Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 aprilie 2018 privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale, autonomizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase (COM(2018)0233),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 aprilie 2004, intitulată „E-sănătatea - îmbunătățirea serviciilor de sănătate oferite cetățenilor europeni: un plan de acțiune pentru un spațiu european al e-sănătății” (COM(2004)0356),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 21 decembrie 2007: Planul de acțiune al inițiativei privind piețele-pilot în domeniul e-sănătății - Anexa I a comunicării „O inițiativă privind piețele-pilot pentru Europa” (COM(2007)0860), (SEC(2007)1730),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 2 iulie 2008 privind interoperabilitatea transfrontalieră a sistemelor de evidență electronică a datelor medicale [notificată cu numărul C(2008)3282](1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 noiembrie 2008 privind telemedicina și beneficiile sale pentru pacienți, pentru sistemele de sănătate și pentru societate (COM(2008)0689),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 decembrie 2012 intitulată „Planul de acțiune privind e-sănătatea 2012-2020 - Asistență medicală inovatoare pentru secolul XXI” (COM(2012)0736),

–  având în vedere Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune(2),

–  având în vedere Raportul special nr. 7/2019 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Acțiunile UE în domeniul asistenței medicale transfrontaliere: ambiții importante, dar este nevoie de o ameliorare a gestionării”,

–  având în vedere Recomandarea (UE) 2019/243 a Comisiei din 6 februarie 2019 privind formatul european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate(3),

–  având în vedere Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor, denumit în continuare „RGPD”)(5),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 8 decembrie 2017 pe tema „Sănătatea în societatea digitală – realizarea de progrese în ceea ce privește inovarea bazată pe date în domeniul sănătății”(6),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale, autonomizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase (O-000042/2019 – B9-0062/2019),

–  având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.  întrucât apariția unor noi tehnologii creează atât oportunități, cât și provocări pentru dezvoltarea unei asistențe medicale mai bune; întrucât sistemele de sănătate și de asistență ale Europei se confruntă cu provocări majore în contextul îmbătrânirii societății, al creșterii speranței de viață și al reducerii constante a numărului de nașteri, care generează preocupări cu privire la sustenabilitatea furnizării în viitor a asistenței medicale; întrucât, pe de altă parte, apariția unor noi tehnologii creează noi oportunități; întrucât, în acest context, este necesară o schimbare de paradigmă către sisteme de sănătate proactive și cu capacitate de reacție, în care obiectivul prioritar este menținerea unei stări bune de sănătate, mai degrabă decât gestionarea bolilor;

B.  întrucât cheltuielile cu asistența medicală cresc rapid și reprezintă 9,6 %(7) din PIB-ul UE în ansamblu; întrucât sistemele de sănătate trebuie să sporească la maximum eficacitatea și eficiența serviciilor de sănătate și de asistență pe termen lung, cu caracter accesibil, rezistent și sustenabil, și să asigure un acces echitabil la acestea, să dezvolte noi servicii în concordanță cu evoluția societății, să garanteze o funcționare fără sincope a tuturor serviciilor și furnizorilor, precum și să aducă îmbunătățiri de reală importanță pentru pacienți și nevoile în schimbare și în creștere ale acestora în materie de sănătate și de asistență medicală, ținând seama de diferențele dintre pacienți în ceea ce privește conectivitatea la internet, competențele digitale și alfabetizarea în domeniul sănătății;

C.  întrucât soluțiile digitale inovatoare pentru sănătate și asistență medicală pot stimula prevenirea bolilor și promovarea unui stil de viață sănătos, pot îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și pot pregăti terenul pentru modalități mai eficiente de organizare și furnizare a serviciilor de sănătate și de asistență medicală;

D.  întrucât datele privind sănătatea cetățenilor UE sunt un catalizator esențial pentru transformarea digitală și trebuie protejate strict împotriva utilizării necorespunzătoare; întrucât disponibilitatea datelor variază foarte mult de la un stat membru la altul și întrucât, din cauza lipsei interoperabilității și a fragmentării pieței între sistemele de sănătate, cetățenii încă nu pot beneficia pe deplin de piața unică digitală;

E.  întrucât digitalizarea asistenței medicale nu se va limita la o mai mare utilizare a aplicațiilor mobile în domeniul sănătății, ci va include, de asemenea, extragerea de date, adică analiza seturilor mari de date care servește drept bază pentru inteligența artificială (IA) și pentru învățarea automată;

F.  întrucât organizarea și furnizarea serviciilor de asistență medicală și socială intră în responsabilitatea statelor membre; întrucât Uniunea poate sprijini cooperarea dintre statele membre pentru promovarea sănătății publice și a prevenirii bolilor, pentru îmbunătățirea complementarității serviciilor lor de sănătate la nivel transfrontalier, precum și pentru susținerea și facilitarea cercetării și dezvoltării în domeniul sănătății inteligente în Europa;

G.  întrucât așteptările și dorința pacienților de a-și monitoriza sănătatea sunt din ce în ce mai mari, la fel ca nevoia de a-i autonomiza pe cetățeni în ceea ce privește sănătatea lor prin furnizarea de servicii axate pe utilizatori și prin modalități mai preventive, personalizate și reactive prin care oamenii să interacționeze cu serviciile de sănătate și cu cadrele medicale;

H.  întrucât digitalizarea progresivă a societății va determina din ce în ce mai mult pacienții, îngrijitorii și cadrele medicale și, eventual, toți actorii din lanțul asistenței medicale să se confrunte cu provocările legate de utilizarea tehnologiei informației și a infrastructurii digitale a fișelor pacienților, ridicând probleme de securitate a datelor cu caracter personal și de confidențialitate;

I.  întrucât datele personale privind sănătatea au un caracter deosebit de sensibil și ar trebui să facă obiectul unor cerințe etice stricte și consimțământului în cunoștință de cauză al cetățenilor cu privire la colectarea, prelucrarea, utilizarea și stocarea lor;

J.  întrucât încrederea cetățenilor în siguranța și confidențialitatea colectării, prelucrării, utilizării și stocării datelor lor personale privind sănătatea este extrem de importantă;

K.  întrucât nivelurile de implementare și utilizare a sistemelor digitale de sănătate diferă între statele membre, de exemplu în ceea ce privește utilizarea tehnologiei la zi, infrastructura de sprijin pentru transformarea digitală și utilizarea fișelor medicale electronice în serviciile de asistență medicală;

L.  întrucât crearea unui spațiu european al datelor medicale este inclusă în scrisoarea de misiune a comisarei pentru sănătate, în scopul de a promova schimbul de date medicale și a sprijini cercetarea cu privire la noi strategii de prevenire, precum și cu privire la tratamente, medicamente, dispozitive medicale și rezultate;

M.  întrucât știința, cercetarea și inovarea joacă un rol vital în competitivitatea și reziliența Europei; întrucât progresele exponențiale în materie de disponibilitate a datelor și de calcul stimulează inițiativele de cercetare pentru a înțelege, a preveni și a trata bolile și afecțiunile medicale; întrucât tehnicile de gestionare a datelor pot contribui la identificarea lacunelor, a riscurilor, a tendințelor și a tiparelor în domeniul îngrijirii într-un mod complementar sau mai eficace;

N.  întrucât oamenii din păturile sociale mai joase tind să aibă nevoi mai mari în materie de sănătate și sunt și mai expuși la excludere în urma digitalizării asistenței medicale,

Observații generale

1.  salută Comunicarea Comisiei privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale, care își propune să promoveze sănătatea, să prevină și să controleze bolile, să contribuie la tratarea nevoilor neacoperite ale cetățenilor, să reprezinte o oportunitate de îmbunătățire a sustenabilității sistemelor de sănătate și să faciliteze accesul egal și necostisitor al cetățenilor la asistență medicală de înaltă calitate, prin utilizarea judicioasă a inovațiilor digitale;

2.  evidențiază că, deși sănătatea digitală are un mare potențial, ea prezintă totuși numeroase probleme nerezolvate în ceea ce privește confidențialitatea, securitatea și siguranța;

3.  subliniază că, pentru a beneficia pe deplin de potențialul instrumentelor digitale de sănătate, este extrem de important să se implementeze componente digitale de sănătate, ținând seama pe deplin de confidențialitatea, securitatea și corectitudinea datelor, într-un mod care integrează nevoile pacienților;

4.  remarcă faptul că respectarea legislației UE privind protecția datelor ar trebui să fie condiția prealabilă a acestei transformări digitale a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale;

5.  consideră că măsurile propuse de Comisie pot contribui nu numai la furnizarea de asistență medicală mai preventivă, personalizată și reactivă cetățenilor europeni, la consolidarea eficienței, sustenabilității și rezilienței sistemelor de sănătate și de asistență medicală din Europa și a accesului echitabil la ele, ci și la stimularea creșterii și la promovarea industriei europene în domeniu, în special contribuind la valorificarea la maximum a potențialului pieței unice digitale, cu o implementare pe scară mai largă a produselor și serviciilor digitale în domeniul sănătății și al asistenței medicale, dar și dezvoltarea de servicii noi, în special pentru zonele izolate și greu accesibile, unde în prezent se înregistrează un deficit de cadre medicale și servicii neadecvate;

6.  consideră că transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență medicală trebuie să sprijine serviciile orientate către cetățeni, precum și autonomizarea cetățenilor pentru a juca un rol mai activ în prevenirea bolilor și promovarea sănătății, precum și în serviciile de sănătate și de asistență medicală, răspunzând nevoilor cetățenilor; este, de asemenea, de părere că această transformare ar trebui să permită schimbul de informații în rândul personalului medical implicat, atunci când pacientul își dă consimțământul, în conformitate cu cadrul relevant al UE privind protecția datelor, în legătură cu fișele pacienților, rețetele electronice, rezultatele testelor de laborator, imagistica medicală și rapoartele de externare; subliniază, în același timp, că nevoile pacienților care nu sunt în măsură să țină pasul cu transformarea digitală nu trebuie ignorate; reliefează, totodată, că sănătatea digitală nu ar trebui să constituie o cale către servicii de îngrijire dezumanizate;

7.  consideră că este necesar ca organizațiile și rețelele cetățenilor, precum și sistemele de sănătate publică să ocupe un rol-cheie în guvernanța și elaborarea politicilor privind serviciile digitale de sănătate și asistență medicală la nivel regional, național și european; subliniază, în acest context, importanța cooperării și a interconectării dintre bazele de date ale unităților medicale;

8.  consideră că sistemele de sănătate publică sunt autoritățile cele mai în măsură să gestioneze și/sau să supravegheze colectarea, anonimizarea și pseudonimizarea, păstrarea și exploatarea datelor medicale, protejând viața privată a pacienților, precum și eficiența, accesibilitatea și sustenabilitatea sectorului sănătății și al îngrijirilor medicale; consideră că anonimizarea și pseudonimizarea permit utilizarea datelor sensibile în cercetarea medicală, remarcând, totodată, că tehnicile de pseudonimizare permit reidentificarea donatorilor de date în cazurile în care sănătatea lor este în pericol; invită Comisia să sprijine proiectele care vizează dezvoltarea acestor tehnici, precum și tehnologiile necesare pentru a crea date sintetice pentru antrenarea algoritmilor în domeniul IA;

9.  subliniază că datele medicale anonimizate și pseudonimizate ar putea fi utilizate în cercetarea științifică în domeniul sănătății pentru a aplica politici de sănătate bazate pe dovezi și pentru o mai bună înțelegere a bolilor și depistarea timpurie a evenimentelor care amenință sănătatea publică, respectând simultan dreptul pacientului la confidențialitate;

10.  subliniază că este necesară o propunere a Comisiei privind schimbul de informații și guvernanța datelor, pentru a aborda implicațiile pentru sistemele naționale de sănătate;

Necesitatea de a asigura accesul la datele medicale cu caracter personal și de a le partaja, aplicând în mod riguros normele RGPD

11.  subliniază că cetățenii au dreptul de a-și accesa și de a-și partaja datele medicale cu caracter personal, în conformitate cu RGPD, și că au dreptul să solicite ca aceste date să fie disponibile prompt și într-un format ușor de înțeles; atrage atenția că RGPD, adoptat recent, îmbunătățește dreptul pacienților de a avea acces la informații despre sănătatea lor și de a-și proteja viața privată; observă că scopul unui sistem bazat pe pacienți este de a îmbunătăți sănătatea cetățenilor și că serviciile naționale de sănătate trebuie să garanteze astfel de sisteme spre binele comun;

12.  consideră că, având în vedere caracterul sensibil al datelor medicale, sunt necesare măsuri speciale pentru a evita nu numai atacurile cibernetice, ci și utilizarea inadecvată a acestor date de către serviciile din domeniu;

13.  recunoaște că există interese economice semnificative implicate în exploatarea datelor din sectorul sănătății și al asistenței medicale; invită, așadar, Comisia și statele membre să definească clar responsabilitățile privind guvernanța datelor;

14.  regretă că, în prezent, numeroși cetățeni din Europa au acces electronic limitat sau nu au niciun fel de acces electronic la datele lor medicale personale, în special în cazul asistenței medicale transfrontaliere;

15.  invită Comisia să îmbunătățească în continuare securitatea cibernetică, reducând astfel riscul de încălcare a vieții private și de utilizare neautorizată a datelor medicale în Uniune;

16.  este de acord cu opinia Comisiei conform căreia cetățenii ar trebui să aibă acces sigur la un registru electronic global al datelor lor medicale și că aceștia ar trebui să-și mențină controlul asupra datelor medicale personale și să le poată comunica în siguranță părților autorizate, interzicându-se, în același timp, accesul neautorizat, în conformitate cu legislația privind protecția datelor;

17.  invită Comisia să promoveze, în continuare, cooperarea dintre autoritățile statelor membre din domeniul sănătății în vederea conectării la infrastructura digitală publică e-sănătate, pentru a extinde utilizarea acesteia și a asigura, de asemenea, interoperabilitatea sistemelor de evidență electronică a datelor medicale ale statelor membre, prin sprijinirea elaborării și adoptării unui format european de schimb electronic al dosarelor medicale, ținând cont de multilingvismul din UE, precum și de utilizatorii cu dizabilități, în special când pacienții recurg la asistența medicală transfrontalieră, format care, pentru a servi interesele pacienților, ar trebui să furnizeze informații cât mai vaste cu privire la starea sănătății;

18.  reliefează importanța monitorizării aplicării în domeniul sănătății a RGPD și a Regulamentului privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă(8);

19.  invită Comisia și statele membre să împărtășească cele mai bune practici în privința schimbului de date medicale, precum cele deja existente pentru tratamentele medicale, serviciile preventive sau cercetare, punând un accent puternic pe viața privată a cetățenilor, și să elaboreze standarde și sisteme de certificare/acreditare recunoscute reciproc la nivel european, inclusiv audituri privind securitatea și securitatea datelor;

20.  invită autoritățile din domeniul sănătății din statele membre să utilizeze instrumentele de finanțare ale UE, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene și Fondul european pentru investiții strategice, cu scopul de a implementa sisteme interoperabile de evidență electronică a datelor medicale, la nivel național și regional, care le vor permite cetățenilor să aibă acces la datele lor medicale personale, și de a realiza investiții în construirea de infrastructuri solide și mai fiabile, care să sprijine transformarea digitală și să contribuie la reducerea decalajului digital dintre toate statele membre; solicită ca beneficiile generate de digitizarea și de digitalizarea dosarelor medicale să fie folosite pentru a contribui la îmbunătățirea accesului și a calității asistenței medicale atât în zonele urbane, cât și în cele rurale;

21.  invită Comisia și statele membre să sprijine proiecte care utilizează date din „lumea reală” și să elaboreze criterii pentru calitatea datelor colectate într-un mediu necontrolat pentru ca datele din „lumea reală” să contribuie la obținerea unor rezultate pozitive în materie de sănătate; în acest context, invită, de asemenea, Comisia să elaboreze orientări pentru a promova utilizarea secundară a datelor în cercetare și să asigure un acces echitabil, transparent și nediscriminatoriu la date în întreaga Europă;

22.  cere Comisiei și statelor membre să utilizeze date din „lumea reală” pentru deciziile de reglementare privind medicamentele, pentru a completa probele din studiile clinice controlate randomizate;

23.  invită Comisia să inițieze un amplu proces european de reflecție asupra aspectelor etice ale transformării digitale a serviciilor de sănătate și de asistență, implicând în mod activ cetățenii și toți ceilalți actori din lanțul de asistență medicală, în vederea elaborării de standarde și reglementări etice pentru a proteja drepturile cetățenilor, asigurând în același timp securitatea cercetătorilor și a industriei tehnologiei medicale, în special în ceea ce privește utilizarea datelor medicale și IA;

24.  invită Comisia și statele membre să le asigure celor care prelucrează date medicale personale formări adecvate și programe de dezvoltare a competențelor în materie de confidențialitate și securitate a datelor, care să respecte standardele și tehnicile predominante de prelucrare a datelor; invită, în plus, Comisia să inițieze o campanie educațională la nivelul UE cu privire la avantajele și mecanismele schimbului de date în domeniul sănătății pentru a combate ideile preconcepute și a sprijini acțiunile prezentate în comunicarea sa privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale;

Necesitatea unor date mai bune privind sănătatea

25.  consideră că trebuie să crească calitatea datelor medicale, să se standardizeze colectarea datelor, să se promoveze interoperabilitatea registrelor europene ale bolilor și să se promoveze analiza datelor, prin utilizarea calculului și a modelizării de înaltă performanță, asigurându-se protecția datelor confidențiale sau sensibile;

26.  subliniază importanța standardizării în materie de reglementare a dispozitivelor medicale, cum ar fi dispozitivele de m-sănătate și de e-sănătate, asigurând acuratețea și precizia datelor pe care le utilizează;

27.  invită Comisia să creeze o platformă pentru autoritățile competente, organismele notificate și industria farmaceutică și a tehnologiei medicale în ceea ce privește aplicarea Regulamentului privind dispozitivele medicale(9) în terapii digitale și produse combinate, acordând o atenție deosebită nevoilor întreprinderilor nou-înființate și ale IMM-urilor;

28.  invită Comisia să intensifice coordonarea la nivel european în vederea sprijinirii punerii în aplicare a schimbului și conectării securizate de date genomice și de alte date medicale cu scopul de a promova progresele cercetătorilor și medicina personalizată, în vederea identificării celor mai bune tratamente, asigurând conformitatea deplină cu legislația privind protecția datelor și cu principiile etice;

29.  invită Comisia să procedeze, împreună cu statele membre și instituțiile acreditate, la testarea unor aplicații specifice pentru un schimb transfrontalier foarte sigur al datelor medicale pentru cercetare și politicile din domeniul sănătății, cu scopul de a îmbunătăți prevenirea, diagnosticarea și tratamentul bolilor pentru a ajuta sistemele de sănătate să facă față dificultăților actuale și viitoare;

30.  consideră că trecerea la digitalizare constituie o oportunitate de a lansa un program ambițios de consolidare a capacităților pentru cetățeni, de a îmbunătăți accesul la asistență medicală, în special în zonele rurale, și de a stimula oportunitățile industriale în domeniul tehnologiei și al inovării legate de îmbătrânirea în condiții bune de sănătate; consideră, de asemenea, că promovarea dezvoltării competențelor pentru introducerea și utilizarea efectivă a produselor și serviciilor medicale inteligente este de cea mai mare importanță la toate nivelurile lanțului valoric al sănătății (pacienți, cadre medicale, organisme de reglementare, contribuabili și autorități);

31.  este de părere că asigurarea unui mediu de reglementare adecvat scopului este un element esențial pentru a proteja sănătatea publică și a asigura accesul la medicamente de înaltă calitate; consideră, totodată, că utilizarea efectivă a sistemelor informatice va îmbunătăți eficiența reglementării în întreaga Europă; îndeamnă Comisia, prin urmare, să optimizeze cadrul european de reglementare prin armonizarea proiectelor normative telematice axate pe calitatea, interoperabilitatea și interdependența datelor în cadrul european de reglementare;

32.  crede că dezvoltarea unui cadru comun de armonizare a colectării, stocării și utilizării datelor medicale în UE ar putea îmbunătăți calitatea cercetării și a serviciilor de sănătate oferite cetățenilor, facilitând și accesul universal;

Necesitatea unor instrumente digitale mai bune

33.  consideră că trebuie să fie îmbunătățite promovarea sănătății, prevenirea bolilor și furnizarea serviciilor integrate pe baza nevoilor persoanelor, în special în eventualitatea unor pandemii, și că Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) ar trebui să joace un rol central în aceste eforturi; solicită dezvoltarea unor soluții digitale și a unor instrumente adaptate, legate de o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a evita apariția unor penurii de medicamente;

34.  consideră că instrumentele medicale digitale, cum ar fi cardurile portabile cu informațiile pacienților, ar putea răspunde provocărilor legate de accesibilitatea informațiilor din domeniul sănătății și de alfabetizarea în acest domeniu, ambele fiind aspecte esențiale pentru promovarea sănătății, o mai bună prevenire a bolilor și o gestionare mai eficientă a bolilor; consideră că asemenea instrumente, atunci când sunt create cu contribuția cadrelor medicale corespunzătoare, a cetățenilor și a utilizatorilor finali și sunt în conformitate cu toate actele legislative relevante, permit obținerea de informații mai precise și mai complete, ceea ce promovează dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase și a activităților de prevenire, precum și susținerea deciziilor în materie de sănătate și respectarea tratamentelor de către pacienți;

35.  evidențiază importanța menținerii rolului național/regional în organizarea sistemelor de sănătate și de îngrijire, inclusiv prin utilizarea de soluții și instrumente digitale, deoarece acestea au un mare potențial de a îmbunătăți nu numai calitatea, echitatea și sustenabilitatea serviciilor de sănătate, ci și sănătatea și bunăstarea cetățenilor, facilitând, de asemenea, autonomizarea pacienților;

36.  subliniază importanța furnizării de informații pacienților și a sprijinirii lor în luarea deciziilor importante legate de sănătatea proprie; atrage atenția că platformele digitale trebuie să fie ușor de utilizat, accesibile din punct de vedere digital și trebuie să ofere informații fără obstacole și în mai multe limbi pacienților și cadrelor medicale;

37.  invită Comisia să sprijine digitalizarea agențiilor de reglementare și să colaboreze cu actorii relevanți, în special cu sistemele naționale de sănătate, pentru a sprijini intensificarea cooperării la nivel transfrontalier și a extinde implementarea modelelor digitale de asistență, a modelelor de asistență la domiciliu și a tehnologiilor de asistență la domiciliu adaptate pentru vârstnici, fără a aduce atingere competențelor statelor membre; consideră, în acest context, că rețelele europene de referință pot fi instrumente excelente pentru a demonstra modul în care sănătatea digitală poate contribui la îmbunătățirea rezultatelor medicale și a stării de bine la nivel transfrontalier, deoarece acestea oferă un mediu fiabil în care cadrele medicale și pacienții deja colaborează și fac schimb de date medicale la nivel transfrontalier pentru a-și atinge obiectivele;

38.  invită Comisia și statele membre să se asigure că personalul din domeniul sănătății își îmbunătățește competențele și aptitudinile necesare pentru a colecta, a analiza și a proteja datele medicale, inclusiv prin definirea unor cerințe de formare în domeniul sănătății digitale pentru cadrele medicale, prin crearea de centre de excelență pentru formarea pe tot parcursul vieții pentru competențe digitale specifice, prin intensificarea schimburilor de bune practici relevante, prin posibila armonizare a formărilor și prin consolidarea capacității organismelor de reglementare de a evalua produsele și serviciile medicale inteligente într-un mediu tehnologic în evoluție rapidă;

39.  invită Comisia să colaboreze cu statele membre și cu autoritățile regionale și locale competente pentru a dezvolta rețele de educare a cetățenilor cu privire la utilizarea asistenței medicale digitale, permițând accesul universal și echitabil; consideră că, pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să se îmbunătățească interoperabilitatea sistemelor și competențele utilizatorilor, asigurându-se cea mai ridicată protecție a datelor sensibile, cu instrumentele și mecanismele furnizate de sistemele publice de sănătate;

40.  invită Comisia și statele membre să vegheze ca toate măsurile ce îmbunătățesc competențele digitale ale cetățenilor, accesul la datele lor medicale și utilizarea acestora să ia în considerare grupurile sensibile, cum ar fi cetățenii mai în vârstă, persoanele excluse din societatea informațională și persoanele cu dizabilități;

41.  consideră că ar trebui să se ajungă la un echilibru în favoarea cetățenilor între utilizarea instrumentelor digitale și consultarea directă a cadrelor medicale; consideră, în plus, că accesul securizat la datele medicale și schimbul transfrontalier al acestor date ar constitui un pas înainte;

42.  consideră că pacienții ar trebui să beneficieze de cele mai recente informații despre medicamentele lor; îndeamnă, așadar, Comisia să elaboreze informații electronice suplimentare despre produse, inclusiv să utilizeze broșuri electronice, pentru a îmbunătăți eficiența în materie de reglementare și a le oferi pacienților informații actualizate privind medicamentele;

43.  invită Comisia să sprijine statele membre și autoritățile regionale în eforturile lor de sensibilizare cu privire la achizițiile publice inovatoare și la oportunitățile de a investi în transformarea digitală a sectorului sănătății și asistenței publice, precum și de mobilizare a investițiilor publice și private pentru implementarea la scară largă a asistenței integrate, digitale și orientate asupra persoanei;

44.  cere Comisiei și statelor membre să sprijine extinderea proiectelor-pilot și a proiectelor demonstrative în domeniul sănătății inteligente pentru accelerarea curbelor de învățare;

45.  invită Comisia să analizeze posibilitatea de a înființa un centru european de inovare în domeniul sănătății inteligente pentru a evalua și a promova inițiativele în domeniul sănătății inteligente și a oferi o platformă pentru toți actorii din lanțul de sănătate în vederea creării de consorții în scopul de a realiza proiecte ambițioase de mari dimensiuni;

46.  invită Comisia și statele membre să promoveze schimbul de bune practici și dovezi legate de primii utilizatori ai soluțiilor inovatoare în domeniul asistenței medicale, în special prin utilizarea la capacitate maximă a proiectelor INTERREG Europe și a Platformei sale de învățare în materie de politici;

47.  invită Comisia să monitorizeze în permanență, să stabilească valori de referință și să promoveze schimbul de bune practici între statele membre și regiuni pentru a stimula realizarea de reforme eficace și a urmări progresele înregistrate înspre o asistență medicală bazată pe valoare și sisteme de sănătate sustenabile;

48.  invită Comisia să sprijine statele membre în crearea și implementarea de strategii de urgență pentru a soluționa posibilele indisponibilități temporare sau permanente ale datelor medicale în urma unui accident sau a unui atac asupra infrastructurii, a sistemelor sau a programelor informatice utilizate pentru colectarea, prelucrarea sau stocarea datelor respective;

49.  sprijină eforturile ECDC de a dezvolta strategii pentru o mai bună utilizare a sistemelor informatice existente, de a utiliza date pentru a limita răspândirea bolilor infecțioase și de a ajuta statele membre să colecteze și să prelucreze date;

50.  subliniază că o tranziție de succes către asistența medicală digitală va necesita un leadership politic puternic, o viziune pe termen lung și investiții susținute atât la nivel național, cât și la nivel european;

51.  invită Comisia și statele membre să stabilească un calendar clar al modificărilor planificate pentru a crea o Europă a sănătății digitale, cu evaluări la jumătatea perioadei și obiective de atins;

52.  invită Comisia și statele membre să pună în aplicare recomandările Comisiei din februarie 2019 privind formatul european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate;

53.  invită Comisia să includă aceste recomandări în propunerea privind un spațiu european al datelor medicale;

o
o   o

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 190, 18.7.2008, p. 37. (2) JO L 194, 19.7.2016, p. 1. (3) JO L 39, 11.2.2019, p. 18. (4) JO L 88, 4.4.2011, p. 45. (5) JO L 119, 4.5.2016, p. 1. (6) JO C 440, 21.12.2017, p. 3. (7) În 2017: OCDE/UE (2018), Health at a Glance: Europa 2018: State of Health in the EU Cycle (Sănătatea pe scurt: Europa 2018: Ciclul „Starea sănătății în UE”), OECD Publishing, Paris. (8) Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73). (9) Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 și de abrogare a Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului (JO L 117, 5.5.2017, p. 1).