Parlamentul European,

–  având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE, precum și concluziile sale din 17 decembrie 2013; având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene din 16 decembrie 2014,

–  având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere cea de-a 11-a reuniune a Consiliului de Stabilizare și Asociere dintre această țară și UE, care a avut loc la 23 iulie 2014,

–  având în vedere raportul Comisiei privind progresele înregistrate (SWD (2014)0303) și Comunicarea din 8 octombrie 2014, intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015” (COM(2014)0700), precum și documentul orientativ de strategie (2014-2020), adoptat la 19 august 2014 ale acesteia,

–  având în vedere Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU,

–  având în vedere hotărârea Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului interimar din 13 septembrie 1995,

–  având în vedere avizul Comisiei de la Veneția privind cele șapte amendamente aduse Constituției țării, adoptat la 10-11 octombrie 2014,

–  având în vedere constatările misiunii internaționale de observare a alegerilor a OSCE/ODIHR efectuate pentru alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare anticipate,

–  având în vedere cea de a 12-a reuniune a Comisiei parlamentare mixte UE-Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, din 26-27 noiembrie 2014,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare,

–  având în vedere activitatea deputatului Ivo Vajgl, ca raportor permanent pentru această țară în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei este o țară ce candidează de nouă ani la aderarea la UE și este țara cea mai avansată în ceea ce privește alinierea la acquis;

B.  întrucât Comisia a recomandat Consiliului, pentru a șasea oară consecutiv, deschiderea negocierilor; întrucât țara este pregătită să negocieze cu UE; întrucât, în ultimii opt ani, Parlamentul a solicitat în permanență deschiderea negocierilor de aderare cu țara și întrucât orice întârzieri suplimentare în deschiderea negocierilor ar putea avea un impact negativ asupra proceselor de reformă din țară și asupra credibilității UE în regiune;

C.  întrucât Consiliul a blocat trecerea la următoarea etapă a procesului de aderare, din cauza diferendului nerezolvat cu Grecia privind numele țării; întrucât problemele bilaterale nu sunt menite să obstrucționeze negocierile de aderare cu Uniunea Europeană; întrucât lipsa de progrese în procesul de integrare în UE ar putea mări costurile pentru stabilitatea regională și credibilitatea UE și ar putea, de asemenea, conduce la un declin al standardelor democratice ale țării;

D.  întrucât această nouă amânare intensifică frustrarea tot mai mare a opiniei publice macedonene cu privire la impasul în care se află procesul de integrare și riscă să exacerbeze dificultățile și tensiunea interne;

E.  întrucât orice țară (potențial) candidată va fi evaluată pe baza propriilor merite și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care face reformele necesare;

F.  întrucât problemele bilaterale ar trebui abordate în mod constructiv și cât mai devreme, luând în considerare principiile și valorile ONU și ale UE;

G.  întrucât lipsa unui dialog constructiv și integrator între guvern și opoziție, precum și boicotarea postelectorală organizată de opoziție au afectat activitatea parlamentară; întrucât guvernul și opoziția poartă în comun răspunderea de a asigura o cooperare politică durabilă, care este esențială pentru dezvoltarea democratică a țării și urmărirea agendei europene întrucât alegerile s-au desfășurat în contextul unor relatări mediatice părtinitoare și al separării insuficiente a activităților de stat și de partid;

H.  întrucât la cea de a 12-a reuniune a comisiei parlamentare mixte nu s-a putut adopta nicio recomandare; întrucât o comisie parlamentară mixtă pe deplin funcțională este esențială pentru asigurarea controlului parlamentar asupra procesului de aderare;

I.  întrucât statul de drept, libertatea presei, cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate reprezintă părți esențiale ale procesului de extindere a UE;

J.  întrucât corupția și crima organizată sunt în continuare probleme grave; întrucât libertatea de exprimare și independența mass-media continuă să fie amenințate,

1.  reiterează, pentru a noua oară consecutiv, solicitarea adresată Consiliului de a stabili o dată pentru începerea fără alte întârzieri a negocierilor, astfel încât elanul să nu scadă și pentru a stimula reformele legate de acquis și a consolida procesul de democratizare; își reiterează opinia conform căreia problema numelui, care este o chestiune bilaterală, nu trebuie să reprezinte un obstacol în calea demarării negocierilor, deși ea ar trebui soluționată înainte de finalul procesului de aderare; este de acord cu aprecierea Comisiei că eșecul părților de a ajunge la un compromis după aproape două decenii de discuții mediate are un impact direct și negativ asupra aspirațiilor europene ale țării și ale poporului său; invită ambele guverne să ia măsuri concrete pentru a găsi o soluție reciproc acceptabilă; reiterează importanța și necesitatea unei abordări constructive, împreună cu vecinii, a provocărilor legate de aceste chestiuni bilaterale;

2.  reamintește angajamentul statelor membre de a reveni asupra chestiunii în 2015, în vederea deschiderii negocierilor de aderare; consideră că începerea negocierilor cu UE nu poate avea decât o influență pozitivă asupra eforturilor de soluționare a litigiilor bilaterale, generând totodată, și alte reforme atât de necesare, în special în ceea ce privește statul de drept, independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției; subliniază faptul că întârzierea continuă a deschiderii negocierilor de aderare conduce la un sacrificiu imprevizibil, din ce în ce mai mare pentru țară, precum și pentru stabilitatea regională; subliniază că prelungirea în continuare a status quo-ului subminează credibilitatea și eficacitatea politicii de extindere a UE și poziția sa în regiune;

3.  își reafirmă poziția potrivit căreia chestiunile bilaterale nu ar trebui invocate pentru a împiedica procesul de aderare; consideră că acestea nu ar trebui să constituie un obstacol pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare, însă ar trebui să fie abordate într-o fază cât mai timpurie a procesului de aderare; este preocupat de faptul că una dintre părți nu se conformează hotărârii Curții de Justiție din 5 decembrie 2011 privind aplicarea Acordului interimar din septembrie 1995; invită Grecia să își reafirme angajamentul asumat în Agenda de la Salonic din 2003 și să creeze un mediu pozitiv pentru soluționarea diferențelor bilaterale, în spiritul valorilor și principiilor europene; solicită realizarea de progrese, inclusiv în contactele la nivel înalt dintre guverne și în relațiile bilaterale cu Bulgaria, cu scopul de a se negocia un acord privind relațiile de bună vecinătate care ar trebui să abordeze problemele comune; își exprimă din nou îngrijorarea pe care o provoacă folosirea argumentelor istorice în cadrul actualei dezbateri angajate cu vecinii și salută orice efort depus în sensul sărbătoririi împreună cu statele membre ale UE vecine a evenimentelor istorice comune; consideră că acest lucru ar putea contribui la o mai bună înțelegere a istoriei și la relații de bună vecinătate;

4.  solicită o angajare mai activă a UE în privința numelui și sprijină o abordare proactivă din partea liderilor politici ai UE; invită noul Vicepreședinte / Înalt Reprezentant (VP/ÎR) să elaboreze noi inițiative pentru depășirea actualului blocaj și pentru a acționa, în cooperare cu Reprezentantul special al ONU, în direcția unei soluții reciproc acceptabile; solicită Consiliului să poarte o dezbatere exhaustivă în prima jumătate a anului 2015 cu privire la perspectiva macedoneană de aderare la UE; insistă asupra faptului că, în cadrul procesului de integrare, toate țările candidate și potențial candidate ar trebui să fie tratate în funcție de meritele proprii; este încredințat că continuarea dialogului la nivel înalt privind aderarea purtat cu Comisia ar aduce un plus de calitate procesului de reformă;

5.  solicită tuturor membrilor NATO, și în special tuturor statelor membre ale UE care fac parte din NATO, să sprijine activ aderarea țării la NATO, pentru a se atinge un nivel mai ridicat de securitate și stabilitate politică în Europa de Sud-Est;

6.  încurajează instituirea unei cooperări transfrontaliere în materie de istorie, cultură, educație și promovare a valorilor europene, care să sprijine eforturile de schimbări democratice; solicită, în acest sens, statelor membre ale UE din vecinătate ca, în spiritual relațiilor de bună vecinătate, să sprijine dorința de introducere a schimbărilor democratice, ceea ce înseamnă să sprijine deschiderea procesului de negociere;

7.  încurajează țara să înființeze, împreună cu vecinii săi, comitete mixte de experți în domeniul istoriei și educației, pentru a contribui la o interpretare obiectivă a istoriei, pentru a consolida cooperarea universitară și pentru a promova atitudini pozitive ale tinerilor față de vecinii lor;

8.  încurajează ferm autoritățile și societatea civilă să ia măsuri adecvate de reconciliere istorică pentru a depăși dezbinarea dintre diferitele grupuri etnice și din interiorul acestora, incluzând cetățenii cu identitate bulgară;

9.  ia act de pachetul de amendamente propuse pentru modificarea Constituției; opinează cu unele propuneri, inclusiv prevederile cu privire la definirea căsătoriei și formarea unor zone financiare internaționale, ar putea fi îmbunătățite în mai mare măsură, în concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția; reamintește, totodată, nevoia de a respecta Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de a lua în considerare acquis-ul UE; subliniază că orice modificare constituțională necesită o pregătire riguroasă a legislației de punere în aplicare; subliniază faptul că modificarea de durată a constituției reclamă un larg sprijin politic, un dialog constructiv și cooperarea tuturor forțelor politice; pune accentul asupra necesității unei dezbateri publice atotcuprinzătoare, a unei consultări atente și a edificării unui consens cu partidele de opoziție, societatea civilă și părțile interesante pertinente;

10.  este îngrijorat de climatul intern polarizat; îndeamnă guvernul să respecte rolul parlamentului, oferind un spațiu de manevră și timp suficient pentru consultări, inclusiv cu privire la modificările constituționale, pentru a permite un control parlamentar deplin, cuprinzător și independent; solicită guvernului și tuturor partidelor politice să acționeze în direcția îmbunătățirii relațiilor, pentru menținerea stabilității politice, asigurarea unei cooperări politice constructive sustenabile și accelerarea agendei europene; reamintește faptul că compromisurile sunt fundamentale pentru o democrație funcțională; subliniază nevoia de a îmbunătăți caracterul integrator și transparența procesului de aderare; subliniază că boicotul postelectoral este o problemă care trebuie rezolvată în spiritul răspunderii comune a guvernului și a opoziției față de funcționarea corectă a parlamentului; invită VP/ÎR să se implice, alături de toate părțile, în vederea facilitării dialogului politic;

11.  este profund îngrijorat de înrăutățirea relațiilor dintre guvern și opoziție, în special legat de recenta comunicare a acuzațiilor formulate împotriva liderului opoziției de către prim-ministru și, de asemenea, de contra-acuzațiile ce invocă fapte penale; condamnă orice supraveghere ilegală și cere ca toate alegațiile să fie date publicității și să fie relatate liber; cere o anchetă independentă cu privire la toate alegațiile și acțiunile de supraveghere îndeplinite, pe baza respectării depline a principiilor transparenței, imparțialității și prezumției de nevinovăție; reiterează importanța susținerii principiului fundamental al libertății de exprimare; le cere tuturor actorilor politici să se angajeze într-un dialog constructiv, cu scopul menținerii în centrul atenției a priorităților strategice ale țării și ale cetățenilor săi;

12.  regretă lipsa opoziției din cadrul activității regulate a comisiei parlamentare mixte; consideră că este esențial ca funcționarea adecvată a comisiei parlamentare mixte să fie asigurată printr-o reprezentare corespunzătoare a tuturor partidelor parlamentare în cadrul lucrărilor;

13.  este preocupat de faptul că coexistența interetnică continuă să fie fragilă, ceea ce reprezintă o provocare pentru țară; este preocupat de creșterea tensiunilor interetnice care dezvăluie lipsa de încredere dintre comunități; condamnă cu fermitate utilizarea limbajului etnocentric și care provoacă dezbinare, în special în timpul campaniilor electorale; subliniază că începerea negocierilor de aderare la UE poate ajuta țara să facă față mai bine acestei provocări, prin consolidarea coeziunii interetnice în vederea realizării acestui obiectiv comun; condamnă toate formele de naționalism extrem și etnocentrism, care adâncesc dezbinarea din societate; solicită tuturor partidelor politice și organizațiilor societății civile să promoveze activ o societate multietnică și multireligioasă tolerantă și integratoare și să protejeze drepturile fundamentale ale tuturor persoanelor aparținând minorităților etnice; reamintește că educația joacă un rol esențial pentru instituirea toleranței și a respectului între popoare diferite; îi solicită Comisiei să instituie proiecte și programe având drept scop consolidarea dialogului interetnic și a înțelegerii reciproce;

14.  salută faptul că agenda UE rămâne prioritatea strategică a țării; încurajează țara să consolideze în continuare reformele și să renunțe la politicile și practicile care ar putea constitui obstacole în calea viitorului său european și să asigure mersul înainte pe calea implementării priorităților de reformă legate de UE, inclusiv în contextul dialogului la nivelul înalt privind aderarea;

15.  ia act de faptul că alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare anticipate din aprilie 2014 au fost evaluate de OSCE/ODIHR, constatându-se că au fost administrate în mod eficient; împărtășește, însă, preocuparea legată de demarcația incertă dintre activitățile statului și cele ale partidelor, care contravine obligațiilor internaționale în materie de alegeri democratice, precum și de relatările părtinitoare din mass-media și de alegațiile referitoare la intimidarea alegătorilor; salută reformele electorale, dar îndeamnă autoritățile să investigheze presupusele nereguli de dinaintea și din timpul alegerilor; solicită guvernului să țină cont de recomandările ODIHR în timp util, pentru a îmbunătăți procesul electoral, inclusiv gestionarea și acuratețea registrelor electorale; în această privință reamintește, de asemenea, nevoia întocmirii unor registre electorale care să corespundă standardelor internaționale;

16.  solicită insistent guvernului să remedieze deficiențele înregistrate în implementarea instrumentului IPA, cum ar fi problemele sistemice ale sistemului de control, coordonarea insuficientă intra- și interinstituțională, întârzierile în ceea ce privește achizițiile publice, rata de absorbție scăzută și capacitatea instituțiilor redusă; solicită îmbunătățirea legăturii dintre asistența acordată de UE și strategiile naționale de reformă și utilizarea fondurilor IPA în scopul facilitării unei descentralizări bugetare mult mai mari în țară; solicită acțiuni pentru evitarea altor pierderi în ceea ce privește asistența și pentru accelerarea implementării programului, pentru a mări impactul asistenței acordate de UE;

17.  salută adoptarea noului cadru legislativ privind serviciul public și ocuparea forței de muncă în sectorul public din februarie 2014 ca o evoluție către o administrație publică uniformă, transparentă și responsabilă; este îngrijorat de faptul că, în pofida progreselor legislative, administrația publică rămâne fragmentată, politizată și sub influența politicului; o încurajează ferm în sensul ridicării nivelului de profesionalism și de independență la toate nivelurile; încurajează eforturile de aplicare a legii cu respectarea în bună și cuvenită formă a principiilor transparenței, meritului și reprezentării echitabile; invită guvernul să adopte un program de reformă a gestiunii finanțelor publice;

18.  insistă asupra deplinei implementări a acordului-cadru de la Ohrid (OCA); solicită finalizarea reviziei privind implementarea acestuia, care să ducă la formularea unor recomandări politice; consideră că ACO reprezintă un element esențial pentru statul de drept, relațiile dintre comunități și pentru continuarea descentralizării; încurajează ferm dezvoltarea guvernării la nivel local și promovarea unor măsuri de consolidare a încrederii pe termen lung la nivel politic, cum ar fi organizarea de dezbateri publice pentru a explica beneficiile a ACO; solicită guvernului și autorităților locale competente să procedeze la implementarea Strategiei privind educația integrată și să asigure o mai bună finanțare în acest scop; consideră că este important ca în proces să fie incluse și organizațiile societății civile (OSC); recomandă o abordare mai proactivă, menită să garanteze respectarea identității etnice, culturale și lingvistice a tuturor comunităților;

19.  salută nivelul ridicat de aliniere la acquis-ul legislativ și îmbunătățirea eficienței instanțelor judecătorești ca urmare a reformelor judiciare cuprinzătoare; își exprimă, însă, îngrijorarea cu privire la influența politică necuvenită asupra anumitor proceduri judiciare și subliniază faptul că sistemul judiciar trebuie să rămână independent față de toate presiunile externe exercitate de parlament și executiv; subliniază necesitatea de a asigura o implementare adecvată a standardelor juridice, în acord cu normele europene și cu cele mai bune practici; solicită unificarea jurisprudenței pentru a se asigura caracterul previzibil al sistemului judiciar și încrederea opiniei publice; solicită îmbunătățirea calității justiției, utilizarea sporită a căilor de atac extrajudiciare și a soluționării alternative a litigiilor, o mai bună planificare strategică, un acces mai bun la justiție pentru membrii vulnerabili ai societății și o mai multă implicare a organizațiilor profesionale și a organizațiilor din societatea civilă în monitorizarea independenței judiciare;

20.  ia act de evoluțiile pozitive înregistrate în implementarea programelor vizând combaterea corupției, pentru perioada 2011-2015, în consolidarea sistemului privind integritatea personală și instituțională, precum și în cooperarea interinstituțională și internațională; constată că sunt încă nesoluționate aspecte importante legate de aplicarea legislației privind spălarea banilor, inclusiv la nivel transfrontalier, de efectuarea unor evaluări ale riscurilor la nivel național, precum și de îmbunătățirea eficienței operaționale; reiterează că principala instituție publică responsabilă cu soluționarea problemei corupției ar trebui să fie o comisie națională anticorupție independentă și pe deplin funcțională; pentru îmbunătățirea activității respectivei comisii, le solicită autorităților competente să mărească gradul de interconectare a sistemelor informatice ale instanțelor și parchetelor și să întocmească un registrul central al funcționarilor publici;

21.  solicită o aplicare mai eficientă a politicilor anticorupție, precum și a legislației în materie, în special în politică, administrație publică, achizițiile publice și la nivelul organelor de impunere a ordinii publice, precum și consolidarea capacităților administrative; îndeamnă această țară să instituie o evidență a condamnărilor în cauzele de combatere a corupției, inclusiv a celor de la vârf; invită organizațiile independente ale societății civile și mass media să facă publice cazurile de corupție și să susțină anchetele și procese independente și imparțiale; solicită Ministerului Public să permită cercetarea corespunzătoare și la timp în spețele din acest domeniu;

22.  constată cu satisfacție că a fost instituit un cadru juridic și instituțional pentru lupta împotriva crimei organizate; salută cooperarea activă a țării la nivel regional și internațional, inclusiv prin Eurojust și Europol; salută seria de operațiuni reușite ale poliției împotriva grupurilor de crimă organizată, care au dus în special la închiderea unor rute internaționale pentru traficul de droguri și migrația ilegală;

23.  condamnă toate formele de extremism politic și/sau religios și consideră că este necesară o cooperare transfrontalieră cu celelalte țări din Balcanii de Vest și statele membre ale UE; salută modificările aduse codului penal, care vizează definirea mai detaliată a infracțiunii și a pedepselor pentru persoanele care se angajează în acțiuni ținând de extremismul politic și/sau religios; reafirmă cu fermitate necesitatea unei strategii comune proactive privind politica externă, de securitate și de apărare, având în vedere actuala amenințare teroristă internațională; reamintește că politicile publice ar trebui să combată orice formă de extremism și că stigmatizarea oricărui grup religios în acest context ar trebui evitată cu grijă;

24.  regretă lipsa de cooperare cu OSC-urile și actorii publici implicați în procesul de elaborare a legilor; remarcă faptul că o astfel de cooperare ar trebui să se bazeze pe voința reală a guvernului de a consulta diferitele părți interesate, atât în procesele de elaborare a legilor, cât și în cele de elaborare a politicilor; subliniază rolul esențial pe care OSC-urile îl pot juca în sensibilizarea opiniei publice cu privire la procesul de aderare, făcându-l mai transparent, mai responsabil și mai integrator; încurajează guvernul să contribuie la dezvoltarea societății civile și în zonele rurale; solicită guvernului să lanseze o dezbatere substanțială cu universitățile, profesorii și studenții cu privire la reforma învățământului superior;

25.  încurajează autoritățile să recupereze din Serbia arhivele relevante ale serviciilor secrete iugoslave; consideră că abordarea transparentă a trecutului totalitar, inclusiv deschiderea arhivelor serviciilor secrete, reprezintă un pas către aprofundarea democratizării, a responsabilității și a consolidării instituționale;

26.  este foarte preocupat de faptul că presiunile politice și financiare subminează constant și semnificativ independența mass-mediei; deplânge deteriorarea continuă a libertății de exprimare, care a condus la nivelul cel mai scăzut de libertate a presei în regiune; regretă, în acest context, faptul că în clasamentul alcătuit de Reporterii fără Frontiere, țara a căzut de pe locul 34, ocupat în 2009, pe locul 117, în 2015; remarcă cu îngrijorare crescândă controlul statului asupra mass-mediei, inclusiv dependența continuă de bugetul de stat, recurgerea frecventă la autocenzură, precum și standardele profesionale și etice scăzute; remarcă cu îngrijorare recurgerea la defăimare în contextul politic și mediatic, luând totodată act de unele măsuri adoptate pentru a restabili dialogul dintre guvern și comunitatea mediatică, regretă că legea privind serviciile audiovizuale a fost modificată prin procedură de urgență, fără o consultare corespunzătoare cu părțile interesate din mass-media;

27.  îndeamnă guvernul să aplice politici care să consolideze pluralismul mijloacelor de informare în masă și diversitatea de opinii, precum și să garanteze independența radiodifuziunii și televiziunii publice și a agenției de reglementare a mass-mediei; ia act cu îngrijorare de faptul că radiodifuziunea și televiziunea publică au manifestat o atitudine evident părtinitoare în favoarea partidelor de guvernământ, atât în timpul campaniilor electorale, astfel cum se afirmă în rapoartele OSCE/ODIHR, cât și în situații fără legătură cu campaniile, după cum se afirmă în raportul Comisiei privind progresele înregistrate; salută faptul că guvernul a dat publicității date cu privire la publicitatea guvernamentală; invită însă guvernul să mărească transparența criteriilor utilizate pentru alocarea fondurilor; recomandă insistent Comisiei să fie mai activă în monitorizarea și consilierea cu privire la evoluțiile în materie de politici, precum și în încurajarea dialogului între toate părțile interesate din mass-media;

28.  reamintește guvernului și partidelor politice că poartă răspunderea creării unei cultură a integrării și a toleranței; solicită ca legislația privind combaterea discriminării să fie aliniată la acquis, deoarece ea nu interzice discriminarea pe motive de orientare sexuală; condamnă orice violențe împotriva comunității LGBTI și aducerea în fața justiției a celor care comit astfel de fapte, inclusiv a persoanelor răspunzătoare de incidentele violente îndreptate împotriva Centrului de Asistență LGBTI din Skopje; subliniază că se impune combaterea prejudecăților și a discriminării romilor și luarea unor măsuri suplimentare pentru ameliorarea situației lor, în special în ceea ce privește locuințele, sănătatea și ocuparea forței de muncă; solicită autorităților să asigure integrarea dimensiunii de gen în toate domeniile de politici urmărind garantarea egalității dintre femei și bărbați; își reafirmă îngrijorarea cu privire la persistența stereotipurilor de gen în societate și la violența domestică; încurajează guvernul să se ocupe de decalajele structurale privind genul din economie, politică și societate; solicită Comisiei să își respecte propriul angajament vizând tratarea cu prioritate a capitolului privind politica socială și de ocupare a forței de muncă în cadrul procesului de aderare, prin lansarea unei inițiative în acest sens în contextul dialogului la nivel înalt privind aderarea;

29.  rămâne îngrijorat de numărul ridicat de copii afectați de sărăcie și de lipsa de capacități a instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor și măsurilor strategice în acest domeniu; îndeamnă guvernul să își intensifice eforturile de implementare a strategiei naționale revizuite privind sărăcia și excluderea socială ; îndeamnă la o implicare sporită menită să asigure accesul echitabil și efectiv la justiție pentru toți copiii; subliniază că guvernul trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a sprijini copiii cu handicap și copiii din comunitatea romă; solicită eforturi sporite menite să amelioreze sănătatea și alimentația copiilor, copiii romi reprezentând o preocupare specială în acest context;

30.  salută faptul că această țară continuă să fie un lider regional în ceea ce privește climatul favorabil afacerilor și îmbunătățirea poziției sale în clasamentul Băncii Mondiale, în care a urcat de pe locul 31 în 2013, pe locul 30 în 2014; constată, însă, că executarea dificilă a contractelor și frecventele modificări juridice fără o consultare adecvată reprezintă provocări serioase pentru mediul de afaceri; subliniază, totodată, că este important să se înregistreze progrese în ceea ce privește legislația muncii și consolidarea dialogului social; subliniază necesitatea îmbunătățirii și mai accentuate a mediului de afaceri prin sprijinirea IMM-urilor, reducerea decalajelor regionale și conectarea instituțiilor active în domeniul cercetării și dezvoltării cu mediul de afaceri și cu piața muncii;

31.  salută faptul că influxul investițiilor străine directe a rămas stabil și a permis o mai mare diversificare a exporturilor; constată că 80 % din totalul inventarului de investiții străine directe a provenit de la întreprinderi din UE și că fluxurile comerciale de bunuri și servicii cu UE au continuat să crească; reafirmă importanța atragerii investițiilor străine și consideră că întârzierea procesului de aderare la UE poate reprezenta un obstacol în calea adâncirii integrării economice; recunoaște necesitatea de a crește veniturile publice și de a crea locuri de muncă în sectoare de mare productivitate, dat fiind faptul că structura generală a economiei rămâne axată pe activități cu productivitate redusă; subliniază că toate normele care reglementează zonele financiare internaționale ar trebui să fie în conformitate cu acquis-ul și cu cerințele internaționale;

32.  salută reducerea ratei generale a șomajului de la 29,9 % în primul trimestru din 2013, la 27,9 % în al treilea trimestru din 2014; solicită guvernului să își reînnoiască eforturile pentru o reducere și mai mare a șomajului structural și pe termen lung, în special în rândul tinerilor (peste 50 %) și al persoanelor vulnerabile, inclusiv romii; solicită adoptarea de reforme pentru creșterea participării pe piața forței de muncă și a mobilității forței de muncă, precum și reducerea sectorului informal de mari dimensiuni, care continuă să obstrucționeze concurența; este îngrijorat de faptul că nivelul de educație și formare al forței de muncă nu corespunde nevoilor reale ale economiei și că, în consecință, un număr mare de lucrători calificați tineri sunt siliți să emigreze ca urmare a dificultăților de a găsi oportunități adecvate de angajare în interiorul țării; își exprimă îngrijorarea cu privire la recentele modificări legislative care pun în discuție dreptul la grevă și solicită autorităților să revizuiască legislația în concordanță cu standardele OIM;

33.  ia act de măsurile adoptate pentru reducerea șomajului în rândul femeilor, dar solicită guvernului să depună eforturi suplimentare, dat fiind faptul că rata șomajului în rândul femeilor este mult peste media UE;

34.  subliniază faptul că sunt necesare eforturi considerabile, în cooperare cu societatea civilă și părțile interesate pertinente, în domeniul mediului, și în special în domeniul calității aerului și apei, al protejării naturii și al gestionării deșeurilor; este preocupat în legătură cu poluarea aerului și a apei; ia act cu îngrijorare de concentrația de particule nocive, care depășește de câteva ori limita admisă, în special în Skopje, Tetovo, Bitola, Kičevo și Kavadarci; invită autoritățile competente să-și intensifice cooperarea în vederea implementării legislației pertinente, a consolidării capacităților administrative și a alocării unor fonduri suficiente pentru investiții în infrastructură, cum ar fi instalațiile de tratare a apelor uzate;

35.  regretă că țintele energetice fixate pentru 2013 nu au fost atinse, în special în ceea ce privește eficiența energetică și utilizarea energiilor din surse regenerabile; solicită, în acest sens, adoptarea planurilor de acțiune pertinente și alinierea la politica UE privind schimbările climatice;

36.  salută faptul că această țară și-a păstrat atitudinea activă și constructivă în ceea ce privește cooperarea regională și că nu are probleme nerezolvate legate de frontierele cu vecinii săi; salută viitoarea președinție în cadrul Inițiativei Central Europene; invită guvernul să îmbunătățească nivelul general de aliniere la declarațiile și deciziile PESC; subliniază importanța alinierii treptate la pozițiile UE în materie de politică externă;

37.  salută progresele și disponibilitatea de a finaliza legătura de cale ferată dintre această țară și Bulgaria, care va îmbunătăți relațiile economice și sociale;

38.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului acestei țări.