Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/40/UE în ceea ce privește perioada pentru adoptarea actelor delegate (COM(2017)0136 – C8-0116/2017 – 2017/0060(COD))

P8_TA(2017)0429 A8-0332/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0136),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0116/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 5 iulie 2017(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 27 octombrie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A8-0332/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 noiembrie 2017 în vederea adoptării Deciziei (UE) 2017/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/40/UE în ceea ce privește perioada pentru adoptarea actelor delegate

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2017/2380.)

(1) JO C 345, 13.10.2017, p. 67.

Decizia Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 privind propunerea de numire a lui Karel Pinxten ca membru al Curții de Conturi (C8-0328/2017 – 2017/0812(NLE))

P8_TA(2017)0430 A8-0336/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0328/2017),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0336/2017),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 19 octombrie 2017, Comisia pentru control bugetar l-a audiat pe candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi,

1.  emite un aviz nefavorabil privind numirea de către Consiliu a lui Karel Pinxten ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Decizia Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 privind propunerea de numire a lui Pietro Russo ca membru al Curții de Conturi (C8-0329/2017 – 2017/0813(NLE))

P8_TA(2017)0431 A8-0337/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0329/2017),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0337/2017),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 19 octombrie 2017, Comisia pentru control bugetar l-a audiat pe candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi,

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Pietro Russo ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Decizia Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 privind propunerea de numire a lui Hannu Takkula ca membru al Curții de Conturi (C8-0330/2017 – 2017/0814(NLE))

P8_TA(2017)0432 A8-0338/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0330/2017),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0338/2017),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 19 octombrie 2017, Comisia pentru control bugetar l-a audiat pe candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi,

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Hannu Takkula ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Decizia Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 privind propunerea de numire a lui Baudilio Tomé Muguruza ca membru al Curții de Conturi (C8-0331/2017 – 2017/0815(NLE))

P8_TA(2017)0433 A8-0342/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0331/2017),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0342/2017),

A.  întrucât Comisia pentru control bugetar a Parlamentului a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 26 octombrie 2017, Comisia pentru control bugetar l-a audiat pe candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi,

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Baudilio Tomé Muguruza ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Decizia Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 privind propunerea de numire a dnei Bettina Jakobsen în calitate de membră a Curții de Conturi (C8-0332/2017 – 2017/0816(NLE))

P8_TA(2017)0434 A8-0341/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0332/2017),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0341/2017),

A.  întrucât Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului a evaluat calificările candidatei propuse, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 26 octombrie 2017, Comisia pentru control bugetar a audiat candidata propusă de Consiliu ca membră a Curții de Conturi;

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a dnei Bettina Jakobsen ca membră a Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Decizia Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 privind numirea lui João Alexandre Tavares Gonçalves de Figueiredo ca membru al Curții de Conturi (C8-0333/2017 – 2017/0817(NLE))

P8_TA(2017)0435 A8-0343/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0333/2017),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0343/2017),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 26 octombrie 2017, Comisia pentru control bugetar l-a audiat pe candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi,

1.  emite un aviz favorabil referitor la numirea lui João Alexandre Tavares Gonçalves de Figueiredo de către Consiliu ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Decizia Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 privind propunerea de numire a Ilianei Ivanova ca membră a Curții de Conturi (C8-0334/2017 – 2017/0818(NLE))

P8_TA(2017)0436 A8-0344/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8‑0334/2017),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8‑0344/2017),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatei propuse, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 26 octombrie 2017, Comisia pentru control bugetar a audiat-o pe candidata propusă de Consiliu ca membră a Curții de Conturi,

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a Ilianei Ivanova ca membră a Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1036 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene și a Regulamentului (UE) 2016/1037 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (COM(2016)0721 – C8-0456/2016 – 2016/0351(COD))

P8_TA(2017)0437 A8-0236/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0721),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0456/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 12 mai 2016 referitoare la statutul de economie de piață al Chinei(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 11 octombrie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0236/2017),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 noiembrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1036 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene și a Regulamentului (UE) 2016/1037 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/2321.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Comisiei privind tranziția

Comisia reamintește că scopul noii metodologii este de a continua să protejeze industria din Uniune împotriva practicilor comerciale neloiale, în special cele care rezultă din denaturări semnificative ale pieței. În acest sens, Comisia se va asigura că industria din Uniune nu generează sarcini suplimentare la solicitarea protecției în temeiul instrumentului antidumping, în special în ceea ce privește potențialele cereri de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, depuse după intrarea în vigoare a noii metodologii.

Declarația Comisiei cu privire la articolul 23 și interacțiunea cu Parlamentul European și Consiliul

Comisia informează Parlamentul European și Consiliul atunci când intenționează să întocmească sau să actualizeze un raport în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază. În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul informează Comisia că, în opinia lor, condițiile necesare pentru întocmirea sau actualizarea unui raport în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază sunt îndeplinite, Comisia va lua măsurile corespunzătoare și va informa Parlamentul European și Consiliul în legătură cu acest lucru.

Declarația Comisiei cu privire la rapoartele prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază

Comisia va utiliza rapid posibilitatea prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază de a întocmi rapoarte privind denaturări semnificative, astfel încât părțile interesate să aibă la dispoziție rapoartele respective atunci când pregătesc documente la care poate fi aplicat articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ea va oferi părților interesate orientări cu privire la utilizarea acestor rapoarte.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0223.

Rezoluţia Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 referitoare la statul de drept în Malta (2017/2935(RSP))

P8_TA(2017)0438 B8-0597/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 4, 5, 6, 9 și 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 20 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 6, 7, 8, 10, 11, 12 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și jurisprudența aferentă a Curții Europene a Drepturilor Omului,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la cetățenia UE de vânzare(1),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului și numeroasele tratate ale ONU privind drepturile omului, care sunt obligatorii pentru toate statele membre,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2014 intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (COM(2014)0158),

–  având în vedere dezbaterea în ședința plenară din 24 octombrie 2017 cu privire la libertatea mass-mediei în Malta,

–  având în vedere dezvăluirile din „Panama Papers” și „dosarele Malta” făcute de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație și de Rețeaua Europeană de Jurnalism de Investigație;

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la măsurile legitime de protecție a avertizorilor care acționează în interesul public atunci când divulgă informații confidențiale ale întreprinderilor și ale organismelor publice(3),

–  având în vedere raportul și recomandările Comisiei de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a normelor de drept sau a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (Comisia PANA) și anexa la raportul privind misiunea comisiei în Malta,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea Europeană este întemeiată pe valorile respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și pe respectul pentru drepturile omului și întrucât aceste valori sunt universale și comune pentru statele membre;

B.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene face parte din dreptul primar al UE; întrucât libertatea de exprimare și libertatea și pluralismul mass-mediei sunt consacrate în articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale și articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO); întrucât, în conformitate cu articolul 2, articolul 3 alineatul (1) și articolul 7 din TUE, Uniunea are posibilitatea de a acționa pentru a-și proteja valorile comune pe care se întemeiază; întrucât mecanismul statului de drept ar trebui aplicat cu o forță egală tuturor statelor membre;

C.  întrucât UE este un sistem constituțional care funcționează pe baza prezumției de încredere reciprocă, și anume a faptului că statele membre vor acționa în conformitate cu democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;

D.  întrucât independența justiției este consacrată la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 6 din CEDO și reprezintă o cerință esențială a principiului democratic al separării puterilor;

E.  întrucât Daphne Caruana Galizia, jurnalist și blogger maltez în domeniul investigațiilor anticorupție, a fost asasinată într-un atac cu mașină capcană la 16 octombrie 2017;

F.  întrucât acest asasinat a condus la demonstrații de stradă și proteste ale societății civile în Malta, cerând justiție, responsabilitate și respectarea statului de drept;

G.  întrucât Raportul de țară pe 2016 privind Malta al Instrumentului de monitorizare al pluralismului mass-mediei a identificat un nivel mediu (aproape ridicat) de risc în ceea ce privește pluralitatea pe piață și independența politică și a identificat factori de agravare a riscului legați de lipsa datelor privind piața mass-media, lipsa protecției și a autoreglementării jurnaliștilor și a autonomiei editoriale, deținerea directă de către grupuri politice a unor mijloace de comunicare în masă și lipsa politicii privind competența mediatică(4);

H.  întrucât clasamentul mondial pe 2017 al libertății presei (publicat de organizația Reporteri fără frontiere) identifică legile din Malta privind defăimarea, care prevăd amenzi sau pedepse cu închisoarea și sunt utilizate frecvent, în special de către politicieni împotriva jurnaliștilor, ca unul dintre factorii-cheie care limitează libertatea de exprimare în Malta(5);

I.  întrucât Parlamentul Maltei dezbate, în prezent, un proiect de lege propus de Guvernul Maltei care elimină infracțiunea de calomnie și introduce o interdicție ad hoc asupra recurgerii la orice tip de măsuri sau mandate preventive în acțiunile legate de calomnie sau de defăimare în toate legile(6);

J.  întrucât Daphne Caruana Galizia s-a confruntat cu numeroase acuzații de calomnie aduse de reprezentanți politici din întregul spectru politic maltez;

K.  întrucât, în acest an conturile bancare ale dnei Caruana Galizia au fost înghețate print-un ordin judecătoresc de dispunere a unor măsuri preventive într-un caz de calomnie deschis de un ministru, înainte de pronunțarea sentinței în cauza respectivă;

L.  întrucât organe mass-media din Malta au raportat presiuni puternice din partea Pilatus Bank, care se află în centrul unor acuzații de spălare de bani, pentru a retrage sau a elimina știrile referitoare la respectiva bancă; întrucât Pilatus Bank a inițiat o acțiune în justiție în SUA împotriva mass-mediei malteze pentru afectarea reputației sale; întrucât scurgerea unui raport de conformitate al Unității de analiză a informațiilor financiare (FIAU) arată că clienții Pilatus Bank sunt, în principal, persoane expuse politic din Azerbaidjan, dar că banca nu a aplicat precauția sporită privind acești clienți, astfel cum se prevede în Directiva privind combaterea spălării banilor (DCSB); întrucât un parlamentar al puterii a solicitat o investigație în legătură cu denunțătorul FIAU;

M.  întrucât, înainte de asasinarea Galiziei Daphne Caruana, un denunțător aflat în centrul acuzațiilor de corupție și spălare de bani legate de persoanele expuse politic în Malta a fugit din țară;

N.  întrucât guvernul maltez a pus în aplicare Legea din 2013 privind protecția avertizorilor(7), fiind unul dintre puținele state membre ale UE care au consacrat prin lege măsuri specifice pentru protecția denunțătorilor;

O.  întrucât, în conformitate cu legislația și constituția Maltei, șeful poliției este numit de către primul-ministru, procurorul-general este numit de președinte cu avizul prim-ministrului și magistrații sunt numiți, începând cu anul 2017, după ce o comisie a examinează nominalizările înainte de numire(8); întrucât independența autorităților de asigurare a respectării legii și a justiției în Malta poate fi compromisă prin faptul că guvernul are competența de a numi șeful poliției, șeful FIAU și procurorul-general;

P.  întrucât diferite rapoarte de presă au subliniat faptul că un mare număr de locuri de muncă în întreprinderile publice malteze au fost create cu câteva săptămâni înainte de alegerile din iunie 2017, ridicând suspiciuni privind motivele electorale ale acestui fapt;

Q.  întrucât Malta a refuzat să participe la instituirea Parchetului European (EPPO), un organism independent al Uniunii, având competența de a cerceta și de a urmări penal cazurile de fraudă la nivelul UE și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii;

R.  întrucât dezvăluirile „Panama Papers” din aprilie 2016 au arătat că un număr total de 714 societăți legate de Malta sunt enumerate în baza de date „Panama Papers” a Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație; întrucât aceste documente includeau dezvăluiri cu privire la un ministru actual, un fost ministru din administrația precedentă și alți demnitari;

S.  întrucât Parlamentul European a organizat o misiune în Malta în februarie 2017, în cadrul anchetei sale în scandalul „Panama Papers”; întrucât această delegație a concluzionat în raportul de misiune că există motive de a considera că forțele de poliție malteze nu dispun de mijloacele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile în mod optim, sugerând un posibil caz de administrare defectuoasă; întrucât această delegație a luat act de faptul că numărul condamnărilor și confiscărilor legate de spălarea banilor în Malta pare deosebit de scăzut în raport cu numărul mediu de sesizări trimise de FIAU poliției; întrucât un oficial al guvernului și un fost ministru au refuzat cererea de a se întâlni cu Comisia PANA în timpul acestei misiuni;

T.  întrucât, în mai 2017, au fost publicate două rapoarte confidențiale din 2016 ale FIAU din Malta, potrivit cărora există motive întemeiate de suspiciune de spălare a banilor legate de un funcționar guvernamental; întrucât un al treilea raport, publicat în același timp, detaliază ancheta realizată la fața locului, la sediul Pilatus Bank, de către FIAU, în urma căreia s-ar fi constatat încălcarea de către bancă a legislației malteze privind combaterea spălării banilor; întrucât procesul de acordare a licenței băncii Pilatus Bank a durat mai puțin decât timpul mediu necesar pentru a asigura conformitatea cu standardele prevăzute de Directiva privind cerințele de capital;

U.  întrucât șeful FIAU și comisarul de poliție, poziții ocupate direct de către guvern, au demisionat la scurt timp după finalizarea acestor rapoarte; întrucât poliția nu a inițiat nicio anchetă cu privire la aceste acuzații grave de spălare a banilor aduse la adresa unor persoane expuse politic, printre care un membru al guvernului; întrucât magistrații au fost numiți în cazurile menționate mai sus; întrucât doi membri ai personalului FIAU au fost concediați în urma dezvăluirii în presă a rapoartelor FIAU;

V.  întrucât Comisia Europeană a fost informată cu privire la aceste acuzații cel târziu în iunie 2017, solicitându-i-se să realizeze cercetări suplimentare cu privire la Malta și la respectarea și punerea în aplicare adecvată de către aceasta a celei de a treia Directive privind combaterea spălării banilor și a Directivei privind cerințele de capital;

W.  întrucât cetățenia UE constituie una dintre cele mai mari realizări ale UE și întrucât, conform tratatelor, chestiunile referitoare la reședință și la cetățenie intră exclusiv în competența statelor membre; întrucât UE are competența de a monitoriza practicile anticorupție ale statelor membre;

X.  întrucât, potrivit jurisprudenței consacrate a Curții de Justiție a Uniunii Europene, este la latitudinea fiecărui stat membru să stabilească, luând în considerare în mod adecvat dreptul Uniunii, condițiile pentru dobândirea și pierderea cetățeniei sale; întrucât, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, acordarea cetățeniei unui stat membru înseamnă, de asemenea, acordarea cetățeniei UE, care este însoțită de drepturi suplimentare solide, ceea ce înseamnă că deciziile de naturalizare pronunțate de un stat membru au consecințe asupra celorlalte state membri și asupra UE;

Y.  întrucât guvernul maltez a creat în 2014 un Program pentru investitorii individuali, prin cetățenia malteză și a UE este vândută resortisanților țărilor terțe la prețul de 650 000 EUR; întrucât lista persoanelor care au primit cetățenia pe această cale rămâne neclară deoarece, pe lista cu cetățenii naturalizați publicată, nu se indică modalitatea de obținere a cetățeniei; întrucât un raport al FIAU din 2016 care a fost dezvăluit a generat preocupări cu privire la posibila corupție în administrarea acestui program;

Z.  întrucât guvernul a însărcinat cu gestionarea acestui Program pentru investitorii individuali compania Nexia BT, un intermediar care, potrivit Panama Papers, a inițiat fiducii și societăți offshore pentru persoane expuse politic din Malta, printre care un membru al guvernului; întrucât, potrivit Panama Papers, Nexia BT nu a respectat obligația de diligență în ceea ce privește furnizarea tuturor informațiilor necesare pentru identificarea beneficiarului real;

AA.  întrucât raportul „De la suspiciune la acțiune - creșterea impactului operațional al informațiilor financiare” (From suspicion to action - converting financial intelligence into greater operational impact) elaborat de Grupul de informații financiare al Europol subliniază faptul că anumite părți, printre care organizații criminale, au abuzat de anumite aspecte legate de industriile din Malta bazate pe internet pentru a spăla produsele infracțiunii; întrucât acest lucru nu are trebui interpretat ca fiind un fenomen întâlnit în industrie în ansamblul său,

1.  condamnă cu fermitate asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia și invită guvernul maltez să aloce toate resursele necesare pentru a aduce autorii acestei crime în fața justiției;

2.  solicită o anchetă internațională independentă privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia; recunoaște demersurile autorităților malteze, care au invitat organismele internaționale de aplicare a legii, inclusiv Biroul Federal de Investigații al SUA, și specialiști criminaliști din Țările de Jos să participe la această anchetă; solicită implicarea deplină a Europol în cadrul anchetei pe întreaga perioadă de desfășurare a acesteia;

3.  ia act de faptul că protecția jurnaliștilor de investigație și a denunțătorilor este în interesul vital al societății; invită autoritățile malteze și toate statele membre ale UE să asigure protejarea siguranței personale și a mijloacelor de trai ale jurnaliștilor și denunțătorilor;

4.  solicită Conferinței președinților să instituie „Premiul european Daphne Caruana Galizia pentru jurnalismul de investigație”, care să se acorde anual pentru activități remarcabile în domeniul jurnalismului de investigație în Europa;

5.  regretă faptul că situația din Malta din ultimii ani a condus la îngrijorări serioase cu privire la statul de drept, democrație și drepturile fundamentale, inclusiv libertatea presei și independența poliției și a sistemului judiciar;

6.  invită Comisia să inițieze un dialog cu guvernul maltez cu privire la funcționarea statului de drept în Malta și să asigure respectarea valorilor europene; invită Comisia să mențină Parlamentul pe deplin informat cu privire la evaluările sale; reiterează necesitatea unui proces regulat de monitorizare și de dialog cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor fundamentale ale UE, și anume democrația, drepturile fundamentale și statul de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia și Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul UE pentru DSF);

7.  regretă faptul că mai multe acuzații grave de corupție și de încălcare a obligațiilor privind combaterea spălării banilor și supravegherea bancară nu au fost investigate de poliție în Malta, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa statului de drept în acest stat membru; recunoaște că există mai multe anchete judiciare în curs cu privire la unele dintre aceste acuzații; regretă în special faptul că, în Malta, nu a existat până în prezent nicio anchetă de poliție cu privire la dezvăluirile Panama Papers și privind persoanele expuse politic din rapoartele FIAU făcute publice și ia act de faptul că unele dintre persoanele al căror nume apare în rapoartele FIAU rămân în continuare în guvern; invită comisarul de poliție din Malta să deschidă o astfel de anchetă;

8.  ia act de observațiile președintelui Curții Supreme din Malta în ceea ce privește statul de drept și susține afirmația acestuia potrivit căreia, fără aplicarea corespunzătoare a legii, statul de drept nu poate fi garantat în Malta(9);

9.  își exprimă îngrijorarea cu privire la raportul elaborat de Comisia PANA în urma vizitei sale în Malta, în care se afirmă că instituțiile publice responsabile cu asigurarea conformității și cu chestiunile referitoare la fraudă și la infracțiunile financiare sunt extrem de politizate;

10.  solicită Comisiei să verifice dacă Malta respectă cea de a treia DCSB și Directiva privind cerințele de capital; ia act de faptul că Malta este unul dintre statele membre împotriva cărora Comisia a inițiat acțiuni de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru netranspunerea celei de a patra DCSB până la termenul-limită de 26 iunie 2017; recunoaște că această transpunere este în curs;

11.  invită autoritățile malteze să participe la activitatea desfășurată de EPPO, pentru a coopera cu celelalte state membre participante în vederea combaterii fraudei la nivelul UE și a celorlalte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii;

12.  invită autoritățile de supraveghere și autoritățile judiciare malteze să ancheteze procesul de acordare a licenței băncii Pilatus Bank, în special în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de onorabilitate și de capacitate profesională impuse organismelor de conducere ale instituțiilor financiare, astfel cum se menționează în Directiva privind cerințele de capital, și să verifice conformitatea Nexia BT cu DCSB;

13.  reiterează preocuparea exprimată în mod frecvent de deputații din Parlamentul European cu privire la cetățenia acordată prin programe de investiții în general, inclusiv în Malta și în alte state membre ale UE; invită Malta să indice în mod clar persoanele care au cumpărat un pașaport maltez și toate drepturile care decurg din acesta și să precizeze garanțiile instituite pentru a se asigura că toți acești noi cetățeni au petrecut cu adevărat un an în Malta înainte de achiziționarea pașaportului; invită Comisia să monitorizeze acest tip de programe de cetățenie din statele membre, deoarece acestea din urmă trebuie să țină seama în mod corespunzător de dreptul Uniunii atunci când își exercită competențele în domeniul cetățeniei;

14.  invită Malta și toate celelalte state membre să garanteze că se acordă prioritate luptei împotriva evaziunii fiscale și că acestei cauze îi sunt alocate toate resursele necesare;

15.  regretă decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE privind combaterea corupției în 2017;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, precum și Președintelui Republicii Poloniei.

(1) JO C 482, 23.12.2016, p. 117. (2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0409. (3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0402. (4) Nenadic, Iva, 2016 „Instrumentul de monitorizare al pluralismului mass-mediei pe 2016 - Monitorizarea riscurilor pentru pluralismul mass-media în UE și în afara UE. Raport de țară: Malta” Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media. Poate fi descărcat la adresa http://cmpf.eui.eu/media-pluralism-monitor/mpm-2016-results/malta/ (5) A se vedea https://rsf.org/en/malta. (6) Guvernul Maltei, o lege intitulată „UN ACT care prevede actualizarea reglementărilor privind mass-media și defăimarea și chestiunile indirecte sau auxiliare legate de acestea”, articolul 26 alineatul (6). A se vedea http://justiceservices.gov.mt/DownloadDocument.aspx?app=lp&itemid=28292&l=1. (7) A se vedea http://www.justiceservices.gov.mt/DownloadDocument.aspx?app=lp&itemid=25151&l=1. (8) Legea nr. XLIV din 2016, articolul 5 alineatul (96A) http://www.justiceservices.gov.mt/DownloadDocument.aspx?app=lp&itemid=27835&l=1 (9) http://www.independent.com.mt/articles/2017-10-02/local-news/Chief-Justice-boldly-speaks-out-about-rule-of-law-need-for-proper-law-enforcement-6736179695

Rezoluția Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 referitoare la negocierile multilaterale în vederea celei de a 11-a Conferințe ministeriale a OMC de la Buenos Aires, 10-13 decembrie 2017 (2017/2861(RSP))

P8_TA(2017)0439 B8-0593/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația ministerială de la Doha a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) din 14 noiembrie 2001(1),

–  având în vedere Declarația ministerială de la Hong Kong a OMC din 18 decembrie 2005(2),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Agenda de dezvoltare de la Doha (ADD), în special cea din 9 octombrie 2008(3), cea din 16 decembrie 2009(4), cea din 14 septembrie 2011(5), cea din 21 noiembrie 2013(6) și cea din 26 noiembrie 2015(7),

–  având în vedere rezultatele celei de a 9-a Conferințe ministeriale, organizate în luna decembrie 2013, în Bali și în special acordul privind facilitarea comerțului(8),

–  având în vedere rezultatele celei de a 10-a Conferințe ministeriale, organizate în luna decembrie 2015, în Nairobi și Declarația ministerială adoptată la 19 decembrie 2015(9),

–  având în vedere Documentul final adoptat prin consens la 14 iunie 2016 în contextul sesiunii anuale a Conferinței Parlamentare privind OMC de la Geneva(10),

–  având în vedere obiectivele ONU de dezvoltare durabilă(11),

–  având în vedere cea de-a șasea examinare globală a sistemului de ajutor pentru comerț, care a avut loc la Geneva, între 11 și 13 iulie 2017(12),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât OMC a jucat, de la înființarea sa, un rol central în consolidarea multilateralismului, promovarea unei ordini economice mondiale incluzive și favorizarea unui sistem comercial multilateral deschis, nediscriminatoriu și bazat pe norme; întrucât Runda de la Doha a fost lansată în 2001 având ca obiective crearea de noi oportunități comerciale, consolidarea normelor comerciale multilaterale și soluționarea dezechilibrelor actuale ale sistemului comercial, punând în centrul negocierilor nevoile și interesele țărilor în curs de dezvoltare și în special ale țărilor cel mai puțin dezvoltate;

B.  întrucât UE a susținut în mod consecvent o abordare multilaterală solidă a comerțului, bazată pe norme, dar a recunoscut totodată faptul că abordările complementare, cum ar fi acordurile bilaterale, regionale și multilaterale pot, de asemenea, contribui la deschiderea comerțului și dezvoltarea economică, în special prin deblocarea liberalizării și îmbunătățirea normelor și a disciplinei în domeniile de politică abordate mai puțin atent de OMC și pot sprijini sistemul multilateral, cu condiția ca respectivele acorduri să fie compatibile cu normele OMC, să se bazeze pe norme comune și să creeze condițiile pentru o posibilă abordare multilaterală în viitor;

C.  întrucât rezultatele celei de a 9-a Conferințe ministeriale din 2013 au fost de o importanță sistemică și, în special, încheierea unui acord privind facilitarea comerțului, cel mai important acord comercial multilateral încheiat de la instituirea OMC în 1995;

D.  întrucât anumiți membri ai OMC încearcă să submineze modelul actual de soluționare a litigiilor comerciale internaționale; întrucât Organul de apel al OMC se apropie de numărul minim de judecători care îi este necesar pentru a funcționa; întrucât, recent, SUA au respins propunerile din partea UE și a anumitor țări din America Latină de a porni un proces de selecție pentru a ocupa numărul tot mai mare de posturi vacante; întrucât acest blocaj, care a lăsat deja două din cele șapte locuri ale Organului de apel vacante, ar putea duce la prăbușirea unui sistem care este esențial pentru gestionarea conflictelor dintre cei mai puternici parteneri comerciali ai lumii;

E.  întrucât rezultatele obținute la cea de-a 10-a Conferință ministerială din 2015 au fost, de asemenea, de o importanță majoră, cu o serie de șase decizii ministeriale cu privire la agricultură, bumbac și aspecte legate de țările cel mai puțin dezvoltate, inclusiv un angajament de a elimina subvențiile la export pentru exporturile agricole, probabil cel mai important rezultat privind agricultura înregistrat vreodată în cadrul OMC;

F.  întrucât discuțiile recente privind modul în care se pot înregistra progrese în ceea ce privește Agenda de dezvoltare de la Doha (ADD) au arătat în mod clar că există puncte de vedere diferite între membrii OMC în ceea ce privește modul în care să continue negocierile, fapt care demonstrează că o revizuire a nivelului de ambiție este necesară pentru a ajunge în mod realist la rezultate în toate domeniile de negociere, iar această revizuire trebuie să ia pe deplin în considerare realitatea climatului comercial actual;

G.  întrucât transformarea digitală a economiei deschide noi canale comerciale, facilitând participarea întreprinderilor mici și mijlocii la comerțul mondial, prin intermediul comerțului electronic; întrucât acest lucru este considerat din ce în ce mai mult un domeniu în care OMC ar putea juca un rol important;

H.  întrucât cea de-a 11-a Conferință ministerială a OMC (CM11) va avea loc la Buenos Aires, în Argentina, în perioada 10-13 decembrie 2017,

1.  își reiterează angajamentul deplin față de valorile durabile ale abordării multilaterale și solicită o agendă comercială bazată pe un comerț liber, echitabil și bazat pe norme, în beneficiul tuturor, care să sprijine agenda de dezvoltare durabilă acordând importanță în primul rând drepturilor sociale, legate de mediu și drepturilor omului și asigurându-se că normele convenite la nivel multilateral și armonizate se aplică tuturor în mod uniform;

2.  subliniază nevoia de a continua pe baza rezultatelor convenite în cadrul celei de-a noua și celei de-a zecea Conferințe ministeriale pentru a face și garanta progrese semnificative la CM11 de la Buenos Aires din decembrie 2017, vizând menținerea și consolidarea arhitecturii comerciale multilaterale; subliniază că, în ciuda acestui lucru, părțile ar trebui să urmărească noi obiective de politică în domenii precum comerțul digital și facilitarea investițiilor;

3.  îndeamnă toate țările membre ale OMC să profite de dinamica creată prin progresele recente, având în vedere obiectivul strategic al consolidării sistemului comercial multilateral și necesitatea de a consolida OMC ca centru al negocierilor comerciale, recunoscând în același timp că sunt necesare noi abordări pentru a face față provocărilor actuale; recunoaște că flexibilitatea, deschiderea, caracterul integrator și angajamentul politic vor fi esențiale pentru realizarea de progrese globale, echilibrate și realiste privind aspectele rămase nesoluționate din cadrul ADD; consideră că, de la lansarea Rundei de la Doha în 2001, lumea s-a schimbat dramatic din punct de vedere economic, politic și tehnologic, și că noile provocări, cum ar fi comerțul electronic, comerțul digital, transparența investițiilor, subvențiile și supracapacitatea, lanțurile valorice globale, achizițiile publice, reglementarea internă a serviciilor, microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii și o mai mare compatibilitate între agenda comercială și cele în domeniul muncii și al mediului care se situează în afara domeniului de aplicare al ADD, trebuie să fie dezbătute, iar acest lucru se poate realiza fără a aduce atingere aspectelor restante privind ADD; subliniază nevoia de a permite țărilor în curs de dezvoltare să găsească metode proprii pentru a asigura în continuare șanse egale în aceste noi sectoare;

4.  subliniază importanța funcționării OMC ca un forum eficient și eficace de negociere cu privire la toate chestiunile de interes pentru membrii săi și ca această organizație să ofere o platformă de dezbatere deschisă cu privire la chestiuni legate de comerțul la nivel mondial;

5.  subliniază necesitatea de a se merge la Buenos Aires cu propuneri de text foarte avansate pentru a asigura în mai mare măsură transparența și caracterul incluziv al negocierilor comerciale, dat fiind faptul că Conferința ministerială ar trebui să fie foarte bine pregătită prin negocieri la nivel de comisii; salută, în acest sens, negocierile avansate privind aspecte precum subvențiile pentru pescuit, ca modalitate de combatere a pescuitului excesiv și a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat;

6.  ia act de propunerile prezentate cu privire la sprijinul intern acordat agriculturii, inclusiv propunerea comună din partea UE și a Braziliei; consideră că impulsionarea dezbaterii în acest domeniu ar putea reprezenta un rezultat esențial la CM 11; reiterează, în acest context, necesitatea de a găsi o soluție permanentă privind deținerea de stocuri publice în scopul securității alimentare, sprijinul pentru bumbac și subvențiile, în conformitate cu Decizia ministerială de la Nairobi; subliniază că negocierile cu privire la acest subiect și eventualul lor rezultat nu ar trebui să prevaleze asupra discuțiilor privind viitorul politicii agricole comune;

7.  reafirmă importanța realizării de progrese în cadrul negocierilor și a obținerii de rezultate cu privire la alte chestiuni menționate de către membri, inclusiv: reglementarea internă în domeniul serviciilor, comerțul electronic, facilitarea investițiilor, subvențiile orizontale și îmbunătățirea transparenței și a bunei practici de reglementare în beneficiul IMM-urilor;

8.  consideră că rezultatul Conferinței ministeriale din 2017 ar trebui să recunoască în mod clar importanța obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 și a angajamentelor din cadrul Acordului de la Paris în combaterea schimbărilor climatice, precum și rolul pe care îl poate juca comerțul în îndeplinirea lor și că va trebui să definească măsuri concrete care trebuie luate în acest sens, dat fiind faptul că standardele globale și cadrul multilateral sunt benefice pentru comerțul mondial;

9.  reafirmă legăturile dintre egalitatea de gen și dezvoltarea favorabilă incluziunii, subliniind că capacitarea femeilor este esențială pentru eradicarea sărăciei și că eliminarea barierelor din calea participării femeilor în cadrul schimburilor comerciale este esențială pentru dezvoltarea economică; recunoaște necesitatea de a dezvolta intervenții care abordează gama de bariere care limitează oportunitățile pentru femei în economie; invită membrii OMC să includă un program de lucru care să asigure faptul că politica comercială care ține seama de aspectele legate de gen figurează printre rezultatele Conferinței ministeriale din 2017;

10.  atrage atenția asupra celei de-a șasea revizuiri a programului Ajutor pentru comerț, care a avut loc în iulie 2017 la Geneva, intitulată „promovarea comerțului, a incluziunii și a conectivității pentru dezvoltarea durabilă”, care s-a axat, printre altele, asupra necesității de a elimina decalajul digital;

11.  susține opinia conform căreia acest lucru ar trebui să fie transpus în acțiuni concrete în vederea facilitării comerțului electronic și pentru a transforma oportunitățile oferite de sectorul digital în realități comerciale; subliniază că o mai bună conectivitate oferă mai multe oportunități de afaceri, făcând accesul la piețe mai ușor și mai puțin costisitor și pentru oamenii de afaceri din cadrul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din țările în curs de dezvoltare; observă, în acest sens, că investițiile în infrastructură rămân o provocare cheie și că este esențial să se realizeze progrese în acest domeniu; invită, prin urmare, membrii OMC să promoveze investițiile în infrastructură, încurajând, printre alte inițiative, parteneriatele public-privat;

12.  subliniază că este important să se discute posibile răspunsuri oferite de politica comercială la fenomenul din ce în ce mai extins al servitizării în domeniul comerțului cu mărfuri (așa-numitul „mod 5”);

13.  invită Comisia să își continue eforturile de dezvoltare a unui set de norme de conduită multilaterale obligatorii privind comerțul electronic în cadrul OMC; sprijină comunicarea UE intitulată „Un mediu pentru facilitarea tranzacțiilor online” prezentată membrilor Consiliului pentru comerțul cu servicii în iunie 2017, care prevede un set de principii comune atât de necesar și apărut la timp, referitor la protecția consumatorilor, mesajele nesolicitate, serviciile de autentificare și de asigurare a încrederii și contractele electronice, care ar spori încrederea consumatorilor în mediul online și ar crea un mediu favorabil pentru comerțul digital;

14.  încurajează reluarea negocierilor comerciale multilaterale cu privire la Acordul privind bunurile de mediu;

15.  salută intrarea în vigoare a Acordului de facilitare a comerțului la 22 februarie 2017; consideră că acest acord va aduce beneficii semnificative pentru toți membrii OMC, mai ales pentru țările în curs de dezvoltare și pentru operatorii economici relevanți, prin creșterea transparenței și a securității juridice și prin reducerea costurilor administrative și a duratei procedurilor vamale;

16.  subliniază faptul că este important ca toți membrii OMC să pună în aplicare deciziile luate atât la Nairobi, cât și la Bali, inclusiv crearea de oportunități noi de export pentru furnizorii de servicii din țările cel mai puțin dezvoltate în temeiul derogării în domeniul serviciilor pentru țările cel mai puțin dezvoltate și al simplificării normelor care reglementează regulile de origine; ia act de interesul tot mai mare în rândul membrilor OMC cu privire la un acord de facilitare a serviciilor; solicită depunerea unor eforturi sporite la nivel multilateral pentru simplificarea și armonizarea semnificativă a regulilor de origine;

17.  subliniază importanța esențială a OMC pentru un sistem comercial bazat pe norme și consideră că există o nevoie acută de garantare a punerii în aplicare a hotărârilor sale, a respectării angajamentelor obligatorii și a soluționării litigiilor comerciale și subliniază contribuția sa unică la promovarea unei mai mari transparențe și a evaluării inter pares, în special prin Mecanismul de examinare a politicilor comerciale (TPRM); își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că mai multe posturi din organul de apel rămân vacante, fapt ce limitează în mod sever activitatea acestui organ esențial, amenințând să submineze funcționarea actuală și corespunzătoare a mecanismului de soluționare a litigiilor și insistă asupra adoptării unei decizii rapide cu privire la ocuparea acestor posturi;

18.  subliniază că este necesară o declarație finală a CM11, în care membrii ar putea să precizeze noile domenii și pe cele cuprinse în agenda Rundei de la Doha în privința cărora vor începe și vor continua să negocieze;

19.  invită Comisia și Consiliul să se asigure că Parlamentul va continua să fie implicat îndeaproape în pregătirea CM11, va fi ținut la curent cu promptitudine și va fi consultat pe perioada Conferinței ministeriale din 2017; invită Comisia să prezinte în continuare argumente altor membri OMC pentru creșterea importanței dimensiunii parlamentare a OMC;

20.  invită statele membre ale OMC să asigure legitimitatea democratică și transparența prin consolidarea dimensiunii parlamentare a OMC; în acest sens, subliniază că trebuie să se garanteze că parlamentarii au un acces mai bun la negocierile comerciale, că sunt implicați în formularea și punerea în aplicare a deciziilor OMC și că politicile comerciale sunt supuse unui control corespunzător în interesul cetățenilor;

21.  regretă că mini-conferința ministerială din 9 și 10 octombrie 2017 de la Marrakesh nu a condus la un progres semnificativ în vederea CM11; invită toate părțile să își asume pe deplin propriile responsabilități și să transforme voința care reiese din declarațiile politice în acțiuni concrete în cadrul negocierilor, pentru a obține un rezultat pozitiv al CM 11 de la Buenos Aires și a crea o bază solidă pentru acțiunile și deciziile viitoare după Conferința ministerială din 2017;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Directorului General al OMC.

(1) Declarația ministerială de la Doha WT/MIN(01)/DEC/1 din 14 noiembrie 2001 https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/min01_e/mindecl_e.htm (2) Declarația ministerială de la Hong Kong WT/MIN(05)/DEC din 18 decembrie 2005 https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/min05_e/final_text_e.htm (3) JO C 9 E, 15.1.2010, p. 31. (4) JO C 286 E, 22.10.2010, p. 1. (5) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 84. (6) JO C 436, 24.11.2016, p. 6. (7) JO C 366, 27.10.2017, p. 140. (8) Declarația ministerială de la Bali WT/MIN(13)/DEC din 7 decembrie 2013 https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/mc9_e/balideclaration_e.htm (9) Declarația ministerială de la Nairobi WT/MIN(15)/DEC din 19 decembrie 2015 https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/mc10_e/nairobipackage_e.htm (10) http://www.ipu.org/splz-e/trade16/outcome.pdf (11) http://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/ (12) https://www.wto.org/english/tratop_e/devel_e/a4t_e/gr17_e/gr17programme_e.htm

Recomandarea din 15 noiembrie 2017 a Parlamentului European adresată Consiliului, Comisiei și SEAE privind Parteneriatul Estic, în perspectiva summitului din noiembrie 2017 (2017/2130(INI))

P8_TA(2017)0440 A8-0308/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 3 și 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36 și 37, din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere lansarea Parteneriatului Estic la Praga, la 7 mai 2009, ca un efort comun al UE și al partenerilor săi estici, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina,

–  având în vedere declarațiile comune ale summiturilor Parteneriatului Estic, de la Varșovia în 2011, de la Vilnius în 2013 și de la Riga în 2015,

–  având în vedere Declarația liderilor celor 27 de state membre și a Consiliului European, a Parlamentului European și a Comisiei Europene, adoptată la 25 martie 2017, la Roma,

–  având în vedere recomandările și activitățile Adunării Parlamentare Euronest, Forumului societății civile al Parteneriatului Estic, precum și ale Comitetului Regiunilor și Conferinței autorităților locale și regionale din Parteneriatul Estic (CORLEAP),

–  având în vedere comunicările Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind Politica europeană de vecinătate (PEV), în special raportul din 2017 privind realizarea revizuirii PEV (JOIN(2017)0018) și documentul de lucru revizuit din 2017, intitulat „Parteneriatul Estic - 20 de obiective concrete pentru 2020: Concentrarea asupra priorităților esențiale și a rezultatelor tangibile” (SWD(2017)0300), precum și comunicarea din 2016 intitulată „Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind PEV și Parteneriatul Estic,

–  având în vedere recomandarea sa din 5 iulie 2017 adresată Consiliului, referitoare la cea de a 72-a Sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite(1), rezoluțiile sale, în special cea din 15 iunie 2017, referitoare la cazul lui Afgan Mukhtarli și situația mass-mediei în Azerbaidjan(2), cea din 6 aprilie 2017(3) și cea din 24 noiembrie 2016(4) referitoare la Belarus, cea din 16 martie 2017 referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2017(5), cea din 13 decembrie 2016 referitoare la drepturile femeilor în țările din Parteneriatului Estic(6), cea din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Georgia, Moldova și Ucraina(7), și cea din 9 iulie 2015 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate(8),

–  având în vedere Declarația comună a parlamentelor Georgiei, Moldovei și Ucrainei din 3 iulie 2017,

–  având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0308/2017),

A.  întrucât Parteneriatul Estic este bazat pe un angajament comun între Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană de a-și aprofunda relațiile și de a adera la dreptul internațional și valorile fundamentale, printre care democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a egalității de gen, precum și pentru economia de piață, dezvoltarea sustenabilă și buna guvernanță;

B.  întrucât Parteneriatul Estic urmărește obiective comune de promovare a stabilității, încrederii și cooperării, de susținere a reformelor democratice, a relațiilor de bună vecinătate, a soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării regionale, de îmbunătățire a contactelor interpersonale și de stimulare a comerțului, pentru a intensifica dialogul și asocierea politică și a consolida cooperarea și integrarea economică;

C.  întrucât, prin Strategia globală și PEV revizuită, UE urmărește să-și apropie partenerii prin accelerarea asocierii politice și a integrării economice cu UE, dar și să promoveze stabilizarea politică, reziliența societală și prosperitatea economică în vecinătatea sa, oferind totodată posibilitatea unor relații economice și politice privilegiate, în funcție de nivelul de ambiție al fiecărei țări partenere;

D.  întrucât, având în vedere că UE consideră cooperarea o valoare în sine și este ferm convinsă că aceasta conduce la situații reciproc avantajoase pentru toate părțile implicate, s-a angajat să continue să colaboreze cu toate țările Parteneriatului Estic, atât timp cât valorile fundamentale europene nu sunt contestate sau subminate;

E.  întrucât UE și partenerii săi trebuie să alinieze resursele și instrumentele la angajamentele asumate și întrucât partenerii trebuie să acorde mai multă atenție punerii în aplicare a acordurilor existente;

F.  întrucât participanții la summitul de la Riga din 2015 au cerut realizarea unor progrese până la următoarea reuniune, în domeniile (1) consolidării instituțiilor și a bunei guvernări, (2) mobilității și contactelor interpersonale, (3) dezvoltării economice și oportunităților de piață și (4) conectivității, eficienței energetice, protecției mediului și schimbărilor climatice;

G.  întrucât au fost realizate progrese semnificative de la ultimul summit, în special prin încheierea și intrarea în vigoare a trei acorduri de asociere (AA), inclusiv o Zonă de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC) cu Georgia, Moldova și Ucraina, precum și prin crearea unor regimuri de liberalizare a vizelor cu Georgia și Ucraina din 2017 (și cu Moldova din 2014), încheierea negocierilor privind un acord de parteneriat consolidat și cuprinzător cu Armenia (care oferă un exemplu privind modul în care pot coexista statutul de membru în Uniunea Economică Eurasiatică și participarea la strategiile de vecinătate ale Uniunii Europene), lansarea negocierilor pentru un nou acord cuprinzător cu Azerbaidjanul și adoptarea unor reforme majore în unele dintre aceste țări, cu sprijin politic, tehnic și financiar din partea Uniunii Europene și cu continuarea politicii de implicare critică față de Belarus;

H.  întrucât, de la lansarea Parteneriatului Estic la Praga, unii membri fondatori au înregistrat o deteriorare generală a situației drepturilor omului și o inversare a tendințelor de democratizare; întrucât una dintre principalele provocări va fi facilitarea tranziției în curs către democrații favorabile incluziunii, responsabile, stabile și viabile;

I.  întrucât mobilitatea crescută și consolidarea contactelor interpersonale între țările partenere și UE rămân un instrument indispensabil pentru promovarea valorilor europene;

J.  întrucât noul plan de lucru strategic propus de Comisie și SEAE, care combină obiectivele de cooperare bilaterale și regionale, urmărește să ghideze activitatea viitoare a UE și a celor șase state partenere, axându-se pe douăzeci de obiective concrete până în 2020;

K.  întrucât independența, suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor UE din est este în continuare amenințată de conflictele regionale nesoluționate, dintre care unele au fost inițiate și sunt încă susținute în mod activ de Federația Rusă, în contradicție cu angajamentele internaționale ale acesteia de a respecta ordinea juridică internațională; întrucât UE ar trebui să joace un rol mai activ în soluționarea pașnică a conflictelor în desfășurare din vecinătatea sa; întrucât agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, anexarea Crimeei și ocuparea în continuare a două regiuni din Georgia, precum și amenințările hibride din partea Rusiei, care includ activități de destabilizare și propagandă, amenință securitatea europeană în ansamblul său;

L.  întrucât politica Parteneriatului Estic se bazează pe dreptul suveran al fiecărui partener de a-și alege nivelul de ambiție la care aspiră în relațiile sale cu UE; întrucât partenerii care urmăresc să aibă relații mai strânse cu UE ar trebui să se poată baza pe un sprijin și o asistență mai mare în vederea atingerii obiectivelor stabilite reciproc, dacă aceștia își îndeplinesc angajamentele actuale de reformă, în conformitate cu principiul „mai mult pentru mai mult”,

1.  adresează Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă următoarele recomandări:

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei Europene, Serviciului European de Acțiune Externă, precum și, spre informare, Reprezentantul Special al UE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia, Adunării Parlamentare a OSCE, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și guvernelor și parlamentelor țărilor Parteneriatului Estic.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2017)0304. (2) Texte adoptate, P8_TA(2017)0267. (3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0126. (4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0456. (5) Texte adoptate, P8_TA(2017)0089. (6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0487. (7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0018. (8) JO C 265, 11.8.2017, p. 110. (9) JO C 95, 1.4.2014, p. 1. (10) JO L 304, 20.11.2010, p. 47.

Rezoluția Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 referitoare la Planul de acțiune pentru natură, cetățeni și economie (2017/2819(RSP))

P8_TA(2017)0441 B8-0589/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un plan de acțiune pentru natură, cetățeni și economie” (COM(2017)0198),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2016 referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în domeniul biodiversității(1);

–  având în vedere Verificarea adecvării legislației UE privind natura (Directiva privind păsările și Directiva privind habitatele) (SWD(2016)0472),

–  având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene intitulat „Sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca implementarea rețelei Natura 2000 să permită valorificarea la maximum a întregului său potențial”,

–  având în vedere raportul Comisiei intitulat „Raport în conformitate cu Directiva privind habitatele și cu Directiva privind păsările pentru perioada 2007-2012: starea naturii în Uniunea Europeană”,

–  având în vedere statisticile Eurostat privind biodiversitatea din noiembrie 2016,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 19 iunie 2017 privind Planul de acțiune al UE pentru natură, cetățeni și economie(2),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la un plan de acțiune pentru natură, cetățeni și economie (O-000067/2017 – B8-0608/2017),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât numai aproximativ jumătate din speciile de păsări protejate și un număr mai mic din alte specii și habitate protejate din Uniune au, în prezent, un bun stadiu de conservare și întrucât doar 50 % din toate siturile Natura 2000 au planuri de gestionare ce conțin obiective și măsuri de conservare;

B.  întrucât directivele privind natura au un rol important de jucat în atingerea obiectivelor Planului strategic pentru biodiversitate 2011-2020 al Convenției privind diversitatea biologică (CDB), ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice;

C.  întrucât în evaluarea Agenției Europene de Mediu intitulată „Starea naturii în UE în 2015” se afirmă că principalele presiuni și amenințări semnalate de statele membre sunt agricultura și modificarea condițiilor naturale pentru ecosistemele terestre, pe de o parte, și utilizarea resurselor vii (pescuitul) și poluarea pentru ecosistemelor marine, pe de altă parte; întrucât toate aceste activități umane au un puternic impact negativ asupra naturii;

D.  întrucât statisticile Eurostat privind biodiversitatea pentru anul 2016 indică un declin global al tuturor celor 167 de specii comune de păsări din UE în perioada 1990-2014(3);

Observații generale

1.  salută Planul de acțiune pentru natură, cetățeni și economie ca un pas în direcția potrivită pentru a realiza obiectivele directivelor privind natura;

2.  constată totuși însă cu îngrijorare că obiectivele Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020 și ale CBD nu vor fi îndeplinite fără eforturi suplimentare substanțiale și imediate; subliniază faptul că obiectivele Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru anul 2010 nu au fost îndeplinite;

3.  constată că ecosistemele sănătoase și rezistente sunt mai capabile să atenueze efectele schimbărilor climatice și să se adapteze la acestea și, prin urmare, să limiteze încălzirea globală; constată că ele sunt mai rezistente la evenimente meteorologice extreme și se recuperează mai ușor în urma acestora, oferind o gamă largă de beneficii de care depind oamenii;

4.  constată că, în Europa, aproape un sfert din speciile sălbatice sunt amenințate în prezent cu dispariția, iar majoritatea ecosistemelor s-au deteriorat într-o asemenea măsură încât nu mai sunt în măsură să își îndeplinească prețioasele funcțiile; ia act de faptul că această degradare aduce prejudicii sociale și economice enorme Uniunii, deoarece accentuarea principalelor cauze ale pierderii biodiversității, și anume deteriorarea habitatelor, supraexploatarea resurselor naturale, introducerea și răspândirea unor specii alogene invazive și schimbările climatice, anulează efectele pozitive ale inițiativelor menite să împiedice acest lucru;

5.  constată că planul de acțiune urmărește „să accelereze progresul în direcția atingerii obiectivului Strategiei UE 2020 de oprire și inversare a declinului biodiversității și al serviciilor ecosistemice”; consideră totuși regretabil faptul că nu s-a făcut nicio altă referire la Strategia în domeniul biodiversității pentru 2020 sau la concluziile evaluării sale la jumătatea perioadei;

6.  reiterează necesitatea depunerii unor eforturi suplimentare, semnificative și susținute pentru a atinge obiectivele pentru 2020 și invită Comisia și statele membre să acorde acestui aspect o mai mare prioritate politică;

7.  subliniază necesitatea de a garanta că legislația privind natura Uniunii este pusă în aplicare pe deplin și cu strictețe;

8.  subliniază că progresele substanțiale realizate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a poluării aerului și a altor poluați, precum și pentru îmbunătățirea eficienței în utilizarea energiei și a resurselor materiale, trebuie completate de acțiuni suplimentare ale statelor membre pentru a pune în aplicare pe deplin politicile convenite în vederea protejării în mai mare măsură a biodiversității, resurselor naturale și a sănătății publice;

9.  subliniază necesitatea integrării în mai mare măsură a politicilor și a cunoștințelor pentru a atinge obiectivul unei vieți mai bune în limitele planetei noastre, care este viziunea pe termen lung a celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu;

10.  regretă termenul scurt prevăzut de planul de acțiune și invită Comisia să demareze imediat lucrările privind următoarea strategie privind biodiversitatea pentru perioada de după 2020;

Implicarea tuturor actorilor

11.  salută cele patru domenii prioritare identificate în planul de acțiune și subliniază necesitatea unei implicări active a tuturor actorilor relevanți la nivel național, regional și local, astfel încât măsurile concrete care trebuie luate să poată aborda în mod eficace deficiențele în punerea în aplicare a directivelor privind păsările și habitatele;

12.  reamintește că, în Raportul său special nr. 1/2017, Curtea de Conturi Europeană a menționat că coordonarea dintre autoritățile responsabile și alte părți interesate din statele membre nu a fost suficient dezvoltată;

13.  solicită Comisiei să sprijine în mod eficace actorii naționali și regionali în punerea în aplicare a legislației privind natura și în îmbunătățirea inspecțiilor de mediu, inclusiv prin consolidarea competențelor și a capacităților și printr-o mai bună alocare a resurselor;

14.  salută faptul că Comisia intenționează să actualizeze și să elaboreze în continuare ghiduri în toate limbile oficiale ale UE pentru a facilita înțelegerea legislației pe teren și pentru a ajuta autoritățile publice să o aplice în mod corespunzător și invită, în acest sens, Comisia să implice și să consulte toate părțile interesate în cursul acestui proces;

15.  subliniază rolul societății civile în asigurarea unei mai bune puneri în aplicare a legislației Uniunii privind natura și importanța dispozițiilor din Convenția de la Aarhus în această privință;

16.  invită Comisia să prezinte o nouă propunere legislativă privind standardele minime pentru accesul la controlul jurisdicțional și o revizuire a Regulamentului de la Aarhus de punere în aplicare a convenției în ceea ce privește acțiunea Uniunii, pentru a ține seama de recenta recomandare a Comitetului pentru respectarea Convenției de la Aarhus;

17.  salută faptul că, fără a periclita obiectivele de conservare și cerințele stabilite în directivele privind natura, abordările flexibile privind punerea în aplicare care țin cont de circumstanțele naționale specifice contribuie la reducerea și la eliminarea treptată a conflictelor inutile și a problemelor survenite între protecția naturii și activitățile socioeconomice, precum și la abordarea provocărilor de ordin practic care rezultă din aplicarea anexelor la directive;

18.  invită Comisia să clarifice rolul Comitetului Regiunilor în ceea ce privește sensibilizarea și promovarea implicării la nivel local și a schimburilor de cunoștințe;

Specii și habitate protejate

19.  subliniază că statele membre trebuie să prevină orice deteriorare a zonelor „Natura 2000” și să ia măsuri de conservare pentru a menține sau readuce speciile și habitatele protejate la un stadiu corespunzător de conservare;

20.  solicită punerea în aplicare integrală a directivelor privind natura pentru a garanta că acțiunile de conservare sunt întreprinse în conformitate cu cele mai recente progrese științifice și tehnice;

21.  regretă că planul de acțiune nu stabilește o strategie prioritară și acțiuni concrete pentru a îmbunătăți protecția polenizatorilor, în special în ceea ce privește eforturile de combatere a riscurilor sanitare și a speciilor parazite (în special, căpușele varroa), coordonarea lucrărilor de cercetare, armonizarea metodelor de analiză și partajarea datelor științifice privind polenizatorii la nivel european, după cum a solicitat Parlamentul European într-o rezoluție anterioară;

22.  îndeamnă din nou Comisia să prezinte o strategie a UE pentru protejarea și conservarea polenizatorilor în pericol care să abordeze în mod global și transversal problema fundamentală a ratelor îngrijorătoare de mortalitate a polenizatorilor în Europa, în special a albinelor, al căror rol economic și în materie de mediu este inestimabil;

23.  propune să se impună obligația de a combate căpușele Varroa la nivelul Uniunii, să se sprijine formarea apicultorilor în protecția albinelor, iar autoritățile locale și regionale, precum și agricultorii și toți ceilalți cetățeni să fie încurajați să favorizeze dezvoltarea speciilor vegetale, în special a speciilor cu flori, în zone rurale și urbane, pentru a crește prezența plantelor melifere;

24.  reamintește faptul că uciderea ilegală a păsărilor și, în special, a speciilor migratoare din Marea Mediterană, precum și a păsărilor de pradă în unele state membre, rămâne un motiv de îngrijorare; subliniază necesitatea unui plan coordonat la nivel european, pe baza datelor științifice, pentru a gestiona speciile de păsări migratoare care traversează mai multe state membre;

25.  solicită punerea în aplicare deplină și eficace a Regulamentului privind speciile alogene invazive (Regulamentul IAS), precum și o finanțare corespunzătoare a acestuia în cadrul bugetului UE; subliniază că includerea unei specii pe lista speciilor alogene invazive a Uniunii trebuie să se bazeze pe o metodologie standardizată și armonizată de evaluare a riscurilor; consideră că gestionarea IAS reprezintă o prioritate urgentă, mai ales în cadrul siturilor Natura 2000; salută platforma online, Rețeaua europeană de informare cu privire la speciile alogene (EASIN), care facilitează accesul la datele privind speciile alogene;

26.  subliniază că protejarea mediului nostru natural comun în Europa este esențială atât pentru economiile țărilor noastre, cât și pentru bunăstarea noastră, că se estimează că rețeaua Natura 2000 are o valoare economică cuprinsă între 200 și 300 de miliarde de euro anual și poate genera venituri pentru comunitățile locale prin turism și activități recreative și că ecosistemele sănătoase asigură servicii esențiale, cum ar fi apa dulce, stocarea carbonului, insectele polenizatoare, protecția împotriva inundațiilor, a avalanșelor și a eroziunii costiere(4); subliniază, prin urmare, că investițiile în rețeaua Natura 2000, reprezintă o decizie economică judicioasă;

27.  reamintește că siturile marine din rețeaua Natura 2000 sunt mult mai puțin răspândite decât siturile terestre; invită statele membre în cauză să abordeze această problemă și invită Comisia să faciliteze cooperarea necesară cu țările terțe pentru a îmbunătăți protecția mediului în zonele marine;

28.  salută acțiunea care are ca obiectiv integrarea serviciilor de ecosistem în procesul decizional; regretă totuși că Planul de acțiune nu conține o inițiativă concretă privind evitarea pierderilor nete de biodiversitate;

Legăturile cu alte domenii de politică

29.  subliniază necesitatea stringentă de a se lua măsuri pentru a combate principalele cauze ale pierderii biodiversității, și anume distrugerea și degradarea habitatelor, care este în principal rezultatul utilizării excesive a terenurilor, al poluării, agriculturii intensive, utilizării pesticidelor chimice sintetice, răspândirii speciilor alogene și al schimbărilor climatice și subliniază, de asemenea, că este necesar să se asigure coerența dintre diferitele politici ale Uniunii Europene;

30.  subliniază că rezultatele verificării adecvării scot în evidență necesitatea unei mai bune coerențe cu politica agricolă comună (PAC) și declinul îngrijorător al speciilor și habitatelor asociat agriculturii; invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului PAC asupra biodiversității;

31.  reamintește că una dintre cele șase priorități principale pentru dezvoltarea rurală din UE este refacerea, conservarea și ameliorarea ecosistemelor asociate agriculturii și silviculturii, inclusiv în siturile Natura 2000; reamintește numeroasele eforturi depuse de către actorii din sectorul agriculturii, în special în cadrul punerii în aplicare a măsurilor de înverzire introduse în momentul revizuirii PAC în 2013;

32.  își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre să asigure redirecționarea fondurilor din cadrul PAC de la subvenționarea activităților asociate declinului biodiversității către finanțarea unor practici agricole sustenabile în raport cu mediul și menținerea biodiversității conexe;

33.  invită, de asemenea, Comisia și statele membre să examineze, în cooperare cu proprietarii și utilizatorii de terenuri, posibilitatea asigurării unor „servicii verzi și albastre” (gestionarea peisajelor, a naturii și a apelor), în schimbul unei plăți la prețuri de piață;

34.  observă că speciile pentru care Directiva privind habitatele prevede o protecție specială au atins un bun nivel de conservare în unele regiuni ale Europei, fiind astfel susceptibile să amenințe alte specii sălbatice și animale domestice, ceea ce ar putea afecta echilibrul natural al ecosistemului; invită Comisia să elaboreze o procedură de evaluare prin care să se poată modifica gradul de protecție al speciilor în anumite regiuni din momentul în care este atins nivelul de conservare preconizat;

35.  reamintește că coexistența oamenilor și a carnivorelor mari, în special a oamenilor și lupilor, poate avea un impact negativ în anumite regiuni asupra dezvoltării durabile a ecosistemelor și a zonelor rurale locuite, în special în legătură cu agricultura tradițională și turismul durabil, precum și asupra altor activități socioeconomice; invită Comisia și statele membre să întreprindă măsuri concrete pentru a trata aceste chestiuni și pentru a nu pune în pericol dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, recunoscând totodată flexibilitatea pe care o pune la dispoziție Directiva privind habitatele;

36.  invită Comisia să sprijine măsuri precum formarea fermierilor privind protecția animalelor împotriva carnivorelor mari și schimbul de bune practici din statele membre privind protecția animalelor de fermă;

37.  regretă faptul că la elaborarea PAC nu s-a ținut seama de protecția practicii agricole tradiționale a pășunatului, aflată pe cale de dispariție, care reprezintă un instrument istoric important în gestionarea habitatelor și conservarea naturii; solicită ca Planul de acțiune să sprijine un cadru de dezvoltare a pășunatului în rețeaua Natura 2000;

38.  solicită Comisiei să analizeze posibilitatea aplicării unei gestionări bazate pe adaptarea cantităților prelevate ca instrument optim pentru gestionarea în mod durabil a populațiilor de păsări de apă care sunt suficient de abundente în UE și pentru conservarea populațiilor aflate în scădere;

39.  subliniază că zonele marine suferă de pierderi considerabile ale biodiversității și consideră că politica comună în domeniul pescuitului (PCP) ar trebui să promoveze biodiversitatea și practicile durabile de consum și producție; solicită realizarea unei evaluări a impactului PCP asupra biodiversității;

Finanțarea

40.  salută raportul Curții de Conturi Europene privind rețeaua Natura 2000 și este de acord cu evaluarea sa conform căreia fondurile UE nu au fost mobilizate în măsură suficientă pentru gestionarea rețelei;

41.  atrage atenția asupra faptului că finanțarea zonelor Natura 2000 se află în principal în responsabilitatea statelor membre și subliniază că este posibil ca lipsa de finanțare să fie factorul principal care a determinat caracterul lacunar al punerii în aplicare a directivelor privind natura, astfel cum se menționează în rezultatele studiului de verificare a adecvării;

42.  subliniază că este puțin probabil să fie create noi mecanisme financiare pentru conservarea biodiversității în vederea realizării obiectivelor pentru 2020, dat fiind calendarul actualului cadru financiar multianual (CFM); solicită ca mijloacele existente să fie valorificate la maximum, inclusiv instrumentul financiar pentru mediu (LIFE), PAC și fondurile structurale;

43.  salută apropiata propunere a Comisiei de a majora cu 10% pachetul financiar din cadrul programului LIFE destinat naturii și biodiversității;

44.  afirmă că sunt necesare eforturi suplimentare în faza pregătitoare a următorului CFM, atât în ceea ce privește revizuirea, cât și previziunile, astfel încât să se asigure o finanțare adecvată pentru conservarea naturii, biodiversitate și agricultura durabilă în siturile Natura 2000; consideră că o analiză cuprinzătoare a cheltuielilor anterioare, care să scoată în evidență învățămintele în ceea ce privește performanța măsurilor anterioare, ar fi esențială în acest sens;

45.  solicită ca în viitorul CFM să fie incluse noi mecanisme financiare destinate conservării biodiversității; solicită Comisiei să se asigure că viitoarele instrumente financiare pentru agricultură și pentru dezvoltarea rurală și regională conțin pachete financiare specifice pentru biodiversitate și gestionarea rețelei Natura 2000, care să fie gestionate în comun de autoritățile de mediu naționale și regionale;

46.  invită Comisia să adapteze mai bine programele de finanțare la obiectivele rețelei Natura 2000 și să stabilească indicatori de performanță transversali aferenți rețelei Natura 2000 pentru toate fondurile UE corespunzătoare; invită de asemenea Comisia să instituie un mecanism de monitorizare a cheltuielilor aferente rețelei Natura 2000 pentru a îmbunătăți transparența, răspunderea și eficacitatea, și să integreze aceste aspecte în următorul CFM;

47.  reiterează faptul că programul Natura 2000 este finanțat în mod obișnuit prin cofinanțare; invită statele membre să își majoreze în mod considerabile finanțarea pentru Natura 2000, astfel încât ratele de cofinanțare să fie mai atractive și, prin urmare, să crească gradul de utilizare a fondului, și solicită să se adopte măsuri de reducere a sarcinilor administrative pentru solicitanți și beneficiarii proiectelor;

48.  subliniază potențialul finanțării de tip public-privat pentru dezvoltarea serviciilor ecosistemice, a infrastructurii ecologice și a altor elemente legate de capitalul natural și salută faptul că Mecanismul de finanțare a capitalului natural (MFCN) va continua să sprijine proiectele legate de biodiversitate în perioada de implementare 2017-2019;

49.  invită Comisia să promoveze și să propună mijloace pentru finanțarea și elaborarea planurilor de gestionare transfrontalieră a speciilor de carnivore mari și solicită, de asemenea, o examinare detaliată a rolului carnivorelor mari și posibila introducere a unor măsuri de ajustare care să garanteze menținerea biodiversității, a peisajului agricol și a practicii seculare a pășunatului liber în zonele montane;

Infrastructurile ecologice

50.  salută angajamentul inclus în Planul de acțiune de a se oferi orientări pentru dezvoltarea unor infrastructuri ecologice care să asigure o mai bună conectivitate a zonelor Natura 2000, dar își reiterează apelul de a fi prezentată o propunere autentică privind dezvoltarea unei rețele transeuropene pentru infrastructurile ecologice (TEN-G);

51.  subliniază că este important ca autoritățile competente din statele membre, cu implicarea tuturor părților interesate vizate, să utilizeze mai bine procesele de planificare spațială integrată, să îmbunătățească înțelegerea transsectorială a TEN-G prin intermediul cunoștințelor sectoriale specifice și să faciliteze finanțarea unei mai bune conectivități și a unei infrastructuri ecologice în general prin fondurile de dezvoltare rurală și de dezvoltare regională; observă că aceste criterii ar trebui să orienteze CFM după 2020 în ceea ce privește planificarea lucrărilor de infrastructură; observă că noțiunea de infrastructură ecologică contribuie, de asemenea, la dezvoltarea unei economii durabile prin menținerea beneficiilor aduse de ecosisteme, atenuând totodată efectele adverse ale infrastructurilor de transport și de energie;

52.  observă că este necesar să se studieze rolul infrastructurilor ecologice în atenuarea efectelor catastrofelor naturale legate de schimbările meteorologice și climatice, în special de condiții meteorologice și climatice extreme, care sunt cauza unora dintre cele mai devastatoare și mortale catastrofe naturale din Europa și din lume;

o
o   o

53.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0034. (2) http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2017/06/19/conclusions-eu-action-plan-nature/pdf (3) http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Biodiversity_statistics (4) http://ec.europa.eu/environment/nature/pdf/state_of_nature_en.pdf

Rezoluţia Parlamentului European din 15 noiembrie 2017 referitoare la situația statului de drept și a democrației în Polonia (2017/2931(RSP))

P8_TA(2017)0442 B8-0595/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere tratatele UE, în special articolele 2, 3, 4, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Constituția Republicii Polonia,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența aferentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2014, intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (COM(2014)0158),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 aprilie 2016 referitoare la situația din Polonia(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2016 referitoare la evoluțiile recente din Polonia și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene(2),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 21 decembrie 2016(3) privind statul de drept, care completează Recomandarea sa din 27 iulie 2016, ținând seama de cele mai recente evoluții în Polonia în lumina numirii unui nou președinte al Curții Constituționale,

–  având în vedere a treia recomandare a Comisiei din 26 iulie 2017(4) privind statul de drept, în care acesta își exprimă profunda îngrijorare în ceea ce privește proiectul de reformă a sistemului judiciar din Polonia, care, conform evaluării Comisiei, amplifică amenințarea sistemică la adresa statului de drept din Polonia, deja identificată în procedura privind statul de drept, inițiată de Comisie în ianuarie 2016,

–  având în vedere răspunsul guvernului polonez din 20 februarie 2017, care respinge ideea că există o amenințare sistemică la adresa statului de drept în Polonia și răspunsul guvernului polonez din 29 august 2017, care respinge obiecțiile Comisiei privind reformele în sistemul judiciar și contestă competența acesteia de a evalua sistemul de justiție,

–  având în vedere procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor lansate de Comisie împotriva Poloniei, inclusiv procedura din 29 iulie 2017 și avizul motivat din 12 septembrie 2017 referitor la Legea privind organizarea instanțelor ordinare, care a declarat că legea poloneză este incompatibilă cu dreptul Uniunii, în special cu articolul 157 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Directiva 2006/54/CE privind egalitatea de gen în ocuparea forței de muncă și articolul 19 alineatul (1) din TUE, citit în coroborare cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE,

–  având în vedere schimburile de opinii care au avut loc în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne cu prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, la 22 martie, 31 august și 6 noiembrie 2017,

–  având în vedere schimbul de opinii care a avut loc la reuniunile Consiliului Afaceri Generale din 16 mai 2017 și din 25 septembrie 2017 privind statul de drept în Polonia,

–  având în vedere avizul din 14 octombrie 2016 al Comisiei de la Veneția cu privire la legea privind Curtea Constituțională, precum și declarația din 24 ianuarie 2017 a președintelui Comisiei de la Veneția, în care acesta își exprimă profunda îngrijorare cu privire la „înrăutățirea situației ” din Polonia,

–  având în vedere eliminarea la 18 mai 2017 de pe site-ul web al Curții Constituționale și din baza sa de date legislativă online a următoarelor trei hotărâri: 9 martie 2016, K 47/15 (în care se declară că modificările adoptate de parlament la legea cu privire la Curtea Constituțională sunt neconstituționale), 11 august 2016, K 39/16 (în care se contestă legalitatea principalelor dispoziții din al doilea act de modificare a funcționării Curții Constituționale) și 7 noiembrie 2016, K 44/16 (privind legalitatea desemnării președintelui și a vicepreședintelui Curții Constituționale),

–  având în vedere adoptarea în iunie și iulie 2017 de către Parlamentul polonez a patru legi de reformare a sistemului judiciar, și anume: legea de modificare a Legii privind Școala Națională de Magistratură și Parchetul, Legea privind organizarea instanțelor ordinare, precum și anumite alte legi („Legea privind Școala Națională de Magistratură”); legea de modificare a Legii privind Consiliul Național de Magistratură și Parchetul și a altor legi („Legea privind Consiliul Național de Magistratură”); legea de modificare a legii privind organizarea instanțelor ordinare („Legea privind organizarea instanțelor ordinare”) și legea privind Curtea Supremă, care a ridicat probleme serioase în ceea ce privește încălcarea separării puterilor și sfârșitul independenței sistemului judiciar,

–  având în vedere scrisoarea Președintelui Parlamentului European din 18 iulie 2017, în care se menționează preocupările exprimate de marea majoritate a liderilor grupurilor politice din Parlament cu privire la legile adoptate pentru reformarea sistemului judiciar,

–  având în vedere decizia președintelui polonez din 27 iulie 2017 de a se opune prin veto la două legi controversate, adoptate de parlamentul polonez la începutul lunii respective și care amenințau serios independența sistemului judiciar în Polonia,

–  având în vedere cele două propuneri realizate de către președintele Poloniei privind Consiliul Național de Magistratură și Curtea Supremă, care ridică preocupări cu privire la măsura în care acestea sunt în conformitate cu Constituția Poloniei, și care nu abordează problemele legate de separarea puterilor sau independența sistemului judiciar,

–  având în vedere decizia Curții Constituționale poloneze din 24 octombrie 2017 care s-a pronunțat că normele pentru alegerea președinților Curții Supreme și ai Adunării Generale a judecătorilor Curții Supreme sunt neconstituționale,

–  având în vedere ordinul temporar emis de Curtea de Justiție a UE, la 27 iulie 2017, în cauza C-441/17, de încetare a exploatărilor forestiere la scară largă din pădurea Bialowieza, care nu a fost pus în aplicare de către guvernul polonez, și temerile că exploatarea în continuare ar provoca un „prejudiciu grav și ireparabil” pădurii, în timp ce instanța lucrează la acest caz,

–  având în vedere ordonanța privind măsurile provizorii din 8 iunie 2017 emisă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind oprirea returnărilor expeditive în Belarus, având în vedere propunerile ministrului polonez de interne, prezentate în ianuarie 2017, de modificare a Legii privind străinii, care ridică probleme în ceea ce privește compatibilitatea lor cu legislația europeană și internațională,

–  având în vedere Legea privind adunările publice, astfel cum a fost modificată în decembrie 2016, care permite limitări excesive ale dreptului de întrunire, inclusiv acordarea priorității așa-numitelor „întruniri periodice/ciclice” consacrate evenimentelor patriotice, religioase și istorice și posibilitatea autorităților de a interzice contrademonstrații,

–  având în vedere Legea privind Institutul Național pentru Libertate - Centrul pentru Dezvoltarea Societății Civile din 15 septembrie 2017, care plasează sub controlul guvernului accesul la finanțare publică al organizațiilor societății civile, inclusiv din fonduri UE, ridicând astfel preocupări în ceea ce privește finanțarea adecvată a ONG-urilor, inclusiv, printre altele, a organizațiilor pentru drepturile femeilor,

–  având în vedere rapoartele ONG-urilor internaționale în privința statului de drept și a drepturilor fundamentale în Polonia, inclusiv raportul Amnesty International din 19 octombrie 2017 intitulat „Poland: On the streets to defend human rights”(„Polonia: pe stradă pentru a apăra drepturile omului”) și raportul organizației Human Rights Watch din 24 octombrie 2017, intitulat „Eroding Checks and Balances - Rule of Law and Human Rights Under Attack in Poland”(„ Erodarea controlului și echilibrului democratic - statul de drept și drepturile omului, atacate în Polonia”),

–  având în vedere avizele OSCE/ODIHR din 5 mai 2017 privind proiectele de amendamente la Legea privind Consiliul Național al Magistraturii și la alte legi din Polonia; din 22 august 2017 privind proiectul de lege al Poloniei privind Institutul libertății naționale – Centrul pentru Dezvoltarea Societății Civile; și din 30 august 2017 cu privire la anumite dispoziții ale proiectului de lege privind Curtea Supremă din Polonia, care au subliniat faptul că dispozițiile propuse sunt în mod inerent incompatibile cu standardele internaționale și angajamentele asumate în cadrul OSCE;

–  având în vedere observațiile finale cu privire la cel de al șaptelea raport periodic al Poloniei, adoptat de Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU la 31 octombrie 2016, prin care s-a solicitat Poloniei să ia măsuri pentru a proteja independența Curții Constituționale și a sistemului judiciar, precum și să definească mai precis infracțiunea de terorism, pentru a crea garanții împotriva abuzurilor;

–  având în vedere intervenția Canadei din 9 mai 2017 la Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU în cadrul evaluării periodice universale a Poloniei și scrisoarea din 23 octombrie 2017 adresată de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în Polonia,

–  având în vedere observațiile preliminare privind vizita oficială în Polonia din 27 octombrie 2017 a Raportorului special al ONU privind independența judecătorilor și a avocaților, care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la starea de independență a sistemului judiciar în Polonia,

–  având în vedere Rezoluția 2188 (2017) din 11 octombrie 2017 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, intitulată „Noi amenințări la adresa statului de drept în state membre ale Consiliului Europei: exemple selectate”,

–  având în vedere protestele în masă repetate împotriva politicilor guvernamentale și legislative, inclusiv „Protestul negru” din octombrie 2016, care a împiedicat o modificare la legea actuală privind avortul, „Marșul libertății” din 6 mai 2017, precum și protestele din iulie 2017 care au avut loc în urma adoptării legilor de reformare a sistemului judiciar,

–  având în vedere legea din iunie 2017 care limitează accesul femeilor și fetelor la pilulele contraceptive de urgență, având în vedere fișa informativă a OMS din iunie 2017, potrivit căreia pilula contraceptivă de urgență este sigură și care recomandă ca aceasta să fie pusă la dispoziție în cadrul asistenței medicale din domeniul sănătății reproductive, având în vedere Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 7 ianuarie 2015 de modificare a autorizației de comercializare a „ellaOne - ulipristal acetat”, medicament de uz uman, acordată prin Decizia C(2009)4049,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea se întemeiază pe valorile respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept, precum și pentru drepturile omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților; întrucât aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați; întrucât aderarea la aceste valori a fost aprobată de poporul polonez la referendumul care a avut loc în 2003;

B.  întrucât articolul 9 din Constituția Poloniei statuează că Republica Polonă respectă legislația internațională a cărei aplicare este obligatorie în ceea ce o privește;

C.  întrucât UE funcționează pe baza prezumției de încredere reciprocă, și anume că statele membre acționează respectând democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, consacrate în Convenția europeană a drepturilor omului și în Carta drepturilor fundamentale;

D.  întrucât statul de drept este una dintre valorile comune pe care este fondată Uniunea și întrucât Comisia, împreună cu Parlamentul și cu Consiliul, sunt responsabile, în temeiul tratatelor, să garanteze respectarea statului de drept, ca valoare fundamentală a Uniunii, și să garanteze că se respectă legislația, valorile și principiile Uniunii;

E.  întrucât printre aceste principii se numără: legalitatea, care implică un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legilor; securitatea juridică; interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea competențelor executive; instanțe independente și imparțiale; un control jurisdicțional efectiv, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și egalitatea în fața legii;

F.  întrucât independența sistemului judiciar este consacrată la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și reprezintă o cerință esențială a principiului democratic al separării puterilor în stat, care este reflectat și la articolul 10 din Constituția Poloniei;

G.  întrucât libertatea de asociere ar trebui protejată; întrucât societatea civilă dinamică și mass-media pluralistă joacă un rol vital în promovarea unei societăți deschise și pluraliste, în participarea cetățenilor la procesul democratic și în consolidarea răspunderii guvernelor; întrucât ONG-urile ar trebui să fie finanțate în mod corespunzător;

H.  întrucât faptul că guvernul polonez a refuzat să execute ordinul Curții de Justiție a UE privind exploatarea forestieră în pădurea Bialowieza și că a refuzat să respecte ordinele provizorii ale Curții Europene a Drepturilor Omului în materia returnărilor în Belarus sunt simboluri vizibile că Polonia nu respectă tratatele UE;

I.  întrucât zeci de protestatari s-au confruntat cu procedurile prevăzute în Codul privind infracțiunile minore și, în unele cazuri, în Codul penal; întrucât se pare că peste 300 de persoane au fost convocate de poliție în legătură cu participarea lor la protestele din octombrie 2017;

J.  întrucât, potrivit Cartei drepturilor fundamentale, Convenției europene a drepturilor omului și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor este legată de mai multe drepturi ale omului, inclusiv de dreptul la viață și la demnitate, dreptul de a nu fi supus unor tratamente inumane sau degradante, dreptul de acces la asistență medicală, dreptul la viață privată, dreptul la educație și interzicerea discriminării, așa cum se reflectă și în Constituția Poloniei;

K.  întrucât privarea de acces la servicii legate de sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile conexe, inclusiv la avortul legal și în condiții de siguranță, reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale femeilor; întrucât Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a invitat Polonia să se abțină de la a adopta orice reformă legislativă care ar reprezenta un regres în raport cu legislația deja restrictivă privind accesul femeilor la avortul legal și în condiții de siguranță; întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat împotriva Poloniei în mai multe cauze, din cauza interpretării restrictive a acestui drept de către Polonia,

1.  subliniază că este de importanță fundamentală să se respecte valorile europene comune enumerate la articolul 2 din TUE și în Constituția Poloniei și să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2.  își reiterează poziția exprimată în rezoluțiile sale din 13 aprilie 2016 și din 14 septembrie 2016; își reiterează, în special, îngrijorarea cu privire la evoluțiile legislative rapide care au loc în multe domenii fără consultări corespunzătoare și fără posibilitatea unui control constituțional independent și legitim, existând astfel riscul subminării sistematice a drepturilor fundamentale ale omului, controlului și echilibrului democratic și statului de drept; își reiterează, în special, îngrijorarea în ceea ce privește astfel de schimbări în domeniile mass-mediei publice, dreptului penal, legislației privind poliția, dreptului funcției publice, legislației privind combaterea terorismului, legislației privind ONG-urile, dreptului de azil, libertății de întrunire și drepturilor femeilor;

3.  regretă intens și cu tot mai multă îngrijorare faptul că nu s-a găsit nicio soluție de compromis la problema fundamentală a funcționării corespunzătoare a Curții Constituționale (independența și legitimitatea acesteia, precum și publicarea și executarea tuturor hotărârilor acesteia), fapt care subminează grav Constituția Poloniei, democrația și statul de drept în Polonia; subliniază cu profund regret faptul că guvernul polonez refuză să ia în considerare criticile constructive provenind din partea cetățenilor Poloniei și din partea instituțiilor naționale, internaționale și ale UE, precum și faptul că nu au fost anunțate acțiuni pentru a răspunde acestor preocupări;

4.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la reformularea legislației privind puterea judecătorească din Polonia, în ceea ce privește în special potențialul acestor schimbări de a submina din temelii independența sistemului judiciar și de a slăbi statul de drept în Polonia;

5.  ia act de faptul că, la 27 iulie 2017, Președintele Duda și-a exercitat dreptul de veto față de două legi controversate adoptate de parlamentul polonez ca fiind incompatibile cu Constituția Poloniei, afirmând că aceste legi amenință grav independența sistemului judiciar din Polonia; solicită o dezbatere amplă despre reforma sistemului judiciar, care să aibă loc la nivel național și cu participarea tuturor părților interesate relevante, reformă care ar trebui să respecte statul de drept și să fie în conformitate cu dreptul UE și cu standardele europene privind independența judiciară; îl invită pe președintele polonez să nu semneze legi noi, cu excepția cazului în care acestea garantează în totalitate independența sistemului judiciar;

6.  sprijină recomandările privind statul de drept emise de către Comisie, precum și procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate de Comisie împotriva Poloniei pentru încălcarea dreptului UE; ia act de hotărârea Comisiei de a monitoriza, în calitate de gardian al tratatelor, situația din Polonia și acțiunile întreprinse în urma recomandărilor sale de către autoritățile poloneze, continuând, în același timp, să ofere Poloniei sprijinul său deplin pentru a identifica soluții adecvate pentru consolidarea statului de drept;

7.  îndeamnă parlamentul și guvernul polonez să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la efectuarea oricărei reforme care ar pune în pericol respectarea statului de drept, în special independența sistemului judiciar; solicită, în acest sens, amânarea adoptării oricăror legi până la realizarea de către Comisia Europeană și Comisia de la Veneția a unei evaluări adecvate;

8.  invită guvernul polonez să respecte ordinul temporar al Curții de Justiție a UE din 27 iulie 2017 în cauza C-441/17 și să suspende imediat exploatările forestiere la scară largă din pădurea Bialowieza, care riscă să cauzeze daune grave și ireversibile acestui sit care face parte din patrimoniul mondial al UNESCO; invită guvernul polonez să oprească returnările expeditive în Belarus, pentru a se conforma ordinelor intermediare obligatorii ale Curții Europene a Drepturilor Omului din 8 iunie 2017, precum și să se asigure că orice persoană care își exprimă intenția de a solicita azil sau protecție internațională la frontierele Poloniei se bucură de un acces deplin la procedura de azil din Polonia, în conformitate cu obligațiile internaționale și cu legislația UE;

9.  invită guvernul polonez să respecte dreptul la libertatea de întrunire prin eliminarea din legislația actuală referitoare la întruniri a dispozițiilor care acordă prioritate adunărilor „ciclice” aprobate de guvern; îndeamnă autoritățile să se abțină de la aplicarea de sancțiuni penale persoanelor care participă la adunări pașnice sau la contrademonstrații și să renunțe la acuzațiile penale împotriva protestatarilor pașnici;

10.  invită guvernul polonez să abroge legea privind înființarea unui Institut Național pentru Libertate - Centru pentru Dezvoltarea Societății Civile, care împiedică accesul la finanțarea din fonduri publice al unor grupuri critice ale societății civile și să se asigure că repartizarea fondurilor publice pentru societatea civilă se realizează în mod echitabil, imparțial și transparent, garantând o reprezentare pluralistă;

11.  își exprimă îngrijorarea cu privire la relatările din mass-media legate de supravegherea de către poliție a liderilor opoziției și ai societății civile și solicită autorităților poloneze să investigheze aceste informații și să respecte pe deplin viața privată a tuturor cetățenilor;

12.  invită guvernul polonez să adopte o poziție fermă în materie de drepturi ale femeilor și fetelor, punând la dispoziție mijloace contraceptive gratuite și accesibile fără discriminare și fără prescripție medicală; în acest context, solicită să se abroge legea care limitează accesul femeilor și fetelor la mijloacele contraceptive de urgență;

13.  critică ferm orice propunere legislativă care ar interzice avortul în cazul în care ar exista malformații grave sau mortale ale fătului; subliniază că accesul universal la sănătate, inclusiv la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile conexe, este un drept fundamental al omului; își reafirmă hotărât sprijinul față de organizațiile pentru drepturile femeilor, pentru că acestea au făcut recent obiectul unor acțiuni în instanță;

14.  invită guvernul polonez să respecte toate dispozițiile referitoare la statul de drept și la drepturile fundamentale consacrate în tratate, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în Convenția europeană a drepturilor omului și în standardele internaționale în domeniul drepturilor omului și să se angajeze în dialog direct cu Comisia;

15.  invită Comisia să informeze Parlamentul în mod regulat, temeinic și transparent cu privire la progresele realizate și la acțiunile întreprinse;

16.  consideră că situația actuală din Polonia prezintă un risc clar de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2 din TUE; însărcinează Comisia sa pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să elaboreze un raport specific, în conformitate cu articolul 83 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul său de procedură, cu scopul de a organiza un vot în ședință plenară pentru a adopta o propunere motivată prin care să se solicite Consiliului să acționeze în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE;

17.  reiterează necesitatea unui proces regulat de monitorizare și de dialog cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor fundamentale ale UE, și anume democrația, drepturile fundamentale și statul de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia și Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(5) (Pactul UE pentru DSF);

18.  cere guvernului polonez să ia măsurile adecvate și să condamne marșul xenofob și fascist care a avut loc la Varșovia, sâmbătă, 11 noiembrie 2017;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului, președintelui, guvernului și parlamentului Poloniei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei și OSCE.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0123. (2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0344. (3) Recomandarea (UE) 2017/146 a Comisiei din 21 decembrie 2016 privind statul de drept în Polonia, care vine în completarea Recomandării (UE) 2016/1374 (JO L 22, 27.1.2017, p. 65). (4) Recomandarea (UE) 2017/1520 a Comisiei din 26 iulie 2017 privind statul de drept în Polonia, care vine în completarea Recomandărilor (UE) 2016/1374 și (UE) 2017/146 (JO L 228, 2.9.2017, p. 19). (5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0409.