Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2008 intitulată „Agenda socială reînnoită: oportunități, acces și solidaritate în Europa secolului XXI” (COM(2008)0412),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 9 iunie 2010 intitulată „Un nou impuls pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale pentru a sprijini strategia Europa 2020” (COM(2010)0296),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2009 intitulată „Competențe-cheie pentru o lume în curs de schimbare” (COM(2009)0640),

–  având în vedere cele opt competențe-cheie indicate drept un „Cadru european de referință” în Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții(1),

–  având în vedere propunerea de recomandare a Parlamentului European și a Consiliului privind înființarea unui Sistem European de Credite pentru Educație și Formare Profesională (ECVET) (COM(2008)0180) din 9 aprilie 2008,

–  având în vedere programul de lucru pe zece ani „Educație și formare profesională 2010” și rapoartele intermediare comune ulterioare privind progresele realizate în punerea în aplicare a acestuia,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 27 aprilie 2009 intitulată „O strategie a UE pentru tineret - investiție și mobilizare” (COM(2009)0200),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2010 referitoare la „O strategie a UE pentru tineret - investiție și mobilizare”(2),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Tineretul în mișcare” - O inițiativă de eliberare a potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană (COM(2010)0477),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 11 mai 2009 cu privire la evaluarea actualului cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului și cu privire la viitoarele perspective pentru cadrul reînnoit (09169/2009),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010 intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 15 noiembrie 2007 privind noile competențe pentru noi locuri de muncă(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2010 referitoare la competențele-cheie pentru o lume în curs de schimbare: implementarea programului de lucru „Educație și formare profesională 2010”(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 decembrie 2008 referitoare la învățarea continuă în serviciul cunoașterii, creativității și inovației – implementarea programului de lucru „Educație și formare profesională 2010”(6),

–  având în vedere studiul Cedefop din martie 2009 privind „Profesionalizarea serviciilor de orientare în carieră – competențele specialiștilor și rutele de calificare în Europa”,

–  având în vedere studiul Cedefop din mai 2009 privind „Competențele pentru viitorul Europei: anticiparea cerințelor pieței muncii în materie de competențe”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind competențele în sprijinul învățării pe tot parcursul vieții și inițiativa „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 31 octombrie 2006 intitulat „Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET) – Un sistem pentru transferul, acumularea și recunoașterea rezultatelor învățării în Europa” (SEC(2006)1431),

–  având în vedere rezultatele discuțiilor din cadrul Consiliului din 5 decembrie 2008 referitoare la concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului privind viitoarele priorități ale cooperării europene consolidate în domeniul educației și al formării profesionale (16459/2008),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui sistem european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP)(7),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională(8),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții(9),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 21 noiembrie 2008 privind mobilitatea tinerilor(10),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 februarie 2007 intitulată „Un cadru coerent de indicatori și repere pentru monitorizarea progresului în realizarea obiectivelor de la Lisabona privind educația și formarea profesională” (COM(2007)0061),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 septembrie 2006 intitulată „Eficiență și echitate în cadrul sistemelor europene de educație și formare” (COM(2006)0481),

–  având în vedere studiul intitulat „Guiding at-risk youth through learning to work”, (Cedefop, Luxemburg 2010),

–  având în vedere nota de informare intitulată „Jobs in Europe to become more knowledge- and skills-intensive” (Cedefop, februarie 2010),

–  având în vedere nota de informare intitulată „Skill mismatch in Europe” (Cedefop, iunie 2010),

–  având în vedere lucrarea intitulată „Working and ageing” (Cedefop, Luxemburg 2010),

–  având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, referitoare la educație, formare profesională, tineret și sport,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0082/2011),

A.  întrucât rata șomajului în rândul tinerilor este în prezent de 21 %, de două ori mai ridicată decât rata globală a șomajului la nivelul UE și reprezintă una dintre provocările cele mai urgente din Europa și întrucât unul dintre obiectivele urmărite este reducerea ratei de abandon școlar la mai puțin de 10 %; întrucât un alt obiectiv este creșterea participării femeilor la piața muncii cu 70 % până în 2020; întrucât educația și formarea sunt factori esențiali pentru succesul participării la piața muncii și pentru posibilitatea de a face propriile alegeri în viață, în condițiile în care peste 5,5 milioane de tineri europeni se află în șomaj, se confruntă cu riscul excluziunii sociale, au de înfruntat sărăcia și lipsa de perspective după terminarea studiilor, iar numeroși tineri sunt obligați să accepte locuri de muncă precare, cu salarii reduse și un nivel limitat de asigurări sociale, care le afectează sănătatea și siguranța la locul de muncă;

B.  întrucât, deși 58,9 % din calificările universitare din Uniunea Europeană sunt acordate femeilor, proporția femeilor care au obținut doctorate este de numai 43 %, iar cea a femeilor care ocupă poziția de profesor universitar este și mai mică, numai 15 % dintre profesorii universitari fiind femei;

C.  întrucât Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou impuls pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale pentru a sprijini strategia Europa 2020” (COM(2010)0296) nu a luat în considerare dimensiunea de gen;

D.  întrucât tranziția de la studii la angajare și între diferite locuri de muncă reprezintă o provocare structurală pentru lucrătorii din întreaga UE; întrucât, prin urmare, securitatea tranziției este un element esențial pentru a motiva lucrătorii să participe la activități de formare profesională în afara locului de muncă; întrucât uceniciile de calitate au un impact în mare măsură pozitiv asupra accesului tinerilor la locuri de muncă;

E.  întrucât șomajul la începutul vieții active are efecte negative de durată, fiind responsabil inclusiv pentru un risc crescut de reintrare în șomaj în viitor și pentru obținerea unor venituri mai reduse pe toată durata vieții active;

F.  întrucât caracteristicile legate de demografie și longevitate au drept rezultat firesc o viață profesională mai lungă și mai diversificată și întrucât, printre altele, învățarea pe tot parcursul vieții, educația, noua economie digitală, adaptarea la noi tehnologii și realizarea obiectivelor UE 2020 pot asigura ocuparea forței de muncă și un nivel de trai mai bun;

G.  întrucât educația și formarea profesională adaptată la necesitățile individuale are o importanță decisivă, sporind posibilitățile indivizilor de a rezista la presiunile concurenței, precum și nivelul de trai și realizând coeziune socioeconomică și o mai bună integrare, mai ales a unor grupuri specifice precum migranții, persoanele cu handicap sau elevii care abandonează școala și femeile vulnerabile;

H.  întrucât, din perspectivă istorică, întreprinderile mici au creat peste 50 % din noile locuri de muncă din Europa, aceste locuri de muncă fiind durabile și având un efect de multiplicare;

I.  întrucât rolul statelor membre și al Comisiei ar trebui să fie, în primul rând, acela de a contribui la crearea unui mediu în care întreprinderile să poată avea succes, să se poată dezvolta și să se poată extinde, iar pentru a se extinde au nevoie de o sarcină fiscală redusă și de un mediu previzibil, pentru a putea planifica și realiza investiții;

J.  întrucât, având în vedere diferențele majore dintre statele membre în ceea ce privește nivelurile de participare la formarea profesională a elevilor, schimburile de bune practici sunt importante pentru a spori numărul și a îmbunătăți nivelul de pregătire al elevilor care optează pentru o formare tehnică în statele membre în care numărul și nivelul de pregătire al elevilor nu sunt satisfăcătoare,

1.  recunoaște importanța modernizării educației și formării profesionale, având în vedere rolul crucial al capitalului uman pentru succesul Europei;

2.  recunoaște importanța atât a educației și formării profesionale inițiale, cât și a celei continue și consideră că succesul acestora depinde de participarea și cooperarea tuturor părților implicate în elaborarea, organizarea și finanțarea unor strategii în acest sens; invită statele membre să valorifice experiența pozitivă de utilizare a sistemului dual de educație și formare profesională (EFP) în anumite țări, unde acest sistem a condus la integrarea pe termen mai lung a tinerilor lucrători pe piața muncii, la rate mai ridicate de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor lucrători, precum și la niveluri de competență mai ridicate care sporesc posibilitățile de încadrare în muncă la o vârstă mai înaintată;

3.  reamintește că programele de EFP ar trebui extinse astfel încât să corespundă principiilor învățării pe tot parcursul vieții și formării inițiale și continue;

4.  subliniază că este important să se încurajeze participarea periodică la cursuri de formare profesională ca parte a învățării pe tot parcursul vieții;

5.  îndeamnă statele membre să efectueze o evaluare a „aptitudinilor profesionale” la terminarea ciclul învățământului de bază;

6.  atrage atenția că există pericolul ca tinerii europeni să devină o generație pierdută în lipsa unui sprijin practic pentru a-și găsi un loc de muncă și a-și continua studiile, într-o perioadă în care sărăcia în creștere duce la un nivel mai ridicat de absenteism la școală;

7.  salută măsurile Comisiei menite să asigure mai multă permeabilitate, transparență și comparabilitate în cazul recunoașterii în cadrul sistemelor de învățământ și între acestea;

8.  solicită statelor membre să asigure o orientare mai pronunțată a formării profesionale și a învățării pe tot parcursul vieții către necesitățile de pe piața muncii, precum și să asigure că acestea permit intrarea pe piața muncii și mobilitatea în cadrul său; subliniază, de asemenea, necesitatea unei interacțiuni mai eficiente și mai intense între sectorul educației și cel profesional, educația și formarea profesională constituind o punte de legătură vitală între sectorul educației și cel profesional; invită, așadar, statele membre să răspundă nevoii permanente a indivizilor de calificare, de dezvoltare și de învățare pe tot parcursul vieții;

9.  subliniază faptul că legătura dintre educație și formare, îndeosebi parcursul de la învățământul profesional la cel superior, necesită extinderea posibilităților de interconectare a învățământului profesional cu învățământul universitar, cu un accent deosebit pe integrarea lor în mecanisme care să ofere informații cu privire la posibilitățile de carieră, orientare și consiliere profesională; consideră totodată că alternarea formării cu încadrarea în muncă asigură faptul că cei care urmează cursuri de formare profesională dobândesc competențele care se cer pe piața muncii;

10.  subliniază importanța pe care o are la nivel local și regional stimularea sinergiilor eficace și a modalităților fiabile de cooperare între școli, agenții de formare, centre de cercetare și întreprinderi, pentru a se depăși închiderea în sine caracteristică sistemelor de educație și neconcordanța dintre cunoștințe și competențe și necesitățile de pe piața muncii și pentru a crește șansele de angajare ale tinerilor, în special a femeilor, cu trimitere specifică la calificările obținute prin educația profesională continuă;

11.  invită Comisia și statele membre să asigure o gestionare mai flexibilă a FSE, ținând seama de natura în schimbare a pieței muncii;

12.  salută importanța sporită acordată metodelor de învățare orientate spre rezultate și extinderea recunoașterii competențelor dobândite în mod informal sau non-formal;

13.  subliniază importanța formării inițiale a profesorilor, întrucât o formare de calitate a profesorilor și a educatorilor se traduce prin programe de învățământ de calitate și în general printr-o educație de calitate;

14.  solicită statelor membre și Comisiei să îmbunătățească în continuare recunoașterea învățării informale și non-formale; atrage atenția asupra bunelor practici din acest domeniu, în special asupra celor care implică finanțare din partea FSE, care dovedesc că recunoașterea competențelor, indiferent unde sunt dobândite acestea, permite integrarea cu mai mult succes pe piața muncii;

Educația profesională

15.  solicită statelor membre să asigure un sistem de educație profesională de înaltă calitate, orientat asupra învățării bazate pe muncă și asupra nevoilor individuale ale persoanelor vizate; consideră totodată că educația și formarea profesională de înaltă calitate sunt esențiale pentru a permite Europei să se afirme drept o societate bazată pe cunoaștere și să concureze eficace în cadrul economiei globalizate;

16.  observă că există, de asemenea, o piață internă a ofertelor de formare profesională și solicită statelor membre să înființeze mai multe centre de consultanță cu privire la posibilitățile de formare și de mobilitate profesională atât în propriul stat, cât și în alte state membre;

17.  consideră că, pentru a realiza pe deplin inițiativa emblematică „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” din cadrul Strategiei UE 2020, instituțiile UE ar trebui să demareze o inițiativă mai pragmatică, mai cuprinzătoare și mai amplă, susținută de toate statele membre, care să se concentreze asupra creării unor conexiuni între educația profesională, calificările profesionale, învățarea pe tot parcursul vieții, ucenicii și piața muncii, astfel încât să se garanteze că fiecare stat membru își asumă cu adevărat obiectivele stabilite în cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020);

18.  solicită statelor membre să asigure o orientare mai pronunțată a educației și formării profesionale către necesitățile de pe piața muncii;

19.  solicită să se acorde prioritate formării prin intermediul uceniciilor în raport cu orice alte tipuri de formare, cum ar fi stagiile; încurajează statele membre să nu prevadă niciun fel de cursuri de formare profesională la nivel universitar dacă acestea nu sunt însoțite de un contract de ucenicie;

20.  invită statele membre să creeze pentru elevii cu aptitudini mai reduse posibilități de reintegrare în învățământul general, fie în învățământul secundar, fie în cel superior;

21.  încurajează statele membre ca, în condițiile unei participări active a partenerilor sociali, să contribuie la modernizarea programelor de formare profesională și a know-how-ului oferit prin elaborarea în comun a filierelor de formare profesională care să formeze baza programelor de învățământ și să fie reînnoite o dată la doi sau la trei ani, în conformitate cu evoluțiile științifice și tehnologice din fiecare sector;

22.  subliniază necesitatea unui nivel mai bun de compatibilitate și sinergie între sistemele de educație ale diferitelor state membre, cu accent pe învățarea limbilor străine și pe programe de învățământ adaptate la obiectivele Uniunii inovării; subliniază necesitatea de a elimina toate obstacolele juridice și administrative din calea dezvoltării unui cadru european care să asigure o gamă largă de stagii de înaltă calitate pe tot teritoriul UE;

23.  solicită un echilibru sporit la alegerea profesiei de către fete și băieți pentru a împiedica segregarea pe criterii de gen a pieței muncii și pentru a crea condiții mai favorabile îndeplinirii obiectivelor viitoare de creștere a ratei de ocupare a forței de muncă și de realizare a unui ocupări mai echilibrate a forței de muncă în întreaga UE prin propunerea de inițiative care să permită femeilor să aleagă profesii care sunt în mod tradițional dominant masculine și invers; solicită, așadar, statelor membre să ofere consiliere de înaltă calitate în domeniul alegerii profesiei și să facă posibil un echilibru sporit la alegerea profesiei de către fete și băieți, ținând seama de stereotipurile care există în continuare și care influențează alegerea profesiei;

24.  ia act de faptul că o formare profesională de nivel înalt se bazează pe o educație generală solidă, neutră din punctul de vedere al genului, și îndeamnă statele membre să se asigure că materialele didactice nu conțin modele profesionale specifice fiecărui gen, pentru a garanta că interesul băieților și al fetelor este trezit încă de la început pentru toate posibilitățile profesionale;

25.  recunoaște rolul important jucat de stereotipurile de gen în practicile noastre educaționale și subliniază, în consecință, importanța elaborării unor strategii menite să ducă la o educație neutră din punctul de vedere al genului, fapt care ar contribui, de exemplu, la realizarea unui acces egal al femeilor și bărbaților la EFP și la locurile de muncă;

26.  invită statele membre și partenerii sociali să garanteze facilitarea concilierii educației și formării profesionale, a învățării și a vieții de familie, prin intermediul serviciilor de îngrijire a copiilor și al unui orar al cursurilor practic și compatibil cu orarul școlar al copiilor;

27.  solicită instituirea unui dialog formal între toți actorii, în special instituțiile de învățământ, angajatorii, angajații și sindicatele, pentru a asigura calitatea ridicată și orientarea formării profesionale către nevoile actuale de pe piața muncii;

28.  solicită sprijinirea legăturilor transfrontaliere și a platformelor de comunicare dintre instituțiile de învățământ și angajatori în scopul schimbului de bune practici;

29.  invită toți actorii de pe piața muncii, inclusiv pe cei din sectoarele profesionale, întreprinderile, sindicatele, ministerele și serviciile publice de ocupare a forței de muncă să se implice într-un dialog social structurat cu privire la modalitățile de garantare a unei mai bune integrări profesionale a tinerilor și de promovare a învățării pe tot parcursul vieții și a formării formale/informale;

30.  salută obiectivul Strategiei Europa 2020 de a consolida sistemele de educație profesională și solicită statelor membre să orienteze sistemele respective către calificări cuprinzătoare, participare și umanizarea muncii;

31.  recomandă stimularea creativității, a inovării și a spiritului antreprenorial la toate nivelurile de educație, inclusiv în domeniul formării profesionale, precum și recunoașterea competențelor dobândite prin orice formă de învățare, inclusiv non-formală și informală; recomandă, de asemenea, încurajarea proiectelor care sprijină transmiterea cunoștințelor și competențelor de la o generație la alta;

32.  consideră că educația pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial ar trebui să constituie o parte importantă a EFP, în scopul creșterii atractivității acesteia în rândul tuturor studenților și a consolidării acestui spirit în conformitate cu dispozițiile Strategiei Europa 2020;

33.  reamintește obiectivele stabilite în Strategia Europa 2020 la începutul acestui an, care subliniază necesitatea unei forțe de muncă europene cu un nivel înalt de calificare și educație, pentru a face posibilă o creștere puternică și durabilă și a realiza obiectivele în materie de ocupare a forței de muncă stabilite în strategie; subliniază rolul important pe care EFP accesibilă și abordabilă îl joacă în procesul de educare și de perfecționare profesională a forței de muncă europene;

34.  subliniază importanța consolidării procedurii de identificare a necesităților la nivel local, național și european, pentru a asigura o concordanță optimă între calificările oferite și cerințele pieței muncii;

35.  solicită statelor membre să asigure dobândirea de competențe adaptate muncii, pentru a ține cont de carierele mai lungi și mai instabile din viitor;

36.  subliniază că este necesar ca EFP să ofere lucrătorilor competențele necesare pentru a ocupa noile locuri de muncă sustenabile care vor apărea în cadrul viitoarei economii durabile;

37.  invită statele membre să monitorizeze măsurile de facilitare a tranziției de la sistemul de învățământ la viața profesională, elaborând programe de orientare și consiliere profesională integrate;

38.  ia act de faptul că sistemul combinat (educație școlară și stagii practice) se dovedește a fi de succes în anumite state membre datorită cooperării și interacțiunii întreprinderilor în vederea oferirii de formare profesională;

39.  invită întreprinderile să utilizeze într-o mai mare măsură programele de formare comune, astfel încât obiectivele specifice în materie de formare care sunt solicitate pe piața muncii să fie îndeplinite la un nivel mai satisfăcător;

40.  invită statele membre, ținând seama de reorientarea către o economie și o creștere durabile, să consolideze organizarea educației și formării profesionale, întrucât aceasta poate oferi soluții pentru consecințele sociale asupra lucrătorilor ale restructurării întreprinderilor, prin sporirea capacității de inserție profesională a acestora;

41.  subliniază importanța unor modele economice sociale și favorabile incluziunii pentru această nouă cultură antreprenorială și atrage atenția că este esențial ca instituțiile care oferă educație și formare profesională, inclusiv învățământul superior, să furnizeze studenților lor cunoștințe detaliate referitoare la toate formele de antreprenoriat, inclusiv la economia socială și favorabilă incluziunii, precum și la principiile gestionării etice și responsabile;

42.  subliniază necesitatea întocmirii unui inventar al domeniilor în care Uniunea Europeană are sau ar putea avea un avantaj comparativ la nivel mondial și pentru care ar trebui elaborate strategii de formare suplimentare;

Formarea profesională

43.  solicită statelor membre să țină cont de nevoia în creștere de perfecționare a calificărilor profesionale și să înființeze centre de consiliere pentru a-i ajuta pe lucrători să își planifice formarea profesională necesară; solicită angajatorilor să ofere tuturor angajaților posibilitatea de a-și perfecționa calificările profesionale;

44.  recomandă acordarea de stimulente angajatorilor pentru ca aceștia să-și încurajeze angajații să participe la cursuri de formare profesională;

45.  solicită statelor membre să acorde stimulente angajatorilor pentru a facilita oferirea, în microîntreprinderi și în întreprinderile mici, a unei formări rentabile și flexibile, adaptată la nevoile femeilor; îndeamnă Comisia și toate statele membre să depună eforturi susținute pentru a combate inegalitățile de salarizare dintre bărbați și femei în vederea eliminării, până în 2020, a diferenței actuale de 18 % dintre salariile femeilor și cele ale bărbaților;

46.  invită statele membre să promoveze, cu sprijinul Comisiei și prin intermediul programelor universitare relevante, modele de gestionare și exploatare a resurselor umane, având la bază recunoașterea educației și a formării profesionale, în cadrul învățării pe tot parcursul vieții, ca fiind o valoare adăugată și un avantaj competitiv pentru întreprinderi;

47.  recomandă promovarea autonomiei centrelor de EFP în ceea ce privește planificarea, finanțarea, gestionarea și evaluarea activităților, precum și introducerea unor forme mai dinamice de cooperare între centrele de EFP și întreprinderi;

48.  reamintește faptul că investițiile în educație și formare sunt esențiale pentru un viitor mai bun al europenilor; consideră că competențele-cheie și noile calificări, în special cele necesare pentru locurile de muncă din sectoarele strategice pentru creșterea economică, oferă noi perspective și, în plus, pun bazele unei dezvoltări economice și sociale sustenabile pe termen lung; consideră că este important, în acest sens, ca statele membre și toți actorii implicați să se asigure că lucrătorii dobândesc competențele de bază de care au nevoie;

49.  solicită Comisiei să elaboreze instrumente precum sisteme de evaluare a învățării pe tot parcursul vieții care să încurajeze și să sprijine lucrătorii să participe în mod sistematic și din proprie inițiativă la învățarea pe tot parcursul vieții/educația și formarea profesională, acordând atenție în mod special persoanelor care trebuie să concilieze viața de familie cu viața profesională, precum și să verifice periodic care sunt competențele necesare pentru a participa în continuare cu succes pe piața muncii, pentru a-și perfecționa competențele și a-și asigura mobilitatea profesională;

50.  invită statele membre ca, pentru a facilita concilierea vieții de familie și a carierei și a acorda asistență femeilor din mediul rural, să ofere cursuri de formare suplimentare în domeniul informaticii, pentru a le da salariatelor oportunitatea de a lucra și de la domiciliu;

51.  îndeamnă guvernele să promoveze o EFP flexibilă, orientată spre nevoile specifice ale organizațiilor și întreprinderilor, care să permită fructificarea tuturor formărilor realizate, concilierea formării cu viața privată și cu alte activități profesionale, precum și impulsionarea mobilității europene, cu un accent special pe înlesnirea accesului la EFP pentru organizațiile care ar putea fi marginalizate, pentru a le prelungi formarea;

52.  subliniază că învățarea pe tot parcursul vieții va fi esențială dacă se dorește prevenirea șomajului și să se țină seama în mod corespunzător de diversele parcursuri profesionale; având în vedere acest obiectiv, consideră că lucrătorii trebuie să fie sensibilizați într-o măsură mai mare cu privire la necesitatea perfecționării permanente;

53.  invită Comisia să facă un studiu privind consecințele participării la educația și formarea profesională atât pentru productivitatea lucrătorilor, cât și pentru competitivitatea întreprinderilor și calitatea muncii;

54.  subliniază importanța unei formări profesionale ușor accesibile, flexibile și personalizate în diferitele etape ale vieții pentru a facilita și a ameliora participarea profesională pe piața muncii; consideră că educația și formarea profesională ar trebui să fie accesibilă, disponibilă și să aibă un cost rezonabil în toate etapele vieții, indiferent de statutul persoanelor pe piața muncii și de venitul acestora, nu numai cu scopul de a promova învățarea pe tot parcursul vieții, ci și de a contribui la evoluția profesiilor existente și la crearea unor profesii noi, bazate pe nevoile efective ale societății; este de părere, de asemenea, că EFP ar trebui să fie considerată un instrument important pentru prelungirea vieții active a persoanelor;

55.  solicită statelor membre să asigure un acces extins al femeilor la educație și formare profesională de înaltă calitate, flexibilă și la un cost rezonabil, împreună cu o orientare și consiliere profesională specifică, pe tot parcursul vieții, referitoare la calificările aferente tuturor tipurilor de ocupații, care să se adreseze femeilor din diverse medii, urmărind ocuparea de către acestea a unor locuri de muncă de bună calitate și cu salarii decente și abordarea nevoilor multidimensionale de formare ale acestora, cum ar fi:

56.  subliniază că creșterea ratelor de îmbătrânire a populației din Europa sporește importanța învățării pe tot parcursul vieții și a programelor educaționale și impune necesitatea sprijinirii acestora;

57.  subliniază necesitatea intensificării eforturilor atât la nivel european, cât și la nivel național pentru a spori participarea IMM-urilor la formarea profesională și la învățarea pe tot parcursul vieții, precum și pentru a crește implicarea lucrătorilor cu calificări reduse, care înregistrează o participare deosebit de scăzută;

58.  subliniază că, în cadrul eforturilor de realizare a obiectivului flexibilității combinate cu securitate, este urgent nevoie să se sporească efectiv participarea la formarea profesională a lucrătorilor care beneficiază de forme flexibile de încadrare în muncă; invită, prin urmare, statele membre să ia măsurile necesare în acest sens;

59.  solicită statelor membre ca, în cadrul formării profesionale și a învățării pe tot parcursul vieții, să utilizeze într-o mai mare măsură programele online, pentru a permite astfel membrilor familiilor să concilieze viața de familie cu cea profesională;

60.  subliniază rolul autorităților locale, al antreprenorilor, al parteneriatelor și al instituțiilor de învățământ în definirea unei formări profesionale care să corespundă necesităților efective de pe piața muncii;

61.  consideră că autoritățile regionale și locale joacă un rol esențial în cooperarea cu centrele de EFP și cu întreprinderile, ajutând furnizorii de EFP să dezvolte un mediu propice care să faciliteze intrarea cu succes pe piața muncii a persoanelor care participă la EFP;

62.  solicită ca, pe lângă protejarea ucenicului și oferirea unei anumite flexibilități și a unor măsuri flexibile de aplicare, contractele de ucenicie să permită rezilierea contractului dacă persoana în cauză se dovedește a fi nepotrivită pentru activitatea respectivă sau se face vinovată de greșeli grave;

63.  solicită statelor membre, în conformitate cu obiectivele și inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020, să îmbunătățească legăturile dintre formarea profesională și nevoile pieței muncii, de exemplu prin ameliorarea serviciilor de consiliere academică și profesională și prin promovarea stagiilor și a contractele de ucenicie pentru femei, și să creeze noi oportunități de formare, inclusiv în domeniile științific, matematic și tehnologic, pentru a crește șansele de angajare a femeilor în domenii tehnice și științifice și în locuri de muncă netradiționale, precum și în sectoarele economice cu emisii scăzute de carbon și de înaltă tehnologie, creând locuri de muncă permanente cu salarii decente;

64.  consideră că actualele programe europene de formare profesională sunt eficace și ar trebui să li se ofere mai mult sprijin în viitor;

Calitatea și eficiența educației și formării profesionale

65.  solicită statelor membre să creeze posibilități mai bune de formare a formatorilor și să pună bazele unui parteneriat care să favorizeze învățarea, în special la nivel regional și local, pentru a asigura eficacitatea sistemelor de educație și formare profesională, precum și transmiterea eficientă și reușită a cunoștințelor;

66.  subliniază că o forță de muncă educată și cu o calificare ridicată reprezintă una dintre forțele motrice ale inovării și constituie un avantaj competitiv semnificativ pentru Uniune; subliniază că educația și formarea profesională de înaltă calitate contribuie în mod fundamental la dezvoltarea durabilă și la crearea unei piețe unice funcționale și că acestea trebuie adaptate în mod constant la nevoile și evoluțiile pieței europene a muncii prin intermediul unui dialog extins între toate părțile interesate;

67.  subliniază faptul că, în noua economie digitală, creativitatea și tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) pun bazele unei noi culturi antreprenoriale care poate facilita cooperarea și schimburile de bune practici între statele membre, în vederea îmbunătățirii calității EFP și că, prin urmare, este timpul ca EFP să fie plasată în centrul preocupărilor, în special pentru a face față provocărilor prezentate de Strategia Europa 2020, cum ar fi obiectivul major al UE ca 40 % dintre persoanele între 30 și 34 de ani să obțină o diplomă universitară sau echivalentă;

68.  invită statele membre să instituie și să implementeze sisteme de asigurare a calității la nivel național și să dezvolte un cadru de competențe pentru profesori și formatori;

69.  solicită Comisiei să furnizeze informații cu privire la modificările preconizate pe piețele muncii din UE și invită statele membre să își elaboreze strategiile și programele de învățământ în funcție de aceste informații;

70.  invită statele membre să încurajeze la nivel local sinergiile dintre partenerii sociali, asociațiile profesionale locale, universități, organisme de gestionare a școlilor și unități de învățământ pentru a elabora, prin studii științifice și consultări sistematice, un plan pe termen mediu privind necesitățile viitoare în materie de competențe și pentru a calcula numărul necesar de elevi pentru fiecare domeniu, fapt care ar crește eficacitatea formării profesionale în ceea ce privește realizarea unei tranziții directe și durabile către piața muncii;

71.  îndeamnă Comisia să elaboreze și să actualizeze periodic un grafic care să prezinte o imagine pe regiuni a calificărilor obținute prin formare și a cererii în acest domeniu;

72.  subliniază că, încă de la începutul educației copiilor, trebuie încurajată concentrarea educației și formării profesionale asupra competențelor-cheie, inclusiv asupra spiritului întreprinzător; consideră că acest proces trebuie să continue alături de învățarea prin muncă;

73.  solicită să se acorde sprijin la nivel național și european prin crearea unei baze comune de acțiune pentru educația și formarea profesională în vederea realizării obiectivelor de eficiență, mobilitate a forței de muncă și creare de locuri de muncă în Uniunea Europeană;

74.  invită statele membre să implice activ instituțiile private de învățământ superior, precum și instituțiile publice, cum ar fi universitățile, în perfecționarea și extinderea dezvoltării competențelor profesionale, mai ales pentru profesiile din domeniile matematică, informatică, științele naturii și tehnologie;

75.  solicită adoptarea unei inițiative specifice la nivelul UE pentru a atrage fetele spre profesiile din domeniile matematică, informatică, științele naturii și tehnologie și pentru a combate stereotipurile care mai domină încă aceste profesii; subliniază că mass-media și educația au un rol esențial în combaterea acestor stereotipuri;

76.  invită Comisia și statele membre să promoveze transpunerea, aplicarea și respectarea deplină a legislației UE prin sprijinirea programelor de formare care urmăresc să asigure că părțile interesate dobândesc o bună înțelegere a legislației în vigoare, precum și a drepturilor și responsabilităților lor aferente;

77.  invită statele membre să sprijine activitățile inovatoare și programele doctorale și post-doctorale pe care se fundamentează competitivitatea și creșterea economică durabilă;

Oferte pentru grupuri specifice

78.  solicită statelor membre ca, în ceea ce privește educația și formarea profesională, să țină cont de necesitățile individuale ale persoanelor slab calificate, ale cursanților care provin din medii de migranți, ale persoanelor care aparțin unor minorități etnice, ale femeilor vulnerabile, ale șomerilor, ale persoanelor cu handicap și ale mamelor singure; recomandă totodată să se acorde o atenție deosebită minorității rome, întrucât școlarizarea și integrarea pe piața muncii sunt factori esențiali pentru facilitarea integrării sociale a romilor;

79.  solicită statelor membre să creeze posibilități de tranziție pentru tinerii fără nicio diplomă sau care dețin o diplomă de absolvire de nivel redus pentru a le înlesni încadrarea în muncă, astfel încât să fie posibilă promovarea și recunoașterea în continuare a calificărilor parțiale; solicită, având în vedere caracterul sensibil al acestei probleme, să se adopte o strategie cuprinzătoare de combatere a șomajului în rândul tinerilor și al femeilor care să ajute statele membre să realizeze o interconectare în rețea la fața locului între școală, întreprinderi, serviciile de asistență pentru tineri și tineri;

80.  atrage atenția asupra obstacolelor din calea integrării cu care se confruntă resortisanții țărilor terțe atunci când calificările lor nu sunt recunoscute; invită Comisia să evalueze impactul Cadrului european al calificărilor asupra recunoașterii calificărilor deținute de resortisanții țărilor terțe;

81.  invită statele membre să adopte, în colaborare cu partenerii sociali, inițiative pentru a ajuta efectiv lucrătorii în vârstă în cadrul învățării pe tot parcursul vieții și al formării profesionale;

82.  consideră că oportunitatea oferită de mobilitate reprezintă o parte esențială a EFP și recomandă, în consecință, consolidarea programului Leonardo da Vinci;

Flexibilitate și mobilitate

83.  salută ideea de adoptare a mobilității transfrontaliere ca parte componentă opțională a educației și formării profesionale și de dezvoltare a potențialului unei piețe a muncii transfrontaliere pentru persoanele implicate, astfel cum se întâmplă în cadrul programului Leonardo da Vinci; solicită insistent părților implicate să sporească vizibilitatea programului Leonardo da Vinci și a altor programe relevante; solicită, așadar, să se promoveze mai mult mobilitatea pentru ca tinerii să poată câștiga mai ușor experiență în străinătate;

84.  solicită Comisiei, statelor membre și Parlamentului European să sprijine și să extindă programele europene pentru mobilitatea studenților, în special programul Leonardo da Vinci, pentru a favoriza o mai mare mobilitate a stagiarilor în cadrul pieței unice;

85.  consideră că educația și formarea profesională ar trebui să creeze condițiile pentru mobilitatea forței de muncă, atât în cursul studiilor inițiale, cât și în cadrul procesului de învățare pe tot parcursul vieții;

86.  consideră că mobilitatea transfrontalieră în domeniul educației și formării profesionale este la fel de importantă ca și mobilitatea în domeniul educației generale și își exprimă convingerea că ar trebui depuse mai multe eforturi în dezvoltarea acestui tip de mobilitate;

87.  consideră că trebuie pus accent pe o mai bună cooperare între diferitele sisteme educaționale ale statelor membre, care să elimine aceste diferențe și să asigure recunoașterea reciprocă a certificatelor și a diplomelor de către statele membre, pentru a spori cooperarea transfrontalieră și a sprijini mobilitatea;

88.  solicită statelor membre să faciliteze recunoașterea învățării non-formale și informale și să încurajeze schimburile de experiență profesională cu scopul de a profita la maximum de mobilitatea forței de muncă și de partajarea cunoștințelor, pentru a acorda o mai mare libertate de alegere a modalităților de învățare individuale;

89.  constată că este foarte important să se faciliteze mobilitatea forței de muncă în cadrul pieței interne; salută și sprijină în totalitate inițiativa Comisiei de a revizui sistemul actual de recunoaștere a calificărilor profesionale; consideră că, în cadrul exercițiului de revizuire a directivei, Comisia ar trebui să realizeze o evaluare serioasă a Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale în forma sa actuală; consideră că recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale în statele membre trebuie să rămână o prioritate majoră pentru Comisie;

90.  este de părere că elaborarea unei noi strategii pentru învățarea limbilor străine cu scopul îmbunătățirii cunoștințelor generale din anumite domenii de competențe va facilita mobilitatea profesorilor și a studenților; subliniază că, pe lângă aceasta, garantarea unei tranziții mai ușoare de la formarea profesională la învățământul superior va contribui la creșterea atractivității cursurilor de formare profesională;

91.  invită statele membre să îmbunătățească și să monitorizeze sistemele de atestare a calificărilor profesionale în contextul învățării pe tot parcursul vieții și al formării profesionale, cu sprijinul Comisiei și în colaborare cu partenerii sociali;

92.  salută propunerea Comisiei privind configurarea ofertei de cursuri de formare sub formă de module; solicită însă menținerea ca prioritate absolută a naturii integrale a unei calificări profesionale extinse, definirea clară a diferitelor module și crearea mijloacelor necesare pentru a le compara;

93.  subliniază rolul profesorilor și al formatorilor în promovarea perspectivei de gen în cadrul EFP și solicită dezvoltarea programelor de mobilitate precum Leonardo da Vinci și proiectul pentru ucenici, cu acțiuni specifice destinate femeilor, pentru a facilita dobândirea pe tot parcursul vieții de competențe relevante pentru integrarea sau reintegrarea femeilor pe piața muncii;

94.  este convins de faptul că, așa cum se propune în Strategia Europa 2020, parteneriatele dintre actorii din domeniul educației și formării profesionale reprezintă o premisă pentru eficiența și relevanța în raport cu piața muncii și că acestea ar trebui să ia forma unor consilii de competențe pe termen lung orientate spre piața muncii;

95.  solicită statelor membre să pună accent pe dobândirea de cunoștințe de limbi străine în cadrul educației și formării profesionale, în special în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii, creând astfel condițiile pentru creșterea competitivității lor ca parte a pieței unice;

96.  subliniază că dobândirea și consolidarea cunoștințelor de limbi străine reprezintă elemente esențiale, deoarece acestea contribuie la dezvoltarea încrederii în sine, a capacității de adaptare și a competențelor interculturale;

97.  subliniază faptul că posibilitatea acordată tinerilor de a petrece o perioadă în străinătate, pentru educație sau formare, este esențială pentru ca aceștia să dobândească noi competențe, inclusiv cunoștințe de limbi străine, și, prin urmare, sporește șansele acestora de a se integra pe piața muncii; salută, așadar, intenția Comisiei de a crea un card „Tineretul în mișcare” care îi va ajuta pe toți tinerii să meargă să studieze într-un alt stat membru, precum și crearea de împrumuturi pentru mobilitatea studenților europeni pentru a acorda mai multor tineri europeni, în special celor mai dezavantajați, posibilitatea de a studia, de a urma cursuri de formare profesională sau de a lucra o perioadă într-o altă țară;

Cooperare europeană și internațională în domeniul educației și formării profesionale

98.  salută elaborarea unor instrumente de referință comune (Europass, Cadrul european al calificărilor, Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională, Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională) promovată de Procesul Copenhaga și susține introducerea și dezvoltarea sistematică a acestor instrumente;

99.  invită Comisia să analizeze interacțiunea dintre Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale, Procesul de la Bologna privind învățământul superior și Procesul Copenhaga privind educația și formarea profesională și să creeze sinergii mai strânse între acestea, alături de o mai bună utilizare a Cadrului european al calificărilor, a Sistemului european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET) și a inițiativei Europass; consideră că statele membre ar trebui să își păstreze competența de a-și organiza propriile sisteme educaționale în funcție de condițiile lor sociale și culturale specifice;

100.  solicită Comisiei să continue să sprijine și să aplice în mod consecvent un sistem de certificare a calității care să dea un impuls vital proceselor de inovare în ce privește acțiunea, eficacitatea și eficiența, precum cele recomandate în Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în EFP (EQAVET) și instrumentele create prin Procesul Copenhaga, precum Europass și Cadrul european al calificărilor (CEC); solicită statelor membre să simplifice procedurile de recunoaștere a calificărilor profesionale obținute în străinătate pentru a permite demonstrarea competențelor profesionale nu doar prin certificate formale, ci și prin perioade de probă, examinări practice și teoretice, precum și evaluări de specialitate;

101.  consideră că provocările prezentate de Procesul Copenhaga și Strategia Europa 2020 impun alocarea de resurse financiare adecvate, printre altele din fondurile structurale, mai ales din FSE, și o implicare mai activă în promovarea unei EFP de înaltă calitate prin acțiuni concrete, precum și includerea unor modele și metode noi de formare, cum ar fi evidențierea unor cazuri de integrare reușită a studenților pe piața muncii, făcând cunoscut prestigiul asociat EFP în firmele mari și oferind informații și orientări mai cuprinzătoare privind chestiunile legate de EFP înainte de terminarea studiilor obligatorii; subliniază că ar fi foarte utilă încurajarea schimburilor de experiență privind programele de sprijin și perioadele petrecute în străinătate, cum ar fi participarea la programul Leonardo da Vinci;

102.  solicită statelor membre să simplifice procedurile de recunoaștere a calificărilor profesionale obținute în străinătate pentru a permite demonstrarea competențelor profesionale nu doar prin certificate formale, ci și prin perioade de probă, examinări practice și teoretice, precum și evaluări de specialitate;

103.  solicită promovarea unei cooperări transnaționale, atât între statele membre ale UE, cât și cu țările terțe, pentru a crea programe pentru schimbul de bune practici în domeniul educației și formării profesionale;

104.  invită Comisia să aplice sistemul de evaluare a eficacității formării cu scopul de a realiza și menține o rată ridicată de ocupare a forței de muncă;

105.  invită Comisia și Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP) să includă dimensiunea de gen în acțiunile întreprinse ca urmare a Comunicatului de la Bruges privind cooperarea europeană consolidată în domeniul educației și formării profesionale pentru perioada 2011-2020, în special în ceea ce privește accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, pentru ca femeile și bărbații să aibă posibilitatea de a învăța în orice etapă a vieții și pentru a face accesul la educație și formare mai deschis și flexibil;

Finanțare

106.  solicită Comisiei să ajusteze Fondul social european, Programul de învățare pe tot parcursul vieții în ansamblul său și programul Erasmus pentru tineri antreprenori astfel încât să garanteze că fondurile destinate proiectelor specifice de educație și formare, proiectelor de combatere șomajului în rândul tinerilor și sistemelor de formare pentru persoanele vârstnice pot fi alocate în întreaga Uniune Europeană și că accesul la aceste fonduri este facilitat; invită Comisia să sprijine programele Uniunii destinate să ajute tinerii să dobândească cunoștințele, competențele și experiența de care au nevoie pentru a-și găsi primul loc de muncă;

107.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure o utilizare optimă a fondurilor structurale, inclusiv a Fondului social european, pentru programe specifice care să promoveze învățarea pe tot parcursul vieții, să încurajeze un număr mai mare de femei să participe la această formă de învățare și să vizeze creșterea ratei de participare a femeilor în sistemul de EFP, nu în ultimul rând prin intermediul unor măsuri finanțate corespunzător, concepute special pentru realizarea acestui obiectiv; solicită elaborarea unor acțiuni specifice în cadrul proiectului-pilot „Erasmus pentru tineri antreprenori” în scopul de a încuraja spiritul antreprenorial în rândul femeilor;

108.  reiterează criticile aduse reducerilor operate de Consiliul de Miniștri în bugetul pentru 2011 în ceea ce privește finanțarea principalelor programe ale UE din sfera educației (Programul de învățare pe tot parcursul vieții și Programul Oameni – care înregistrează reduceri de 25 de milioane EUR, respectiv de 100 de milioane EUR); observă că există o disproporție clară între ambițioasa Strategie Europa 2020 și realitatea constrângerilor bugetare;

109.  solicită statelor membre să examineze posibilitatea introducerii unui sistem de cupoane pentru cursuri de formare care să garanteze persoanelor cu venituri reduse posibilitatea de a beneficia de formare; dacă este necesar, invită statele membre să solicite finanțare din FSE pentru astfel de sisteme de cupoane pentru cursuri de formare;

o
o   o

110.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 394, 30.12.2006, p. 10. (2) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 21. (3) Texte adoptate, P7_TA(2010)0262. (4) JO C 290, 4.12.2007, p. 1. (5) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 8. (6) JO C 45 E, 23.2.2010, p. 33. (7) JO C 155, 8.7.2009, p. 11. (8) JO C 155, 8.7.2009, p. 1. (9) JO C 111, 6.5.2008, p. 1. (10) JO C 320, 16.12.2008, p. 6.