Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 8 iunie 2021 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a condițiilor de acces la celelalte sisteme de informații ale UE și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1862 și a Regulamentului (UE) 2019/816 (COM(2019)0003 – C8-0025/2019 – 2019/0001A(COD))

P9_TA(2021)0263 A9-0254/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0003),

–  având în vedere decizia Conferinței președinților din 11 februarie 2021 de a autoriza Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să împartă propunerea Comisiei menționată anterior și să întocmească două rapoarte legislative separate pe baza acesteia,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 82 alineatul (1) litera (d) și articolul 87 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0025/2019),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 31 martie 2021, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0254/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 8 iunie 2021 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2021/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/818 în ceea ce privește stabilirea condițiilor de acces la alte sisteme de informații ale UE în scopuri legate de Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2021/1150.)

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 8 iunie 2021 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a condițiilor de acces la celelalte sisteme de informații ale UE în scopuri legate de ETIAS și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1240, a Regulamentului (CE) nr. 767/2008, a Regulamentului (UE) 2017/2226 și a Regulamentului (UE) 2018/1861 (COM(2019)0004 – C8-0024/2019 – 2019/0002(COD))

P9_TA(2021)0264 A9-0255/2020

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0004),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 77 alineatul (2) literele (a), (b) și (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie Parlamentului (C8-0024/2019),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 31 martie 2021, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0255/2020),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 8 iunie 2021 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2021/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1860, (UE) 2018/1861 și (UE) 2019/817 în ceea ce privește stabilirea condițiilor de acces la alte sisteme de informații ale UE în scopuri legate de Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2021/1152.)

Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2021 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Germaniei – EGF/2020/003 DE/GMH Guss (COM(2021)0207 – C9-0156/2021 – 2021/0107(BUD))

P9_TA(2021)0265 A9-0189/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0207 – C9-0156/2021),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027(2), în special articolul 8,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs către introducerea de noi resurse proprii(3), (AII din 16 decembrie 2020), în special punctul 9,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0189/2021),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau de criza economică și financiară mondială și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii; întrucât această asistență se traduce printr-un sprijin financiar acordat lucrătorilor și societăților pentru care au lucrat;

B.  întrucât Germania a depus cererea EGF/2020/003 DE/GMH Guss pentru o contribuție financiară din Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), în urma disponibilizării a 585 de lucrători(4) de la patru filiale ale întreprinderii Guss GmbH, care funcționează în sectorul economic încadrat la diviziunea 24 a NACE Rev. 2 (Prelucrarea metalelor de bază), în regiunile de nivel NUTS 2 Düsseldorf (DEA1)(5) și Arnsberg (DEA5)(6), în cursul unei perioade de referință pentru cerere cuprinsă între 31 iulie 2020 și 30 noiembrie 2020;

C.  întrucât cererea se referă la 585 de lucrători disponibilizați de patru filiale ale întreprinderii GMH Guss GmbH din Germania;

D.  întrucât cererea are la bază criteriile de intervenție prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG, potrivit cărora asistența poate fi acordată dacă sunt disponibilizați cel puțin 500 de lucrători într-o perioadă de referință de patru luni în cadrul unei întreprinderi dintr-un stat membru;

E.  întrucât industria metalurgică din Germania se confruntă cu probleme grave, cum ar fi schimbările în comerțul internațional cu bunuri și servicii și supraproducția din China, în special în sectorul autovehiculelor și al utilajelor, precum și cu relocarea activităților în țări terțe, inclusiv în țări candidate la UE, unde se aplică standarde de mediu mai puțin stricte(7), iar sectoarele industriale sunt puternic subvenționate;

F.  întrucât problemele întâmpinate de GMH Guss au început atunci când principalul client al filialei Walter Hundhausen GmbH, care reprezenta 60 % din producția filialei, a decis să transfere în Turcia părți din lanțul său de aprovizionare;

G.  întrucât concurentul taiwanez MEITA a deschis două turnătorii în Obrenovac, Serbia, care produc metal turnat în principal pentru industria europeană a autovehiculelor și, datorită subvențiilor și costurilor mai scăzute ale forței de muncă, MEITA a fost în măsură să ofere prețuri mult mai mici decât concurentul său german GMH Guss;

H.  întrucât producția totală de metal turnat în Germania a scăzut cu 8,9 % între 2018 și 2019(8) ca urmare a acestor dificultăți legate de globalizare, afectând în special Renania de Nord-Westfalia, unde este produsă 25 % din cantitatea de metal turnat din Germania,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG și că Germania are dreptul, în temeiul acestui regulament, la o contribuție financiară în valoare de 1 081 706 EUR, ceea ce reprezintă 60 % din costurile totale de 1 802 845 EUR, incluzând cheltuielile pentru servicii personalizate de 1 730 731 EUR și cheltuielile pentru activitățile de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare în valoare de 72 114 EUR;

2.  remarcă faptul că autoritățile germane au depus cererea la 15 decembrie 2020 și că, pe baza informațiilor suplimentare furnizate de Germania, Comisia și-a finalizat evaluarea la 27 aprilie 2021, aducând la cunoștința Parlamentului această evaluare la aceeași dată;

3.  observă că au fost îndeplinite toate cerințele procedurale;

4.  observă că cererea se referă la un număr total de 585 de lucrători concediați în sectorul industrial german; regretă faptul că Germania preconizează că doar 476 din totalul beneficiarilor eligibili, dintre care 455 sunt bărbați și 21 femei, majoritatea cu vârste cuprinse între 30 și 54 de ani, vor participa la măsuri (beneficiari vizați);

5.  subliniază că disponibilizările respective vor avea, potrivit estimărilor, un impact considerabil asupra economiei locale, deoarece au survenit într-o perioadă în care nivelul șomajului este ridicat în regiunea Ruhr (10,7 % în septembrie 2020), din cauza provocărilor structurale apărute începând cu anii 1960 și a consecințelor pandemiei de COVID-19;

6.  subliniază că majoritatea lucrătorilor disponibilizați se află în a doua jumătate a carierei lor profesionale, au un nivel scăzut de calificare și adesea cunoștințe insuficiente de limba germană; subliniază totodată că, astfel cum se menționează în cererea de finanțare, mulți dintre beneficiari sunt bărbați proveniți din familii de migranți și că reintegrarea lor reușită pe piața forței de muncă ar putea fi facilitată de alți membri ai familiilor lor, care cunosc adesea mult mai bine limba germană decât respectivii foști angajați;

7.  subliniază și salută organizarea de grupuri colegiale, ținând seama de situația personală a foștilor angajați afectați; subliniază necesitatea ca foștii angajați, fără discriminare și indiferent de naționalitate, să fie integrați și sprijiniți prin măsurile incluse în această mobilizare a FEG;

8.  consideră că Uniunii îi revine responsabilitatea socială de a oferi acestor lucrători, care au fost disponibilizați, calificările necesare pentru a sprijini transformarea ecologică și justă a industriei Uniunii în conformitate cu Pactul verde european, deoarece lucrătorii vizați au lucrat într-un sector cu emisii ridicate de dioxid de carbon; salută, prin urmare, serviciile personalizate oferite de FEG lucrătorilor, care includ măsuri de perfecționare și cursuri de limba germană, ateliere, orientare profesională, consiliere profesională, precum și alocații pentru formare profesională și servicii de consiliere pentru înființarea de noi întreprinderi, obiectivul urmărit prin aceste măsuri fiind ca sectorul în cauză și piața forței de muncă în ansamblu să devină mai sustenabile și mai reziliente în viitor;

9.  observă că Germania a început furnizarea serviciilor personalizate către beneficiarii vizați la 1 august 2020, astfel încât perioada de eligibilitate pentru o contribuție financiară din partea FEG se întinde între 1 august 2020 și 15 decembrie 2022;

10.  constată că Germania a început să facă cheltuieli administrative pentru execuția FEG de la 1 noiembrie 2020 și că, prin urmare, cheltuielile pentru activitățile de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare vor fi eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEG între 1 noiembrie 2020 și 15 iunie 2023;

11.  salută faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat de Germania în consultare cu partenerii sociali și că a fost înființat un comitet de monitorizare format din reprezentanți ai Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale, ai serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, ai societății de transfer, ai partenerilor sociali, reprezentanți ai sindicatului IG Metall, lichidatori ai întreprinderii care a efectuat disponibilizările și ai filialelor acesteia, precum și reprezentanți ai comitetelor de întreprindere, pentru a planifica intervenția cofinanțată de FEG; subliniază că partenerii sociali ai întreprinderilor în cauză inițiaseră deja o cooperare, în anii anteriori și cu câteva luni înainte de mobilizarea FEG, pentru a îmbunătăți situația și condițiile economice dificile, demers care a inclus, de asemenea, concesii salariale semnificative acordate de lucrători;

12.  ia act de faptul că autoritățile germane au confirmat că acțiunile eligibile completează, însă nu înlocuiesc măsurile oferite de Fondul social european (FSE) prin intermediul programului operațional sprijinit de FSE pentru Renania de Nord-Westfalia;

13.  reamintește că asistența financiară din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care intră în responsabilitatea societăților în temeiul dreptului național sau al unor acorduri colective;

14.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Germaniei – EGF/2020/003 DE/GMH Guss

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia (UE) 2021/1021.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855. (2) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11. (3) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (4) În sensul articolului 3 din Regulamentul privind FEG. (5) Filialele Friedrich Wilhelms-Hütte Eisenguss GmbH și Friedrich Wilhems-Hütte GmbH, ambele situate în Mülheim an der Ruhr. (6) Filiala Dieckerhoff Guss GmbH din Gevelsberg și filiala Walter Hundhausen GmbH (precum și sediul principal al GMH Guss GmbH) din Schwerte. (7) Deutsche Bank Research, studiul intitulat „Automobilindustrie – Produktion in China überflügelt heimische Fertigung” (2020); Eurofound (2016): Raportul ERM din 2016: Globalisation slowdown? Recent evidence of offshoring and reshoring in Europe (Încetinirea globalizării? Date recente privind transferul producției în Europa); Eurofound (2020): Raportul ERM din 2020: Restructuring across borders (Restructurarea transfrontalieră). Măsurată în tonaj brut compensat (cgt). (8) Stephen, Sophie (2020): „Deutsche Gussproduktion 2019 und Ausblick 2020”, în: GIESSEREI, 04/2020.

Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2021 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Belgiei – EGF/2020/005 BE/Swissport (COM(2021)0212 – C9-0159/2021 – 2021/0109(BUD))

P9_TA(2021)0266 A9-0188/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0212 – C9-0159/2021),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027(2), în special articolul 8,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs către introducerea de noi resurse proprii(3), (AII din 16 decembrie 2020), în special punctul 9,

–  având în vedere avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0188/2021),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau de criza economică și financiară mondială și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii; întrucât această asistență se traduce printr-un sprijin financiar acordat lucrătorilor și societăților pentru care au lucrat;

B.  întrucât Belgia a depus cererea EGF/2020/005 BE/Swissport pentru o contribuție financiară din partea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), în urma celor 1 468 de concedieri(4) efectuate în cadrul întreprinderii Swissport Belgium, în cursul unei perioade de referință stabilite pentru cererea menționată, care este cuprinsă între 9 iunie 2020 și 9 octombrie 2020;

C.  întrucât, la 27 aprilie 2021, Comisia a adoptat o propunere de decizie privind mobilizarea FEG în favoarea Belgiei pentru a sprijini reintegrarea pe piața muncii a celor 1 468 de beneficiari vizați;

D.  întrucât cererea se referă la un număr de 1 468 de lucrători concediați de întreprinderea Swissport Belgium;

E.  întrucât cererea se bazează pe criteriile de intervenție de la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG, conform cărora se prevede disponibilizarea a cel puțin 500 de lucrători într-o perioadă de referință de patru luni dintr-o întreprindere dintr-un stat membru, inclusiv lucrători concediați de furnizori și producători din aval și/sau persoane care desfășoară o activitate independentă și care și-au încetat activitatea;

F.  întrucât pandemia de COVID-19 și criza economică mondială survenită în urma acesteia au provocat un șoc imens sectorului călătoriilor din Belgia, afectând în special transportatorii aerieni și întreprinderile care își desfășoară activitatea pe aeroportul din Bruxelles, unde, în prima săptămână de izolare (16-22 martie 2020), numărul de zboruri a scăzut cu 58 % față de ianuarie 2020, iar circulația avioanelor de pasageri a încetat aproape complet în următoarele săptămâni;

G.  întrucât, în ansamblu, traficul internațional de pasageri a scăzut în 2020 cu 60 % față de 2019 (de la 4,5 miliarde de pasageri la 1,8 miliarde), iar 50 % dintre aeronavele de la nivel mondial au rămas în hangare; întrucât Swissport Belgium, unul dintre cei doi furnizori de servicii de handling la sol ai aeroportului din Bruxelles, era responsabilă de furnizarea a 60 % din serviciile de handling și curățenie la nivelul aeroportului;

H.  întrucât, la 9 iunie 2020, după câteva săptămâni în care serviciile la sol au fost aproape inexistente pe aeroportul din Bruxelles, Swissport Belgium a fost declarată în faliment din cauza lipsei de lichidități, ceea ce a dus la concedierile în cauză;

I.  întrucât Swissport Belgium punea în aplicare în mod eficient un plan de redresare înainte de izbucnirea pandemiei, preconizând o reducere cu 37 % a pierderilor în 2020 față de 2019, iar intrarea sa în faliment a fost declarată la 9 iunie 2020 de către Tribunalul din Bruxelles;

J.  întrucât, din cauza gradului ridicat de incertitudine în privința redresării pe termen scurt a sectorului transportului aerian de pasageri, nicio întreprindere nu și-a manifestat interesul de a prelua activitățile de handling ale Swissport Belgium;

K.  întrucât există un risc real ca noi falimente în rândul furnizorilor de servicii de handling la sol să survină pe parcursul anului 2021;

L.  întrucât aceasta este una dintre primele mobilizări ale FEG motivate de criza provocată de COVID-19, după ce Parlamentul European a adoptat rezoluția sa din 18 iunie 2020 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (EGF/2020/000 TA 2020 - Asistență tehnică la inițiativa Comisiei)(5), afirmând că FEG poate fi mobilizat pentru a sprijini lucrătorii disponibilizați permanent și persoanele care desfășoară o activitate independentă în contextul crizei mondiale cauzate de pandemia de COVID-19 fără a modifica Regulamentul (UE) nr. 1309/2013;

M.  întrucât Comisia a declarat că criza sanitară a dus la o criză economică, a stabilit un plan de redresare a economiei și a subliniat rolul FEG ca instrument de urgență(6),

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG și că Belgia are dreptul, în temeiul acestui regulament, la o contribuție financiară în valoare de 3 719 224 EUR, ceea ce reprezintă 60 % din costurile totale de 6 198 708 EUR, sumă care corespunde cheltuielilor pentru servicii personalizate în valoare de 5 977 108 EUR și cheltuielilor pentru activitățile de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare în valoare de 221 600 EUR;

2.  remarcă faptul că autoritățile belgiene au depus cererea la 22 decembrie 2020 și că, pe baza informațiilor suplimentare furnizate de Belgia, Comisia și-a finalizat evaluarea la 27 aprilie 2021, aducând la cunoștința Parlamentului această evaluare la aceeași dată;

3.  observă că au fost îndeplinite toate cerințele procedurale;

4.  ia act de faptul că cererea se referă în total la 1 468 de lucrători disponibilizați din întreprinderea Swissport Belgium, dintre care 1 086 sunt bărbați și 382 sunt femei; salută faptul că se preconizează că toți lucrătorii disponibilizați vor fi vizați de măsuri;

5.  reamintește că întreruperea bruscă a activității în anumite sectoare-cheie din Belgia (alimentație publică, turism, cultură etc.) a făcut ca rata șomajului din Bruxelles să ajungă la 15 % în al treilea trimestru din 2020(7) și că o mare parte a foștilor angajați ai Swissport Belgium aparțin unor grupuri dezavantajate, având în vedere că aceștia sunt în mod preponderent lucrători slab calificați și semicalificați, iar aproximativ o treime dintre ei (32,5 %) au peste 50 de ani;

6.  subliniază că toți angajații, fără discriminare și indiferent de naționalitate, trebuie să fie integrați și sprijiniți prin măsurile incluse în această mobilizare a FEG;

7.  observă că, la 9 iunie 2020, Belgia a început furnizarea serviciilor personalizate către beneficiarii vizați, astfel încât perioada de eligibilitate pentru o contribuție financiară din partea FEG se întinde între 9 iunie 2020 și 22 decembrie 2022;

8.  reamintește că serviciile personalizate care vor fi puse la dispoziția lucrătorilor și a persoanelor care desfășoară o activitate independentă constau în acțiunile descrise mai jos: informare, asistență pentru căutarea unui loc de muncă și orientare profesională, formare, sprijin pentru înființarea unei întreprinderi și contribuții pentru facilitarea acestui demers, precum și măsuri de stimulare și alocații; salută faptul că lucrătorii din categoria sexului subreprezentat care optează pentru formare profesională pentru locuri de muncă ce se caracterizează prin inegalitate majoră de gen(8) vor primi un bonus suplimentar de 700 EUR; reamintește că integrarea perspectivelor de gen este un element important al bugetului Uniunii și consideră că aceasta ar trebui promovată în toate etapele punerii în aplicare a contribuției financiare din partea FEG;

9.  constată că Belgia a început să facă cheltuieli administrative pentru execuția FEG de la 10 iunie 2020 și că, prin urmare, cheltuielile pentru activitățile de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare vor fi eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEG între 10 iunie 2020 și 22 iunie 2023;

10.  salută faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat de Belgia în consultare cu reprezentanții lucrătorilor și cu partenerii sociali, precum și cu un centru de ocupare a forței de muncă specializat în sectorul aviației;

11.  subliniază că autoritățile belgiene au confirmat faptul că acțiunile eligibile nu beneficiază de asistență din partea altor fonduri sau instrumente financiare ale Uniunii și că principiile egalității de tratament și nediscriminării vor fi respectate în ceea ce privește accesul la acțiunile propuse și punerea lor în aplicare;

12.  reamintește că sprijinul financiar acordat prin intermediul FEG ar trebui furnizat cât mai rapid și mai eficient posibil; subliniază necesitatea de a scurta, cât mai mult posibil, perioada de evaluare a cererilor de către Comisie;

13.  reamintește că asistența financiară din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care intră în responsabilitatea întreprinderilor în temeiul dreptului național sau al unor acorduri colective;

14.  ia act de recenta creștere a numărului de cereri de asistență financiară prin intermediul FEG; își exprimă preocuparea în legătură cu impactul persistent al crizei economice mondiale provocate de pandemia de COVID-19 asupra ocupării forței de muncă și în legătură cu caracterul adecvat al resurselor FEG care îi sunt necesare pentru a răspunde tuturor nevoilor viitoare;

15.  sprijină ferm o continuare a acțiunilor de solidaritate prin intermediul FEG în perioada 2021-2027, axându-se mai mult pe cauza restructurării, nu pe impactul său; salută faptul că, în conformitate cu noile norme, decarbonizarea va fi, de asemenea, un motiv pentru care solicitanții pot beneficia de sprijin;

16.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Belgiei – EGF/2020/005 BE/Swissport

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia (UE) 2021/1020.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855. (2) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11. (3) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (4) În sensul articolului 3 din Regulamentul privind FEG. (5) Texte adoptate, P9_TA(2020)0141. (6) COM(2020)0442. (7) https://statbel.fgov.be/fr/themes/emploi-formation/marche-du-travail/emploi-et-chomage (8) Ocupații în care cel puțin 75 % dintre lucrători aparțin aceluiași gen.

Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2021 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Țărilor de Jos – EGF/2020/004 NL/KLM (COM(2021)0226 – C9-0161/2021 – 2021/0115(BUD))

P9_TA(2021)0267 A9-0187/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0226 – C9‑0161/2021),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027(2), în special articolul 8,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(3) (AII din 16 decembrie 2020), în special punctul 9,

–  având în vedere scrisorile Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0187/2021),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau de criza economică și financiară mondială și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii; întrucât această asistență se traduce printr-un sprijin financiar acordat lucrătorilor și societăților pentru care au lucrat;

B.  întrucât Țările de Jos au depus cererea EGF/2020/004 NL/KLM de contribuție financiară din partea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), în urma celor 1 851 de concedieri efectuate(4) în compania KLM Royal Dutch Airlines din regiunea de nivel NUTS 2 Noord-Holland (NL32) din Țările de Jos, în cursul unei perioade de referință pentru cererea menționată care este cuprinsă între 15 august 2020 și 15 decembrie 2020;

C.  întrucât cererea îi privește pe cei 1 851 de lucrători disponibilizați de la KLM Royal Dutch Airlines, dintre care 650 au fost disponibilizați în perioada de referință, iar 1 201 înainte sau după perioada de referință și se poate stabili o legătură clară de cauzalitate cu evenimentul care a declanșat disponibilizările în perioada de referință;

D.  întrucât cererea are la bază criteriile de intervenție prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG, potrivit cărora asistența poate fi acordată dacă sunt disponibilizați cel puțin 500 de lucrători într-o perioadă de referință de patru luni în cadrul unei întreprinderi dintr-un stat membru;

E.  întrucât Comisia a recunoscut că criza sanitară provocată de COVID-19 a generat o criză economică și a impus un plan de redresare Next Generation EU care relevă rolul-cheie jucat de FEG în a sprijini lucrătorii disponibilizați;

F.  întrucât pandemia de COVID-19 a provocat un șoc imens pentru industria aviatică din cauza restricțiilor de călătorie, conducând la o scădere a traficului aerian internațional cu 98,9 % în aprilie 2020 față de aprilie 2019, în timp ce în întreaga lume 64 % din aeronave au rămas la sol;

G.  întrucât cererea în sectorul transportului internațional de pasageri a scăzut cu 75,6 % în 2020 față de nivelurile din 2019; întrucât conform previziunilor mondiale privind pasagerii ale Asociației Internaționale de Transport Aerian, va fi nevoie de 3-4 ani pentru ca industria aviatică să revină la nivelul de dinainte de criză;

H.  întrucât aceasta este una dintre primele mobilizări ale FEG motivate de criza provocată de COVID-19, după ce Parlamentul European a adoptat rezoluția din 18 iunie 2020 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (EGF/2020/000 TA 2020 - Asistență tehnică la inițiativa Comisiei)(5), afirmând că FEG poate fi mobilizat pentru a sprijini lucrătorii disponibilizați permanent și persoanele care desfășoară o activitate independentă în contextul crizei mondiale cauzate de pandemia de COVID-19 fără a modifica Regulamentul (UE) nr. 1309/2013;

I.  întrucât înainte de izbucnirea pandemiei, performanța financiară a KLM a crescut constant între 2015 și 2019, profitul său net crescând de la 54 de milioane EUR în exercițiul financiar 2015 la 449 de milioane EUR în exercițiul financiar 2019;

J.  întrucât numărul de pasageri transportați de KLM a scăzut cu 68 %, iar veniturile KLM cu 53,8 % în 2020 față de 2019, ceea ce a dus la acumularea unei pierderi din exploatare în valoare de 1 154 de milioane EUR de către KLM în 2020, comparativ cu un profit de 714 milioane EUR în 2019(6), iar conducerea sa a anunțat un plan de restructurare prin care se reduce forța de muncă cu aproximativ 5 000 de posturi echivalent normă întreagă(7);

K.  întrucât Comisia a declarat că criza sanitară a dus la o criză economică, a stabilit un plan de redresare a economiei și a subliniat rolul FEG ca instrument de urgență(8),

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG și că Țările de Jos au dreptul, în temeiul acestui regulament, la o contribuție financiară în valoare de 5 019 218 EUR, ceea ce reprezintă 60 % din costurile totale de 8 365 364 EUR, incluzând cheltuielile pentru servicii personalizate de 8 030 750 EUR și cheltuielile pentru activitățile de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare în valoare de 334 614 EUR;

2.  constată că autoritățile neerlandeze au depus cererea la 22 decembrie 2020 și că, pe baza informațiilor suplimentare furnizate de Țările de Jos, Comisia și-a finalizat evaluarea la 6 mai 2021, aducând-o la cunoștința Parlamentului la aceeași dată;

3.  regretă procesul îndelungat în asemenea circumstanțe dificile și solicită Comisiei să accelereze procesul de evaluare, asigurându-se că lucrătorii disponibilizați pot beneficia de sprijinul Uniunii în timp util;

4.  observă că cererea se referă la un număr total de 1 851 de lucrători concediați din compania KLM Royal Dutch Airlines; constată că Țările de Jos preconizează că doar 1 201 din totalul beneficiarilor eligibili vor participa la măsuri („beneficiari vizați”);

5.  constată că Țările de Jos au decis să nu ofere sprijin pentru venit lucrătorilor disponibilizați prin intermediul FEG; constată că guvernul neerlandez a lansat o subvenție generică de sprijin salarial pentru toate întreprinderile a căror cifră de afaceri este afectată cu peste 20 % de criza provocată de COVID-19 și că grupul KLM a solicitat granturi NOW (Noodmaatregel Overbrugging voorWerkgelegenheid); constată că grupul KLM a depus cerere pentru întreaga perioadă acoperită de grantul NOW și a primit deja plăți în avans în valoare de 683 de milioane EUR și ar trebui să primească încă 488 de milioane EUR;

6.  constată că este de competența statului membru să decidă câți dintre lucrătorii eligibili ar trebui să fie vizați pentru a beneficia de sprijin și invită Țările de Jos să garanteze includerea, fără nicio formă de discriminare, a celor mai vulnerabile persoane, care se vor confrunta probabil cu cele mai mari dificultăți pe piața muncii; accentuează că este benefic să li se permită tuturor lucrătorilor disponibilizați, pentru care aceasta reprezintă cea mai bună opțiune, să fie integrați și sprijiniți prin măsurile incluse în acest proiect FEG;

7.  subliniază că se preconizează că impactul social al disponibilizărilor va fi considerabil, întrucât KLM este al doilea angajator privat din Țările de Jos, având peste 33 000 de angajați(9) în 2019; reamintește că disponibilizările au avut loc într-un context de accentuare a șomajului în Noord-Holland, acesta crescând cu 1,5 puncte procentuale în al patrulea trimestru al anului 2020 comparativ cu același trimestru din 2019 și ajungând astfel la 4,8 %;

8.  observă că Țările de Jos au început furnizarea serviciilor personalizate către beneficiarii vizați la 1 februarie 2021, astfel încât perioada de eligibilitate pentru o contribuție financiară din partea FEG se întinde între 1 februarie 2021 și 1 februarie 2023;

9.  reamintește că serviciile personalizate care vor fi oferite lucrătorilor constau în acțiunile următoare: orientare profesională, sprijin pentru găsirea unui loc de muncă în sectoare specifice, formare, îndrumare și/sau educație și consiliere financiară; salută faptul că autoritățile pun accentul pe recalificarea lucrătorilor pentru a le înlesni trecerea la sectoare cu deficit de forță de muncă, cum ar fi educația, asistența medicală, logistica, tehnologiile și gestionarea informațiilor;

10.  constată că Țările de Jos au început să facă cheltuieli administrative pentru execuția FEG de la 1 februarie 2021 și că, prin urmare, cheltuielile pentru activitățile de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare vor fi eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEG între 1 februarie 2021 și 1 august 2023;

11.  salută faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat de Țările de Jos în consultare cu părțile interesate și cu partenerii sociali, inclusiv cu opt sindicate, și că, în strânsă cooperare cu comitetele de întreprindere relevante, a fost înființat un grup de sprijin pentru a asigura coordonarea acestor servicii;

12.  evidențiază că autoritățile neerlandeze au confirmat că acțiunile eligibile nu vor beneficia de asistență din partea altor fonduri sau instrumente financiare ale Uniunii(10);

13.  solicită să se continue reducerea sarcinii administrative pe parcursul întregului proces;

14.  solicită eforturi și mai mari de comunicare cu privire la măsurile sprijinite din bugetul Uniunii prin intermediul FEG; subliniază că este important să se disemineze informații legate de valoarea adăugată a Uniunii și de sprijinul acordat sectoarelor și lucrătorilor vulnerabili, în special în contextul consecințelor pandemiei de COVID-19;

15.  reamintește că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care intră în responsabilitatea întreprinderilor în temeiul dreptului național sau al acordurilor colective;

16.  observă că, potrivit Comisiei, au fost îndeplinite toate cerințele procedurale;

17.  sprijină ferm ideea ca în perioada 2021-2027 FEG să continue să dea dovadă de solidaritate, mutând totodată accentul de pe cauza restructurării pe impactul său; salută faptul că în conformitate cu noile norme, și decarbonizarea va fi un motiv de eligibilitate pentru sprijin a solicitanților;

18.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Țărilor de Jos – EGF/2020/004 NL/KLM

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia (UE) 2021/1022.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855. (2) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11. (3) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (4) În sensul articolului 3 din Regulamentul privind FEG. (5) Texte adoptate, P9_TA(2020)0141. (6) https://www.airfranceklm.com/sites/default/files/q4_2020_press_release_en_final.pdf (7) Serviciul de presă al KLM: https://news.klm.com/klm-adapts-organisation-further-due-to-covid-19-crisis/ (8) COM(2020)0442. (9) Raportul anual al KLM pe 2019: https://www.klm.com/travel/nl_nl/images/KLM-Jaarverslag-2019_tcm541-1063986.pdf (10) La 13 iulie 2020, Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o măsură neerlandeză de ajutor de stat în valoare de 3,4 miliarde EUR constând într-o garanție de stat pentru împrumuturi și un împrumut de stat subordonat acordat KLM pentru a asigura lichidități urgente întreprinderii în contextul epidemiei de coronavirus. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_1333

Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2021 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Finlandei – EGF/2020/007 FI/Finnair (COM(2021)0227 – C9-0162/2021 – 2021/0116(BUD))

P9_TA(2021)0268 A9-0186/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0227 – C9-0162/2021),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027(2), în special articolul 8,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii(3) (AII din 16 decembrie 2020), în special punctul 9,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0186/2021),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau de criza economică și financiară mondială și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii; întrucât această asistență se traduce printr-un sprijin financiar acordat lucrătorilor și societăților pentru care au lucrat;

B.  întrucât Finlanda a depus cererea EGF/2020/007 FI/Finnair de contribuție financiară din partea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), în urma celor 508 concedieri(4) efectuate în compania Finnair Oyj și în cadrul unui subcontractant(5) din regiunea de nivel NUTS 2 Helsinki-Uusimaa (FI1B) din Finlanda, în cursul unei perioade de referință pentru cererea menționată care este cuprinsă între 25 august 2020 și 25 decembrie 2020;

C.  întrucât, la 6 mai 2021, Comisia a adoptat o propunere de decizie de mobilizare a FEG pentru sprijinirea reintegrării pe piața muncii a 500 de beneficiari vizați, adică lucrători disponibilizați din sectorul economic încadrat în diviziunea 51 a NACE Rev. 2 (Transporturi aeriene);

D.  întrucât cererea se referă la 504 lucrători disponibilizați de Finnair Oyj și la 4 lucrători disponibilizați de un subcontractant al acestei companii în Finlanda;

E.  întrucât cererea are la bază criteriile de intervenție prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG, potrivit cărora asistența poate fi acordată dacă sunt disponibilizați cel puțin 500 de lucrători într-o perioadă de referință de patru luni în cadrul unei întreprinderi dintr-un stat membru;

F.  întrucât Comisia a recunoscut că criza sanitară provocată de COVID-19 a generat o criză economică și a impus un plan de redresare Next Generation EU care relevă rolul-cheie jucat de FEG în a sprijini lucrătorii disponibilizați;

G.  întrucât pandemia de COVID-19 a provocat un șoc imens pentru industria aviatică din cauza restricțiilor de călătorie, conducând la o scădere a traficului aerian internațional cu 98,9 % în aprilie 2020 față de aprilie 2019(6), în timp ce veniturile pasageri-kilometri la nivel de industrie au scăzut cu 86,5 % în iunie 2020 față de iunie 2019(7);

H.  întrucât cererea din partea pasagerilor internaționali a scăzut cu 75,6 % în 2020 față de nivelurile din 2019; întrucât, conform previziunilor privind pasagerii la nivel mondial ale Asociației Internaționale de Transport Aerian, va fi nevoie de 3-4 ani pentru ca industria aviatică să revină la nivelurile de dinainte de criză;

I.  întrucât aceasta este una dintre primele mobilizări ale FEG motivate de criza provocată de COVID-19, după ce Parlamentul European a adoptat rezoluția sa din 18 iunie 2020 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (EGF/2020/000 TA 2020 - Asistență tehnică la inițiativa Comisiei)(8), afirmând că FEG poate fi mobilizat pentru a sprijini lucrătorii disponibilizați permanent și persoanele care desfășoară o activitate independentă în contextul crizei mondiale cauzate de pandemia de COVID-19 fără a modifica Regulamentul (UE) nr. 1309/2013;

J.  întrucât, înainte de izbucnirea pandemiei, Finnair a avut rezultate financiare solide, numărul de pasageri transportați a crescut cu 10,3 % în 2019, iar veniturile sale au crescut cu 9,2 % în 2019, ajungând la 3 097 de milioane EUR, comparativ cu 2 836 de milioane EUR în 2018;

K.  întrucât restricțiile în vigoare atât în Finlanda, cât și în alte țări au afectat puternic operațiunile Finnair, în special în ceea ce privește zborurile internaționale și intercontinentale; întrucât traficul aerian reprezintă o modalitate de transport importantă, care conectează zone îndepărtate, cum ar fi Finlanda, cu restul lumii;

L.  întrucât aeroportul din Helsinki este un important nod de transport aerian, iar compania aeriană Finnair este un transportator important între Europa și Asia, iar în ianuarie 2020 numărul de pasageri către China a crescut cu 58 % față de ianuarie 2019; întrucât în februarie 2020, volumul de pasageri a scăzut brusc, cu 73 %, din cauza situației epidemice;

M.  întrucât numărul de pasageri transportați de Finnair a scăzut cu 76,2 %, iar veniturile sale s-au redus cu 73,2 % în 2020 față de 2019, compania acumulând astfel o pierdere din exploatare de 464,5 milioane EUR în 2020(9); întrucât, ca reacție, Finnair a trebuit să își reducă costurile pentru a face față acestei crize și, astfel, s-au realizat economii în domeniul imobiliar, al închirierii de aeronave, al tehnologiei informației (digitalizarea și automatizarea proceselor sale legate de clienți), al costurilor de vânzare și distribuție, precum și al costurilor de administrare și al structurilor de compensare; întrucât, în consecință, organigrama s-a redus cu 700 de posturi(10) și aproape întreaga forță de muncă a fost trecută în șomaj tehnic pentru o anumită perioadă a anului, regimul de șomaj tehnic fiind menținut pentru mulți dintre angajați în 2021;

N.  întrucât obiectivul pe termen lung al Finnair este de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2045, asigurând o reducere cu 50 % a emisiilor nete până la sfârșitul anului 2025 comparativ cu nivelul din 2019(11); întrucât, potrivit Finnair, compania a continuat să înregistreze progrese în ceea ce privește eforturile de asigurare a sustenabilității și în timpul pandemiei, prin investiții în biocombustibili durabili;

O.  întrucât contribuția sectorului aviației la economia finlandeză este semnificativă, acest sector reprezentând 3,2 % din PIB-ul total(12), iar disponibilizările din cadrul Finnair, cea mai mare companie aeriană din țară, au un impact grav asupra regiunii Helsinki-Uusimaa și asupra economiei naționale;

P.  întrucât, în 2020, în sectorul aviației din Finlanda erau angajate 42 000 de persoane (23 000 de locuri de muncă directe și 19 000 de locuri de muncă indirecte), iar aceste disponibilizări vor avea un impact grav asupra economiei naționale; întrucât numărul șomerilor aflați în căutarea unui loc de muncă în regiunea Helsinki-Uusimaa în care au avut loc disponibilizările respective a crescut cu 0,8 puncte procentuale, de la 6,4 % în 2019 la 7,2 % în 2020;

Q.  întrucât, din cauza creșterii șomajului ca urmare a crizei, ar putea fi dificil să se asigure reintegrarea pe piața muncii a foștilor lucrători ai Finnair;

R.  întrucât Comisia a declarat că criza sanitară a dus la o criză economică, a stabilit un plan de redresare a economiei și a subliniat rolul FEG ca instrument de urgență(13),

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind FEG și că, prin urmare, Finlanda are dreptul, în temeiul acestui regulament, la o contribuție financiară în valoare de 1 752 360 EUR, ceea ce reprezintă 60 % din costurile totale de 2 920 600 EUR, incluzând cheltuielile pentru servicii personalizate de 2 730 600 EUR și cheltuielile pentru activitățile de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare în valoare de 190 000 EUR;

2.  remarcă faptul că autoritățile finlandeze au depus cererea la 30 decembrie 2020 și că Comisia și-a finalizat evaluarea la 6 mai 2021, aducând la cunoștința Parlamentului această evaluare la aceeași dată; regretă faptul că evaluarea Comisiei a durat atât de mult, date fiind circumstanțele;

3.  observă că au fost îndeplinite toate cerințele procedurale;

4.  observă că cererea se referă la un număr total de 508 lucrători disponibilizați de compania Finnair Oyj și de un subcontractant; constată că Finlanda preconizează că 500 din totalul beneficiarilor eligibili vor participa la măsuri (beneficiari vizați);

5.  reamintește că, potrivit estimărilor, impactul social al disponibilizărilor va fi considerabil pentru lucrătorii din regiunea Helsinki-Uusimaa, unde este baza operațională a Finnair și unde numărul șomerilor aflați în căutarea unui loc de muncă a crescut cu 22,5 % între februarie și aprilie 2020 și cu 0,8 puncte procentuale între 2019 și 2020(14), ceea ce a condus la perspective dificile de reangajare a lucrătorilor disponibilizați; remarcă, totodată, faptul pozitiv că lucrătorii disponibilizați au nevoie de orientare și sprijin personalizat pentru căutarea unui loc de muncă, precum și de perfecționare și recalificare adaptată lor pentru a le spori șansele de reangajare;

6.  subliniază că trebuie ca toți angajații, fără discriminare și indiferent de naționalitate, să fie integrați și sprijiniți prin măsurile incluse în această mobilizare a FEG;

7.  subliniază că peste 44 % dintre persoanele eligibile sunt femei, grupa cea mai afectată fiind cea cuprinsă între 30 și 54 de ani; remarcă faptul că, în ierarhia grupelor de vârstă afectate, a doua grupă de vârstă ca mărime este cea cuprinsă între 55-64 de ani (28,20 %), care se poate confrunta cu provocări suplimentare în ceea ce privește reintegrarea pe piața muncii;

8.  observă că Finlanda a început furnizarea serviciilor personalizate către beneficiarii vizați la 21 octombrie 2020, astfel încât perioada de eligibilitate pentru o contribuție financiară din partea FEG se întinde între 21 octombrie 2020 și 30 decembrie 2022;

9.  reamintește că serviciile personalizate care vor fi puse la dispoziția lucrătorilor și a persoanelor care desfășoară o activitate independentă constau în acțiunile descrise mai jos: îndrumare profesională și alte măsuri pregătitoare, servicii de ocupare a forței de muncă și servicii pentru întreprinderi, formare profesională, subvenții salariale, granturi pentru înființarea de noi întreprinderi și alocații pentru deplasare, cazare și mutare; salută furnizarea de cursuri de calificare profesională pentru beneficiari, inclusiv cursuri care vizează, spre exemplu, inteligența artificială (IA), securitatea digitală și robotica; salută, de asemenea, utilizarea de către Finlanda a subvențiilor salariale pentru a reduce costurile salariale ale beneficiarilor, precum și utilizarea de granturi pentru înființarea de noi întreprinderi pentru a promova crearea de activități economice, dar reamintește că sprijinul acordat ar trebui să depindă de participarea activă a beneficiarilor la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;

10.  constată că Finlanda a început să facă cheltuieli administrative pentru execuția FEG de la 21 octombrie 2020 și că, prin urmare, cheltuielile pentru activitățile de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare vor fi eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEG între 21 octombrie 2020 și 30 iunie 2023;

11.  salută faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat de Finlanda în consultare cu un grup de lucru; evidențiază că activitățile de pregătire au inclus reuniuni cu reprezentanți ai centrelor pentru dezvoltare economică, transport și mediu și ai birourilor de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare economică din Uusimaa, ai Finnair și ai sindicatelor, și anume Ilmailualan Unioni (IAU), Finnairin insinöörit ja ylemmät toimihenkilöt (FINTO), Auto ja Kuljetusalan Työntekijäliitto ry (AKT) și Trade Union Pro;

12.  subliniază că autoritățile finlandeze confirmă că acțiunile eligibile nu beneficiază de asistență din partea altor fonduri sau instrumente financiare ale Uniunii;

13.  reamintește că asistența financiară din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care intră în responsabilitatea întreprinderilor în temeiul dreptului național sau al acordurilor colective;

14.  sprijină ferm ideea ca, în perioada 2021-2027, FEG să continue să dea dovadă de solidaritate, mutând totodată accentul de pe cauza restructurării pe impactul său; salută faptul că, în conformitate cu noile norme, decarbonizarea va fi, de asemenea, un motiv pentru care solicitanții pot beneficia de sprijin;

15.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Finlandei – EGF/2020/007 FI/Finnair

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia (UE) 2021/1023.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855. (2) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11. (3) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28. (4) În sensul articolului 3 din Regulamentul privind FEG. (5) Hub Logistics Finland Oy, situat în regiunea Helsinki-Uusimaa. (6) ATAG. Raportul din 2020 „Aviation: Benefits Beyond Borders” (Aviația: beneficii dincolo de frontiere): https://aviationbenefits.org/media/167186/abbb2020_full.pdf (7) IATA: Analiza pieței de pasageri în transportul aerian, iunie 2020: https://www.iata.org/en/iata-repository/publications/economic-reports/air-passenger-monthly-analysis---june-20202/ (8) Texte adoptate, P9_TA(2020)0141. (9) https://company.finnair.com/en/media/all-releases/news?id=3801600 (10) News | Finnair (11) News | Finnair (12) Grupul de acțiune pentru transportul aerian (ATAG), „Aviation: Benefits Beyond Borders”: https://aviationbenefits.org/downloads/aviation-benefits-beyond-borders-2020/ (13) COM(2020)0442. (14) Baza de date statistică a Finlandei https://pxnet2.stat.fi/PXWeb/pxweb/en/StatFin/

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 8 iunie 2021 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2019/816 și (UE) 2019/818 în ceea ce privește stabilirea condițiilor de acces la alte sisteme de informații ale UE în scopuri legate de Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (COM(2019)0003 – C8-0025/2019 – 2019/0001B(COD))

P9_TA(2021)0269 A9-0083/2021

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2019)0003),

–  având în vedere decizia Conferinței președinților din 11 februarie 2021 de a autoriza Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să împartă propunerea Comisiei menționată anterior și să întocmească două rapoarte legislative separate în temeiul acesteia,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 82 alineatul (1) litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0025/2019),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 31 martie 2021, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0083/2021),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 8 iunie 2021 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2021/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2019/816 și (UE) 2019/818 în ceea ce privește stabilirea condițiilor de acces la alte sisteme de informații ale UE în scopuri legate de Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2021/1151.)

Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecții la Regulamentul delegat al Comisiei din 6 mai 2021 de prelungire a perioadei de tranziție menționate la articolul 89 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (C(2021)3114 - 2021/2680(DEA))

P9_TA(2021)0270 B9-0315/2021

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2021)3114),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 12 mai 2021 prin care aceasta solicită Parlamentului să declare că nu va formula obiecții la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 3 iunie 2021,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 85 alineatul (2) și articolul 82 alineatul (6),

–  având în vedere articolul 111 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere că nicio obiecție nu a fost ridicată în termenul prevăzut la articolul 111 alineatul (6) liniuțele a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, termen care a expirat la 8 iunie 2021,

A.  întrucât articolul 89 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 prevede că, pentru o perioadă de tranziție care se încheie la 18 iunie 2021, obligația de compensare prevăzută la articolul 4 din regulamentul respectiv nu se aplică contractelor derivate extrabursiere care au efectul, măsurabil în mod obiectiv, de a reduce riscurile investițiilor care sunt direct legate de solvabilitatea financiară a sistemelor de pensii și nici entităților instituite pentru a oferi despăgubiri membrilor acestor sisteme de pensii în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată; întrucât această perioadă de tranziție a fost introdusă pentru a se evita efectul negativ al compensării la nivel central a contractelor derivate asupra prestațiilor de pensie ale viitorilor pensionari și pentru a lăsa timp astfel încât să se dezvolte soluții tehnice viabile pentru transferul de către sistemele de pensii a garanțiilor în numerar și a garanțiilor nemonetare ca marje de variație;

B.  întrucât articolul 85 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 împuternicește Comisia să prelungească perioada de tranziție de două ori, de fiecare dată cu un an, în cazul în care Comisia concluzionează că nu au fost încă dezvoltate astfel de soluții tehnice viabile și că efectul negativ al compensării la nivel central a contractelor derivate asupra prestațiilor de pensie ale viitorilor pensionari rămâne neschimbat;

C.  întrucât Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) a recomandat Comisiei, în raportul său din decembrie 2020, să prelungească derogarea cu un an, oferind astfel CPC mai mult timp pentru a-și perfecționa modelele de acces astfel încât să fie disponibile pe scară largă pentru sistemele de pensii și, în același timp, evitând situația în care este introdusă obligația de compensare pentru sistemele de pensii în urma dinamicii pieței provocate de pandemia de COVID-19;

D.  întrucât Comisia, ținând seama de raportul ESMA, este de părere că este într-adevăr necesar să se prelungească perioada de tranziție cu un an, astfel încât soluțiile avute în vedere să poată ajunge la maturitate și să poată fi îmbunătățite în continuare;

E.  întrucât, prin urmare, Comisia a adoptat regulamentul delegat care prelungește perioada de tranziție până la 18 iunie 2022;

F.  întrucât regulamentul delegat ar trebui să intre în vigoare de urgență pentru a oferi sistemelor de pensii din Uniune certitudinea de care au nevoie în legătură cu derogarea privind compensarea centrală;

1.  declară că nu formulează obiecții la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 8 iunie 2021 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal (07234/1/2021 – C9-0196/2021 – 2018/0258(COD))

P9_TA(2021)0271 A9-0196/2021

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (07234/1/2021 – C9-0196/2021),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0474),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A9-0196/2021),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 67. (2) JO C 158, 30.4.2021, p. 133.

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 8 iunie 2021 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (06980/2/2021 – C9-0195/2021 – 2018/0206(COD))	P9_TA(2021)0272 A9-0197/2021
RECTIFICĂRI COR01

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (06980/2/2021 – C9-0195/2021),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0382),

–  având în vedere propunerea modificată a Comisiei (COM(2020)0447),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A9-0197/2021),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

3.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

5.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Comisiei cu privire la investițiile FSE+ pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor

În 2019, în UE existau 18 milioane de copii expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială, unele state membre înregistrând cifre foarte ridicate în această privință. Pandemia de COVID-19 și consecințele sale socio-economice au exacerbat inegalitățile și sărăcia, având un efect mai pronunțat asupra acestora. Sărăcia în rândul copiilor este prezentă în mod constant în toate statele membre și continuă să fie mai ridicată decât în cazul adulților de vârstă activă.

Prin urmare, Comisia salută acordul echilibrat care face din FSE+ un instrument decisiv pentru abordarea problemei reprezentate de sărăcia în rândul copiilor. Acordul recunoaște necesitatea urgentă de a se investi în copii în toate statele membre.

La 24 martie 2021, Comisia a adoptat o propunere de Recomandare a Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii, cu scopul de a aborda această problemă din punct de vedere structural. În momentul programării FSE+, Comisia va face tot posibilul pentru a se asigura că statele membre alocă o finanțare adecvată din FSE+ pentru a contribui la punerea în aplicare a Garanției europene pentru copii. În plus, aceasta va încuraja statele membre să utilizeze și alte instrumente de finanțare din partea UE, precum și resursele naționale disponibile pentru a sprijini investiții adecvate în acest domeniu.

Declarația Comisiei cu privire la investițiile FSE+ în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

Comisia subliniază că tinerii au fost afectați în mod disproporționat de criza socio-economică provocată de pandemia de COVID-19. Din decembrie 2019 până în decembrie 2020, șomajul în rândul tinerilor a crescut cu 3 puncte procentuale în UE, numărul tinerilor șomeri ridicându-se la peste 3,1 milioane. Comisia reamintește de asemenea că șomajul în rândul tinerilor a fost în mod constant și semnificativ mai ridicat decât în rândul populației adulte, cele mai recente cifre arătând o diferență de peste 10 puncte procentuale (17,8 % față de 6,6 % în decembrie 2020).

Comisia salută acordul la care au ajuns colegiuitorii, care recunoaște existența acestei probleme în toate statele membre. FSE+ este cel mai important instrument de finanțare al UE pentru punerea în aplicare a Garanției pentru tineret consolidate, adoptată recent, precum și a altor măsuri relevante din cadrul inițiativei Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.

În momentul programării FSE+, Comisia va face tot posibilul pentru a se asigura că statele membre alocă o finanțare adecvată din FSE+ pentru a pune în aplicare Garanția pentru tineret consolidată. În plus, aceasta va încuraja statele membre să utilizeze și alte instrumente de finanțare ale UE, precum și resursele naționale disponibile pentru a sprijini investiții adecvate în acest domeniu.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 165. (2) JO C 86, 7.3.2019, p. 84. (3) Texte adoptate la 4.4.2019, P8_TA(2019)0350.