj. (8) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2093/oj). (9) Regulamentul (UE, Euratom) 2024/765 al Consiliului din 29 februarie 2024 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L, 2024/765, 29.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/765/oj). (10) COM(2024) 370. (11) * Data urmează a fi introdusă de către Parlamentul European înainte de publicarea în JO.

Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2024 referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2023 (2024/2056(INI))

P10_TA(2024)0063 A10-0016/2024

Parlamentul European,

–  având în vedere raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European din 2023,

–  având în vedere articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolul 15, articolul 24 alineatul (3), articolul 228 și articolul 298 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2021/1163 al Parlamentului European din 24 iunie 2021 de stabilire a statutului și condițiilor generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (Statutul Ombudsmanului European) și de abrogare a Deciziei 94/262/CECO, CE, Euratom(1),

–  având în vedere articolele 11, 41, 42 și 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta),

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CNUDPH),

–  având în vedere Codul European al Bunei Conduite Administrative, astfel cum a fost adoptat de Parlament la 6 septembrie 2001,

–  având în vedere Acordul-cadru de cooperare încheiat între Parlament și Ombudsmanul European la 15 martie 2006, intrat în vigoare la 1 aprilie 2006,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind activitățile Ombudsmanului European,

–  având în vedere articolul 55 și articolul 148 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A10-0016/2024),

A.  întrucât raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2023 a fost prezentat oficial Președintei Parlamentului European la 18 aprilie 2024 și întrucât Ombudsmanul, dna Emily O’Reilly, și-a prezentat raportul în fața Comisiei pentru petiții la 4 septembrie 2024 la Bruxelles;

B.  întrucât articolele 20, 24 și 228 din TFUE împuternicesc Ombudsmanul European să primească plângeri privind cazuri de proastă administrare în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene atunci când acționează în exercitarea atribuțiilor sale jurisdicționale;

C.  întrucât articolul 15 din TFUE prevede că, „în scopul promovării unei bune guvernări și asigurării participării societății civile, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței” și că „orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”;

D.  întrucât articolul 41 din Cartă prevede că „orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”;

E.  întrucât articolul 43 din Cartă prevede că „orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale”;

F.   întrucât articolul 298 alineatul (1) din TFUE stipulează că „în îndeplinirea misiunilor lor, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii sunt susținute de o administrație europeană transparentă, eficientă și independentă”;

G.  întrucât Ombudsmanul European poate propune recomandări și poate sugera măsuri corective și îmbunătățiri menite să soluționeze diverse aspecte ale administrării defectuoase;

H.  întrucât, în 2023, Ombudsmanul a deschis 398 de anchete, dintre care 393 s-au bazat pe plângeri, iar 5 au fost anchete din proprie inițiativă, și a închis 372 de anchete (dintre care 369 bazate pe plângeri și 3 din proprie inițiativă);

I.  întrucât, în 2023, majoritatea anchetelor au vizat Comisia (250 de anchete sau 62,81 %), iar pe următoarele locuri s-au aflat Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (47 de anchete sau 11,81 %), Parlamentul European (16 anchete sau 4,02 %) și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) (11 anchete sau 2,76 %); întrucât restul anchetelor au fost distribuite după cum urmează: Consiliul Uniunii Europene (7 anchete sau 1,76 %), Oficiul European de Luptă Antifraudă (7 anchete sau 1,76 %), Serviciul European de Acțiune Externă (6 anchete sau 1,51 %), Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (6 anchete sau 1,51 %), Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (5 anchete sau 1,26 %), alte agenții ale UE (33 anchete sau 8,27 %) și alte instituții sau organisme ale UE (12 anchete sau 3,01 %);

J.  întrucât, în 2023, cel mai mare procent din anchetele Ombudsmanului au vizat Comisia, ale cărei activități administrative beneficiază de o atenție publică considerabilă, având în vedere că ea este organul executiv al UE;

K.  întrucât, în anchetele închise de Ombudsman în 2023, nu s-a constatat niciun caz de administrare defectuoasă în 99 (26,6 %) cazuri, o soluție a fost găsită, parțial găsită sau oferită de instituție în 206 (55,4 %) cazuri, nu au fost justificate anchete suplimentare în 46 (12,4 %) dintre cazuri, iar în 27 (7,3 %) din cazuri a fost constatată administrarea defectuoasă;

L.  întrucât cele mai importante trei aspecte de interes examinate în anchetele finalizate de Ombudsman în 2023 au fost transparența și răspunderea (de exemplu, accesul la informații și la documente) (34,2 %), cultura serviciului (21,5 %) și recrutarea (15,3 %); întrucât alte preocupări includ buna gestionare a aspectelor legate de personal, utilizarea corespunzătoare a puterii discreționare (inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor), gestionarea corespunzătoare a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, respectarea drepturilor fundamentale, respectarea drepturilor procedurale, granturile, achizițiile publice, contractele, etica, participarea publică la procesul decizional al UE și buna gestiune financiară;

M.  întrucât, în 2023, Ombudsmanul a desfășurat, de asemenea, anchete și inițiative strategice mai ample cu privire la aspecte sistemice din instituțiile UE, acoperind accesul la documente, drepturile fundamentale, aspectele etice, asumarea răspunderii în procesul decizional și recrutarea funcționarilor UE;

N.  întrucât cetățenii UE au drepturi extinse de acces la documentele deținute de administrația UE; întrucât Ombudsmanul a deschis o anchetă din proprie inițiativă prin care solicita Comisiei să se ocupe urgent de întârzierile sistematice în tratarea cererilor de acces la documente, pentru a se asigura că respectă termenele stabilite în legislația UE privind accesul public (Regulamentul (CE) nr. 1049/2001(2)); întrucât această anchetă a arătat că, atunci când persoanele solicită revizuirea unei decizii de acces, cunoscută sub denumirea de cerere de confirmare, Comisia nu respectă termenele prevăzute în lege în 85 % din cazuri și că majoritatea răspunsurilor ajung după 60 de zile; întrucât din cauza acestor întârzieri, informațiile obținute nu au mai fost utile pentru solicitanți, împiedicându-i să aibă un cuvânt de spus în momentele relevante din procesul decizional;

O.  întrucât, în 2023, Ombudsmanul a publicat un raport special în urma investigației sale strategice privind timpul necesar Comisiei Europene pentru a răspunde cererilor de acces public la documente; întrucât Biroul Ombudsmanului a prezentat acest raport Parlamentului European cu scopul de a-i solicita sprijinul pentru a convinge Comisia să dea curs recomandărilor sale, considerând că cetățenii sunt îndreptățiți să se aștepte la practici mai bune din partea unei administrații a UE deschise, moderne și orientate spre servicii;

P.  întrucât raportul special a fost discutat în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului și a condus la o rezoluție a Parlamentului European intitulată „Timpul necesar Comisiei Europene pentru a trata cererile de acces public la documente”(3), adoptată la 14 martie 2024, în care Parlamentul și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la întârzierile extreme cu care Comisia acordă accesul public la documentele solicitate și a solicitat Comisiei să corecteze aceste întârzieri sistematice și semnificative; întrucât Parlamentul a subliniat că va lua în considerare utilizarea tuturor instrumentelor parlamentare disponibile pentru a aborda această chestiune; întrucât rezoluția a făcut referire, de asemenea, la negocierile privind achiziționarea vaccinurilor împotriva COVID-19 și a solicitat divulgarea corespunzătoare de către Comisie, o transparență mai proactivă și mai multe resurse umane dedicate pentru a trata cererile de confirmare și o atitudine mai deschisă și mai constructivă față de solicitanți;

Q.  întrucât Ombudsmanul a subliniat necesitatea unei monitorizări și a unei aplicări adecvate a punerii în aplicare a noilor norme de etică ale Parlamentului;

R.   întrucât Ombudsmanul a recunoscut progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea normelor de etică în Parlamentul în urma scandalului Qatargate, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la punerea în aplicare și asigurarea respectării acestora; întrucât Ombudsmanul a deschis o anchetă separată privind cheltuielile de deplasare plătite Comisiei de către părți terțe începând din 2021;

S.  întrucât transparența este o parte esențială a unei societăți democratice și un instrument important în lupta împotriva corupției; întrucât cetățenii UE au dreptul la cel mai înalt nivel de transparență și întrucât cel mai înalt nivel de accesibilitate la documentele oficiale este esențial pentru a asigura responsabilitatea;

T.  întrucât, în 2023, Biroul Ombudsmanului a sensibilizat și mai mult publicul cu privire la rolul Ombudsmanului în menținerea unor standarde de lucru ridicate în administrația UE și în protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor;

1.  aprobă raportul anual pe 2023 prezentat de Ombudsmanul European și apreciază modul excelent în care sunt prezentate cele mai importante fapte și cifre referitoare la activitatea Ombudsmanului în 2023;

2.  o felicită pe Emily O’Reilly pentru activitatea sa și pentru eforturile sale susținute să sprijine democrația, mărind responsabilitatea și transparența instituțiilor, a organelor, a oficiilor și a agențiilor UE, și să se asigure că administrația UE răspunde preocupărilor cetățenilor;

3.  își exprimă aprecierea pentru cooperarea constructivă dintre Ombudsmanul European și Parlamentul European, în special cu Comisia pentru petiții, și cu alte instituții ale UE;

4.  salută publicarea de către Ombudsman a unui ghid privind accesul la documentele UE, care urmărește să sensibilizeze cetățenii cu privire la dreptul lor de acces la documente și să le permită să controleze procesul decizional al UE; consideră că este esențial să se ofere în continuare cetățenilor informații adecvate cu privire la rolul și sfera activităților Ombudsmanului și la influența acestuia asupra dezvoltării instituțiilor UE;

5.  apreciază recomandările care decurg din ancheta din proprie inițiativă a Ombudsmanului privind timpul de care are nevoie Comisia pentru a trata cererile de acces public la documente; invită Comisia să îmbunătățească modul în care tratează aceste cereri, să remedieze de urgență întârzierile sistemice și să respecte termenele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei; împărtășește opinia Ombudsmanului potrivit căreia documentele și informațiile solicitate trebuie accesate la timp și își pot pierde relevanța pentru solicitanți în cazul în care apar întârzieri; consideră că Comisia trebuie să publice în mod proactiv documente și statistici privind modul în care tratează cererile de acces la documente, deoarece aceste informații sunt esențiale pentru a îmbunătăți transparența în această privință și pentru a consolida responsabilitatea Comisiei față de cetățeni; subliniază că transparența procesului decizional s-a aflat în centrul multor anchete ale Ombudsmanului, în special în ceea ce privește activitățile de lobby;

6.   subliniază că accesul public la documente este un drept fundamental al cetățenilor UE și o piatră de temelie a democrației europene; reamintește că evoluțiile tehnologice și societale de la adoptarea Regulamentului (CE) nr.  1049/2001 necesită alinierea acestuia la noul context digital; recunoaște, în această privință, necesitatea revizuirii prezentului regulament și îndeamnă Consiliul să se angajeze în negocieri constructive cu Parlamentul și Comisia cu privire la această revizuire, pentru a transforma aceste trei instituții esențiale ale UE în modele de transparență și răspundere publică pentru întreaga UE; este ferm convins că orice negocieri privind revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 ar trebui să se bazeze pe poziția adoptată deja de Parlament și că domeniul său de aplicare ar trebui extins la toate instituțiile, organele și agențiile UE, sporind astfel responsabilitatea procesului decizional; reamintește, în acest context, poziția Parlamentului conform căreia prin „document” ar trebui să se înțeleagă orice conținut de date, indiferent de suport (scris pe hârtie sau stocat sub formă electronică, înregistrare sonoră, vizuală sau audiovizuală), referitor la o chestiune care este de competența unei instituții, a unui organ, a unui oficiu sau a unei agenții din Uniune(4). subliniază că este esențial ca instituțiile să fie transparente în relațiile lor cu cetățenii, după cum a recunoscut și Ombudsmanul în ancheta sa privind transparența trilogurilor(5), în care Ombudsmanul a înțeles provocările și sensibilitățile specifice din cadrul sistemului UE de negocieri interinstituționale, dar a invitat instituțiile să depună eforturi pentru a depăși aceste provocări pentru a permite cetățenilor să își exercite efectiv drepturile democratice;

7.  sprijină concluziile raportului special al Ombudsmanului(6) către Parlamentul European privind timpul necesar Comisiei Europene pentru a trata cererile de acces public la documente și își exprimă îngrijorarea cu privire la evaluarea Ombudsmanului potrivit căreia aceste întârzieri sistemice și semnificative în prelucrarea de către Comisie a cererilor de acces public la documente constituie administrare defectuoasă; subliniază că este foarte important să fie alocate mai multe resurse de către Comisie pentru tratarea cererilor de confirmare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și că este nevoie de mai multă transparență proactivă și de o abordare mai constructivă către solicitanți; invită Comisia să remedieze cu prioritate această situație prin reformarea gestionării accesului public la documente; reamintește Comisiei dreptul Parlamentului de a introduce o acțiune împotriva sa în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene și așteaptă un angajament clar și neechivoc din partea noului colegiu al comisarilor de a remedia această situație;

8.  ia act de ancheta Ombudsmanului privind măsura în care Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană aplică legislația UE și deciziile CJUE în ceea ce privește cererile de acces public la documente legislative, în care Ombudsmanul a subliniat necesitatea de a asigura accesul la timp la documentele legislative și de a facilita participarea cetățenilor UE la procesul legislativ al UE; recunoaște importanța tratării în timp util a cererilor de acces la documente de către toate instituțiile în promovarea unui sentiment de încredere în procesul legislativ al UE, care se bazează pe principiile de bază ale transparenței și accesului public la informații, astfel cum a confirmat jurisprudența CJUE; reamintește că, în conformitate cu jurisprudența CJUE, instituțiile UE pot refuza să divulge documente legislative numai în circumstanțe excepționale, iar motivarea lor trebuie să se bazeze pe fapte specifice și concrete;

9.   ia act de intenția Ombudsmanului de a efectua o anchetă mai amplă cu privire la modul în care Comisia interpretează domeniul de aplicare al informațiilor despre mediu și al informațiilor legate de emisiile în mediu; este deosebit de îngrijorat de faptul că Ombudsmanul a constatat un caz de administrare defectuoasă în refuzul Comisiei de a acorda acces la documentele privind emisiile de gaze cu efect de seră ale industriei ceramice raportate în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii; regretă că Comisia a respins propunerea de soluție a Ombudsmanului și că nu asigurat transparența necesară și nici nu a pus în aplicare pe deplin Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului(7) și la Convenția de la Aarhus; invită Comisia să garanteze accesul publicului la informațiile despre mediu, în conformitate cu legislația UE și cu jurisprudența CJUE aferentă, și să promoveze participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul; este îngrijorat de faptul că refuzul Comisiei de a acorda acces la documentele solicitate privind emisiile de gaze cu efect de seră raportate în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii se extinde la mai multe instalații industriale, altele decât industria ceramicii, și invită Ombudsmanul să continue sensibilizarea cu privire la constatările anchetelor pentru o mai bună transparență; reamintește că un număr considerabil de petiții adresate Parlamentului European se referă la lipsa informațiilor despre mediu sau la accesul limitat la acestea;

10.  invită Consiliul să acorde acces public deplin la avizul juridic referitor la Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022(8) privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, în conformitate cu recomandarea Ombudsmanului, care a constatat o administrare defectuoasă în această privință;

11.   sprijină Ombudsmanul în eforturile sale de a contribui în continuare la clarificarea a ceea ce constituie un document al UE și subliniază că instituțiile UE ar trebui să urmeze recomandările Ombudsmanului pentru a-și adapta practicile administrative pentru a ține seama de evoluția mijloacelor de comunicare; subliniază că dreptul cetățenilor de a avea acces public la informații se aplică documentelor scrise fizice și electronice, precum și înregistrărilor audio și audiovizuale legate de politicile, activitățile și deciziile instituțiilor UE și reamintește că mesajele text și mesajele instantanee legate de muncă sunt considerate „documente” în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001; regretă cazurile în care Comisia nu a acordat acces public la documente sub formă de e-mailuri sau mesaje text, cum ar fi cele privind proiectele de strategii ale UE privind solul, pădurile și adaptarea la schimbările climatice sau schimburile dintre președinta Comisiei și directorul general al unei companii farmaceutice în legătură cu achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19;

12.  apreciază angajamentul Ombudsmanului de a susține drepturile fundamentale în acțiunile legate de migrație; ia act de faptul că Ombudsmanul a solicitat clarificări suplimentare din partea Comisiei cu privire la modul în care intenționează să garanteze respectarea drepturilor omului în contextul Memorandumului de înțelegere UE-Tunisia, în efortul de a se asigura că UE își respectă obligațiile în materie de drepturi ale omului; subliniază că toate instituțiile, organismele și agențiile UE au obligația de a respecta drepturile omului și libertățile fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în tratate și în Cartă;

13.  ia act de decizia Comisiei de a colabora cu autoritățile naționale și locale pentru a elabora o evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale al facilităților de gestionare a migrației finanțate de UE, în urma unei anchete relevante din proprie inițiativă a Ombudsmanului;

14.   salută anchetele Ombudsmanului în urma scandalului Qatargate din Parlament; sprijină ferm concluziile Ombudsmanului potrivit cărora normele de etică și de luptă împotriva corupției ale UE trebuie să fie respectate și consolidate de instituțiile UE și că punerea în aplicare de către Parlament a reformelor în acest domeniu trebuie monitorizată și pusă în aplicare în mod corespunzător la toate nivelurile; subliniază că este necesar ca Parlamentul și Comisia să acorde întotdeauna o atenție deosebită activităților de lobby directe și indirecte pentru a identifica lacunele și deficiențele care ar putea compromite transparența și responsabilitatea și ar putea crește riscul unor potențiale conflicte de interese; salută progresele semnificative înregistrate în ceea ce privește actualul Cod de conduită al deputaților în Parlamentul European în ceea ce privește integritatea și transparența și încurajează Ombudsmanul să continue, după caz, monitorizarea procesului de punere în aplicare a acestuia; subliniază că normele de etică trebuie respectate în mod riguros pentru a consolida încrederea cetățenilor în instituțiile europene;

15.  subliniază că în activitatea instituțiilor UE transparența, buna administrație și sistemul instituțional de control și echilibru al puterilor au un rol esențial;

16.  ia act de anchetele Ombudsmanului privind riscurile de conflicte de interese în cadrul Comisiei, în special în domeniul Fondului european de apărare (FEA), inclusiv de faptul că Comisia nu este obligată să facă publice numele experților pe care îi consultă cu privire la proiectele legate de FEA; în acest context, atrage atenția asupra sugestiei Ombudsmanului potrivit căreia Comisia ar trebui să publice în mod proactiv declarațiile de interese făcute de membrii Comitetului de control normativ și, dacă este necesar, să modifice normele relevante care reglementează Consiliul;

17.  ia notă de solicitarea Ombudsmanului adresată Băncii Europene de Investiții (BEI) de a-și îmbunătăți normele privind conflictele de interese și de a consolida rolul de supraveghere al Comitetului său de etică și de conformitate, în urma deciziei vicepreședintelui său de a deveni director general al unei bănci naționale de promovare; încurajează Ombudsmanul, în acest sens, să se concentreze în continuare pe chestiunea perioadelor de existență a stării de incompatibilitate și a fenomenului „ușilor turnante” care privește membri ai personalului de conducere din toate instituțiile, agențiile și organismele UE, pentru a asigura cele mai înalte standarde etice de transparență și răspundere publică;

18.  salută modificările aduse de Comisie orientărilor sale interne privind achizițiile publice, evaluate pozitiv în cadrul anchetei Ombudsmanului, care consolidează gestionarea potențialelor conflicte de interese profesionale în cadrul procedurilor de ofertare;

19.  încurajează Comisia să își intensifice eforturile de creștere a transparenței în ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și invită Comisia să îmbunătățească modul în care tratează cererile de acces public la documentele legate de MRR și de a continua să publice evaluări preliminare ale cererilor de plată ale statelor membre;

20.  salută decizia Ombudsmanului de a deschide o anchetă din proprie inițiativă privind întârzierile Comisiei legate de gestionarea riscurilor prezentate de substanțele chimice periculoase, al cărei scop este de a examina întârzierile în introducerea de restricții pentru a atenua riscurile anumitor substanțe chimice și în includerea substanțelor chimice pe lista substanțelor în cazul în care utilizarea face obiectul unei autorizări prealabile;

21.  este îngrijorat de faptul că Ombudsmanul a identificat mai multe preocupări legate de transparență în interacțiunile Comisiei cu industria tutunului; constată, cu toate acestea, că Comisia s-a angajat să evalueze în continuare expunerea departamentelor sale la activitățile de lobby desfășurate de industria tutunului; reamintește Comisiei că UE și toate statele sale membre sunt semnatare ale Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății pentru controlul tutunului și că, prin urmare, acestea sunt obligate, în stabilirea și punerea în aplicare a politicilor lor de sănătate publică în ceea ce privește controlul tutunului, să ia măsuri pentru a proteja aceste politici de interesele comerciale și de altă natură ale industriei tutunului;

22.  reamintește obligația imperativă a instituțiilor UE de a asigura serviciile unor funcționari independenți și bine calificați, recrutați într-un mod deschis și cu un echilibru geografic corespunzător între naționalități și limbi; subliniază că Ombudsmanul a efectuat o anchetă cu privire la modul în care Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) a efectuat testele de „preselecție” în cadrul unei proceduri de recrutare de personal nou în funcția publică a UE și a identificat probleme legate de organizarea testelor care se desfășoară exclusiv de la distanță; invită EPSO să își îmbunătățească procedurile de recrutare, asigurându-se că cerințele tehnice nu dezavantajează anumiți candidați și să furnizeze informații clare candidaților; consideră că ar trebui să li se ofere candidaților opțiunea, dacă doresc acest lucru, de a participa la aceste teste într-un centru de testare cu prezență fizică, așa cum era practica obișnuită înainte de pandemia COVID-19;

23.  salută faptul că, în 2023, Biroul Ombudsmanului European a continuat să își facă cunoscut rolul și să își promoveze activitatea în rândul unui public cât mai larg și a participat la Evenimentul tineretului european (EYE2023); subliniază importanța discuțiilor organizate de Ombudsman cu participarea Comisiei și a Parlamentului cu privire la respectarea cadrului de integritate al administrației UE;

24.  apreciază anchetele Ombudsmanului lansate în urma reclamațiilor depuse de persoane cu dizabilități și îl încurajează să își continue munca de participant activ în cadrul creat de UE în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH); subliniază importanța angajamentului Ombudsmanului de a monitoriza punerea în aplicare de către administrația UE a CNUDPH și solicită tuturor instituțiilor UE să acorde cea mai mare atenție recomandărilor Ombudsmanului în anchetele legate de drepturile persoanelor cu dizabilități; apreciază președinția Ombudsmanului în 2023 a Cadrului UE pentru CNUDPH și activitatea sa continuă în calitate de membru al acestui cadru;

25.  subliniază că „Actul european privind accesibilitatea”(9) a fost adoptat la 17 aprilie 2019 și că termenul stabilit în acesta pentru transpunerea sa de către statele membre a fost 28 iunie 2022; subliniază că principalul domeniu de aplicare al Actului european privind accesibilitatea a fost acela de a ușura viața a cel puțin 87 de milioane de persoane cu dizabilități, facilitându-le accesul, printre altele, la transportul public, servicii bancare, computere, televizoare, cărți electronice, magazine online; regretă profund faptul că niciun stat membru nu reușește încă să transpună integral și consecvent directiva și întârzierile continuă să se acumuleze, după cum o confirmă procedurile în curs de constatare a neîndeplinirii obligațiilor lansate de Comisie împotriva tuturor statelor membre; invită Ombudsmanul să ridice problema acestei încălcări foarte grave a legislației UE, care afectează grav drepturile persoanelor cu dizabilități, ca parte a activităților generale desfășurate în cadrul UE pentru CNUDPH, cu scopul de a contribui la soluționarea ei cu prioritate;

26.  salută ancheta Ombudsmanului cu privire la modul în care Comisia aplică norma prevăzută în Statutul funcționarilor UE în ceea ce privește dublarea alocației pentru copii în cazul copiilor cu dizabilități; salută, în acest sens, inițiativa Comisiei de a revizui normele aplicabile pentru întreaga administrație a UE, pentru a asigura o evaluare individuală de fond a tuturor cererilor pentru acest tip de indemnizație;

27.  subliniază importanța Rețelei europene a ombudsmanilor (ENO) și a reuniunilor anuale găzduite cu ombudsmanii naționali și regionali prin intermediul Rețelei europene a ombudsmanilor pentru a crește gradul de conștientizare față de ce poate face Ombudsmanul European pentru cetățenii europeni; încurajează Ombudsmanul să participe în continuare la schimburile de experiență și de bune practici cu ombudsmanii naționali prin intermediul ENO; ia act de faptul că conferința anuală a ENO din 2023 s-a axat pe protecția drepturilor omului și pe abordarea beneficiilor și a potențialelor dezavantaje ale utilizării IA în administrația publică; încurajează organizațiile societății civile să utilizeze mai bine serviciile Ombudsmanului European pentru a controla instituțiile UE, pentru a garanta transparența și pentru a trata cazurile de nerespectare a dreptului Uniunii; salută aderarea la ENO a instituției Ombudsmanului pentru drepturile omului din Bosnia și Herțegovina; invită Ombudsmanul să consolideze cooperarea cu birourile naționale ale Ombudsmanului din țările candidate la aderarea la UE pentru a consolida capacitatea autorităților publice din aceste țări de a se alinia la standardele UE în materie de bună administrare, integritate și responsabilitate;

28.  solicită continuarea cooperării strânse dintre Ombudsman și Comisia pentru petiții a Parlamentului European, care au misiunea comună de a aduce instituțiile UE mai aproape de cetățeni; își exprimă aprecierea deosebită pentru atenția și acțiunile ulterioare pe care Ombudsmanul le acordă tuturor plângerilor, inclusiv sesizarea cu privire la plângerile care nu intră în sfera sa de competență privind punerea în aplicare a legislației UE către o alte autoritate competentă sau către Comisia pentru petiții a Parlamentului European; încurajează Biroul Ombudsmanului să își continue eforturile în acest sens, având în vedere că cooperarea cu Comisia pentru petiții, informarea în timp util și accesul la documente în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE pot spori participarea efectivă a cetățenilor și a societății civile la procesul decizional;

29.  apreciază faptul că rata de acceptare pentru 2023 de către instituțiile UE, și anume procentul de răspunsuri pozitive la numărul total de propuneri făcute de Ombudsman pentru a-și corecta sau îmbunătăți practicile administrative, a fost de 81 %, ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de anul precedent; este ferm convins totuși că instituțiile, agențiile, organele și oficiile Uniunii trebuie să respecte pe deplin și în mod consecvent toate soluțiile, recomandările și sugestiile Ombudsmanului;

30.  felicită Ombudsmanul pentru relația sa de lucru constructivă continuă cu Comisia, care este instituția UE afectată de majoritatea anchetelor Ombudsmanului; constată că această relație ajută Comisia să facă procedurile sale administrative mai eficiente și mai transparente;

31.  apreciază și salută eforturile Ombudsmanului și ale Biroului său de a-și îmbunătăți în mod constant procedurile interne pentru a se asigura că reclamanții au o experiență optimă și că plângerile sunt tratate cât mai eficient posibil; încurajează eforturile Ombudsmanului de a îmbunătăți în continuare vizibilitatea activităților sale și salută îmbunătățirile aduse sistemului de plângeri online al Ombudsmanului, care l-au făcut mai ușor de utilizat; salută site-ul internet multilingv al Ombudsmanului, care reflectă angajamentul Ombudsmanului de a oferi asistență în cele 24 de limbi oficiale ale UE; subliniază importanța garantării accesului deplin al persoanelor cu dizabilități la întreaga gamă de resurse furnizate de UE cetățenilor săi, în special prin servicii sistematice de traducere și interpretare oferite pentru toate limbile oficiale, inclusiv limbajul semnelor;

32.  încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții, Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și ombudsmanilor lor sau organelor competente similare.

(1) JO L 253, 16.7.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1163/oj. (2) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2001/1049/oj). (3) JO C, C/2024/6560, 12.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6560/oj. (4) Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 15 decembrie 2011 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (reformare), articolul 3: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-7-2011-0580_RO.pdf. (5) https://www.ombudsman.europa.eu/en/decision/en/69206. (6) Raport special al Ombudsmanului European în ancheta sa strategică privind timpul de care Comisia Europeană are nevoie pentru a trata cererile de acces public la documente (OI/2/2022/OAM). (7) JO L 264, 25.9.2006, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2006/1367/oj. (8) JO L 275, 25.10.2022, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2022/2041/oj. (9) 1Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/882/oj).