Fișe descriptive despre Uniunea Europeană
Parlamentul European
Vă rugăm să completați acest câmp.

Finanțarea rețelelor transeuropene

Rețelele transeuropene (TEN) sunt finanțate în comun de Uniunea Europeană și statele membre. Ajutorul financiar acordat de UE are rol de catalizator, statele membre contribuind cu cea mai mare parte a finanțării. Finanțarea TEN poate fi completată de ajutoare acordate prin fondurile structurale, de un ajutor din partea Băncii Europene de Investiții (BEI) sau de contribuții provenite din sectorul privat. În 2013 a fost introdusă o reformă importantă în rețelele transeuropene prin instituirea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), reînnoit în 2021.

Temei juridic

Titlul XVI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, al cărui articol 171 prevede că UE poate susține financiar proiectele de interes comun care îndeplinesc cerințele stabilite în orientări.

Regulamentul (UE) 2021/1153 din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Obiective

Obiectivele generale ale MIE includ construirea, dezvoltarea, modernizarea și completarea rețelelor transeuropene în sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital (3.5.1) și facilitarea cooperării transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, luând în considerare angajamentele de decarbonizare pe termen lung și obiectivele de sporire a competitivității europene. În conformitate cu obiectivul Uniunii de integrare a acțiunilor climatice, MIE contribuie cu 60 % din bugetul său la obiectivele climatice prin acțiunile sale.

Realizări

A. Definirea condițiilor generale pentru finanțarea proiectelor

În general, finanțarea din partea UE a servit drept catalizator pentru proiecte. Statele membre trebuie să contribuie cu cea mai mare parte a finanțării, cu excepția ajutoarelor acordate prin Fondul de coeziune, în cazul cărora contribuția Uniunii a fost în mod tradițional una mai substanțială.

Primele principii ale finanțării au fost definite de Regulamentul (CE) nr. 2236/95 al Consiliului din 18 septembrie 1995 de stabilire a normelor generale de acordare a ajutorului financiar comunitar în domeniul rețelelor transeuropene.

1. Ajutorul acordat de UE pentru proiecte a luat una sau mai multe dintre următoarele forme:

  • cofinanțarea studiilor privind proiectele și a altor măsuri de sprijin tehnic (până la 50 %);
  • contribuții la primele pentru garanțiile la împrumuturile acordate din Fondul European de Investiții sau de alte instituții financiare;
  • subvenții pentru rata dobânzilor pentru împrumuturile acordate de BEI sau de alte instituții financiare publice sau private;
  • o varietate de alte tipuri de instrumente financiare, în afară de granturi: capitaluri proprii și datorii; garanții pentru împrumuturi și capital de risc, precum și mecanisme de consolidare a capacităților și de partajare a riscurilor;
  • granturi directe pentru investiții în cazuri bine justificate;
  • concurența între ofertanții calificați și printr-o selecție bazată atât pe considerente de cost, cât și de calitate.

2. Au fost definite treptat următoarele criterii pentru proiecte:

  • În cazul rețelelor de telecomunicații și de energie, ajutoarele acordate de UE nu pot duce la denaturarea concurenței dintre întreprinderile din sectorul respectiv.
  • Proiectele trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor rețelelor stabilite în orientările respective pentru rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) [Regulamentul (UE) nr. 1315/2013] și rețeaua energetică transeuropeană (TEN-E) [Regulamentul (UE) 2022/869].
  • Proiectele trebuie să aibă o viabilitate economică.
  • Maturitatea proiectului și efectul de stimulare al intervenției UE.
  • Efectele directe și indirecte asupra climei, a mediului și a ocupării forței de muncă, incluzând treptat analize din ce în ce mai complete de rentabilitate, studii de impact asupra mediului, integrarea dimensiunii climatice în cazul proiectelor etc.
  • Coordonarea în timp a diferitelor părți ale proiectelor, dacă acestea sunt, de exemplu, transfrontaliere.
  • Proiectele finanțate trebuie să respecte dreptul și politicile UE, în special în ceea ce privește protecția mediului, concurența și atribuirea contractelor de achiziții publice. Reglementările ulterioare privind normele generale pentru acordarea de ajutor financiar al UE au introdus o serie de noi elemente. Cadrul financiar pentru perioada 2014-2020 a prevăzut 29,4 miliarde EUR pentru TEN, din care 24 de miliarde EUR pentru transporturi (TEN-T) și aproximativ 5,4 miliarde EUR pentru energie (TEN-E).

În urma propunerii Comisiei din 2020 de revizuire a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, Regulamentul (UE) 2022/869 revizuit contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii privind energia și clima pentru 2030, precum și a obiectivului său de neutralitate climatică până în 2050. El contribuie și la asigurarea interconexiunilor, a securității energetice, a integrării pieței și sistemelor, a concurenței care aduce beneficii tuturor statelor membre, precum și a accesibilității prețurilor la energie. În cea mai mare parte, orientările pun capăt sprijinului UE pentru noi proiecte în domeniul gazelor naturale și al petrolului și introduc criterii obligatorii de sustenabilitate pentru toate proiectele de interes comun (PIC).

La 14 decembrie 2021, Comisia a publicat o propunere legislativă de revizuire a orientărilor privind rețeaua transeuropeană de transport pentru a le alinia la obiectivele Pactului verde european și la obiectivele climatice ale Legii europene a climei. Regulamentul propus vizează coordonarea coridoarelor europene de transport și a priorităților orizontale. El urmărește, de asemenea, să se asigure că se înregistrează progrese în ceea ce privește fiecare coridor și prioritate orizontală și că acest lucru se realizează în mod coerent. Prin urmare, Comisia va trebui să se consulte cu coordonatorii europeni pentru coridoarele rețelei centrale atunci când examinează cererile de finanțare din partea Uniunii în cadrul MIE pentru fiecare coridor european de transport sau pentru o prioritate orizontală ce ține de mandatul coordonatorilor europeni. Coordonatorii europeni trebuie să verifice dacă proiectele propuse de statele membre pentru cofinanțare prin MIE sunt în concordanță cu prioritățile planului de acțiune al coridorului.

La 27 iulie 2022, Comisia a prezentat o propunere modificată pentru a reflecta contextul geopolitic diferit, inclusiv o extindere a patru coridoare europene de transport către Ucraina și Moldova. Mandatul Parlamentului pentru negocierile cu Consiliul a fost adoptat în aprilie 2023. În urma negocierilor cu Consiliul, Parlamentul a adoptat Regulamentul TEN-T revizuit la 22 aprilie 2024. Se preconizează că acesta va intra în vigoare în vara anului 2024.

Ca reacție la instabilitatea și la perturbarea pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, în mai 2022 Comisia a prezentat Planul REPowerEU cu scopul dublu de a aborda criza climatică și de a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia, care sunt utilizați ca armă economică și politică. Măsurile propuse se axează pe economiile de energie, diversificarea aprovizionării cu energie (inclusiv importul de gaz natural lichefiat) și introducerea accelerată a energiei din surse regenerabile (inclusiv a hidrogenului verde). Planul conținea unele investiții suplimentare în infrastructura de gaze, estimate la aproximativ 10 miliarde EUR, pentru a completa lista PIC existentă. În plus, o implementare mai rapidă a PIC în domeniul energiei electrice a fost considerată esențială pentru adaptarea rețelei electrice la nevoile viitoare și va fi sprijinită prin MIE.

B. Alte posibilități de finanțare

1. Fondurile structurale și Fondul de coeziune ale UE

În perioada 2014-2020, peste 6 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională și 25,95 miliarde EUR din Fondul de coeziune au fost puse la dispoziție în cadrul obiectivului tematic 7 „Promovarea sistemelor de transport durabile și ameliorarea infrastructurilor rețelelor” pentru a oferi cofinanțare din partea UE în vederea sprijinirii unui spațiu european unic multimodal al transporturilor prin investiții în TEN-T. În plus, au fost alocate resurse și instrumente suplimentare din Fondul european pentru investiții strategice (redenumit ulterior InvestEU), Orizont 2020 (în prezent Orizont Europa) și Mecanismul de redresare și reziliență pentru a stimula oportunitățile de investiții în TEN-T.

2. Ajutoarele acordate de Banca Europeană de Investiții

Nu se aplică restricții teritoriale împrumuturilor acordate de BEI, întrucât acestea sunt acordate în funcție de criterii bancare, care includ fezabilitatea proiectului din punct de vedere financiar (capacitatea de rambursare), tehnic și de mediu.

C. Cadrul financiar 2021-2027

În 2018, Comisia și-a prezentat propunerea privind următorul buget pe termen lung al UE. Propunerea respectivă a fost urmată de propuneri legislative pentru 37 de programe sectoriale. Pe lângă fondurile structurale și de coeziune ale UE, Orizont Europa și fondurile InvestEU oferă finanțare complementară pentru TEN, inclusiv pentru cercetare și inovare în domeniul energiei curate, al transporturilor și al tehnologiilor digitale. Ca răspuns la criza fără precedent cauzată de COVID-19, Comisia a propus, la 27 mai 2020, instrumentul temporar de redresare NextGenerationEU, cu un buget de 750 de miliarde EUR, precum și majorări punctuale ale bugetului UE 2021-2027. În iulie 2020, șefii de stat sau de guvern din UE au ajuns în cele din urmă la un acord politic, pe care Parlamentul și Consiliul l-au aprobat în noiembrie 2020.

Mecanismul pentru interconectarea Europei

Din decembrie 2013, UE are o nouă politică privind infrastructura TEN, cu un buget de peste 30,4 miliarde EUR pentru perioada de până în 2020 (UE-27) și de peste 33,7 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027: Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE).

A. Obiective generale

MIE vizează:

  • să construiască, să dezvolte, să modernizeze și să completeze rețelele transeuropene în sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital și să faciliteze cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile, luând în considerare angajamentele de decarbonizare pe termen lung și obiectivele de sporire a competitivității europene;
  • să realizeze o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii;
  • să promoveze coeziunea teritorială, socială și economică;
  • precum și să consolideze accesul la piața internă și integrarea acesteia, cu accent pe facilitarea sinergiilor între sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital.

1. În sectorul transporturilor se va asigura sprijin pentru proiecte de interes comun ce vizează:

  • promovarea unor rețele și infrastructuri eficiente, interconectate și multimodale pentru o mobilitate inteligentă, interoperabilă, sustenabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, sigură și securizată, în conformitate cu orientările TEN-T [Regulamentul (UE) nr. 1315/2013];
  • adaptarea unor părți ale TEN-T pentru dubla utilizare a infrastructurii de transport, în vederea îmbunătățirii atât a mobilității civile, cât și a celei militare.

2. În sectorul energetic, sprijinul va urmări:

  • să contribuie la integrarea în continuare a unei piețe interne a energiei eficiente și competitive, la interoperabilitatea rețelelor transfrontaliere și transsectoriale, la facilitarea decarbonizării economiei, la promovarea eficienței energetice și la asigurarea securității aprovizionării;
  • să faciliteze cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei, inclusiv în ceea ce privește energia din surse regenerabile.

3. În sectorul digital, MIE va sprijini:

  • instalarea unor rețele de foarte mare capacitate sigure și securizate, inclusiv a sistemelor 5G, și accesul la acestea, precum și sporirea rezilienței și a capacității rețelelor digitale centrale pe teritoriul Uniunii, corelându-le cu teritoriile învecinate, precum și digitalizarea rețelelor de transport și de energie.

B. Bugetul MIE 2021-2027

În cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus în 2018 extinderea programului MIE după 2020, cu obiectivul general de a sprijini investițiile în rețelele europene de infrastructură din sectoarele transporturilor, energiei și telecomunicațiilor. Bugetul total propus al MIE s-a ridicat la 42,3 miliarde EUR (în prețuri curente) și a alocat în mod specific 30,6 miliarde EUR pentru transporturi, 8,65 miliarde EUR pentru energie și 3 miliarde EUR pentru rețelele digitale. Sinergiile dintre cele trei sectoare și intensificarea cooperării transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile se numără printre domeniile esențiale care trebuie vizate de MIE pentru perioada de după 2020 pentru a accelera digitalizarea și decarbonizarea economiei UE.

În sectorul transporturilor, MIE urmărește să accelereze finalizarea ambelor niveluri ale TEN-T, precum și implementarea unor sisteme europene de gestionare a traficului, cum ar fi Sistemul european de management al traficului feroviar și Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european, și să sprijine tranziția către o mobilitate inteligentă, sustenabilă, favorabilă incluziunii, sigură și securizată, prin introducerea unei rețele europene de infrastructură de încărcare pentru combustibilii alternativi. Propunerea prevede ca noul MIE să sprijine și infrastructura civilă/militară de transport cu dublă utilizare pentru a adapta rețelele de transport ale Europei la cerințele militare și pentru a îmbunătăți mobilitatea militară în UE. Ulterior, Comisia a adoptat, de asemenea, Planul de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0 în noiembrie 2022 pentru a asigura o mobilitate militară mai bine conectată și mai sigură.

Ca răspuns la pandemia de COVID-19, Comisia a publicat propunerea sa ajustată privind cadrul financiar multianual (CFM) la 27 mai 2020. Totuși, reuniunea extraordinară a Consiliului European din iulie 2020 a dus la o reducere a finanțării propuse pentru bugetul MIE alocat transporturilor (EUCO 22/20). La 16 decembrie 2020, Parlamentul European a aprobat Regulamentul privind CFM 2021-2027. În martie 2021, negociatorii Consiliului și ai Parlamentului au ajuns la un acord provizoriu, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iulie 2020, pentru a împărți finanțarea după cum urmează:

  • sectorul transporturilor: 25,81 miliarde EUR, inclusiv 11,29 miliarde EUR pentru țările care beneficiază de Fondul de coeziune și 1,69 miliarde EUR pentru acțiuni legate de mobilitatea militară;
  • sectorul energetic: 5,84 miliarde EUR;
  • sectorul digital: 2,06 miliarde EUR.

Consiliul a ajuns la o poziție comună la 16 iunie 2021, iar acordul a fost adoptat de Parlament în a doua lectură la 7 iulie 2021. În iunie 2023, a fost încheiat un acord cu Ucraina pentru a asocia țara la MIE și pentru a permite depunerea de proiecte ucrainene pentru finanțare din partea UE în sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital.

Rolul Parlamentului European

În sprijinul TEN, Parlamentul a solicitat în repetate rânduri acordarea de prioritate finanțării modalităților mai ecologice de transport, alocând peste 50 % din fondurile pentru infrastructură proiectelor feroviare (inclusiv transportul combinat) și stabilind un plafon de 25 % pentru proiectele rutiere. În plus, Parlamentul a insistat asupra necesității ca Comisia Europeană să asigure coordonarea și coerența proiectelor finanțate din contribuții provenite din bugetul Uniunii, de la BEI, din Fondul de coeziune, din Fondul european de dezvoltare regională sau din alte instrumente de finanțare de la bugetul Uniunii.

Atunci când ia decizii cu privire la bugetele anuale ale UE, Parlamentul ține seama de fondurile alocate MIE și programelor Orizont. Ca răspuns la propunerea Comisiei Europene din 2018 privind MIE pentru perioada de după 2020, Comisia pentru transport și turism și Comisia pentru industrie, cercetare și energie au pregătit un proiect comun de raport, care a constatat lipsa de ambiție în ceea ce privește alocarea MIE pentru transporturi și a evidențiat nevoile de investiții ale sectorului, pe lângă beneficiile pe care îmbunătățirea conectivității le-ar putea aduce UE. Proiectul de raport a reliefat necesitatea de a simplifica în continuare normele MIE și importanța coerenței între diferitele fonduri ale UE care sprijină proiecte în sectoarele transporturilor, energiei și digital. Raportorii au subliniat necesitatea de a consolida controlul parlamentar asupra priorităților MIE și de a îmbunătăți monitorizarea acestuia. Raportul comun a inclus o creștere de aproximativ 20 % a bugetului alocat proiectelor din domeniul transporturilor. Totuși, majorarea preconizată a bugetului MIE nu a putut fi inclusă în bugetul multianual subiacent pentru perioada 2021-2027. Actul final [Regulamentul (UE) 2021/1153] a fost publicat în iulie 2021.

În iulie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție în care a salutat acordul privind măsurile luate ca răspuns la pandemia de COVID-19 drept un pas pozitiv, dar și-a exprimat regretul cu privire, printre altele, la reducerea componentei de granturi a fondului de redresare.

În rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la revizuirea liniilor directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, Parlamentul a reliefat necesitatea de a se asigura că cheltuielile și selecția PIC sunt în conformitate cu angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris.

În poziția sa din 5 aprilie 2022 privind Regulamentul TEN-E revizuit, Parlamentul a asigurat finanțare pentru proiectele care reutilizează infrastructura actuală de gaze naturale pentru transportul și stocarea hidrogenului pe o perioadă de tranziție (până la sfârșitul lunii decembrie 2029).

Pentru informații suplimentare pe aceste teme, consultați site-ul web al Comisiei pentru transport și turism și al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.

 

Ariane Debyser / Kristi Polluveer / Olena Kuzhym