America Latină și zona Caraibilor
Relațiile Uniunii Europene cu America Latină și zona Caraibilor privesc multiple aspecte și se desfășoară pe mai multe niveluri. Orientându-se după Noua Agendă pentru relațiile dintre UE și America Latină și Caraibe, UE urmărește să consolideze și să modernizeze parteneriatul strategic biregional. Uniunea Europeană interacționează cu întreaga regiune prin intermediul summiturilor șefilor de state și de guverne, în timp ce acordurile și dialogul politic stau la baza legăturilor dintre Uniune și zona Caraibilor, America Centrală, Comunitatea Andină, Mercosur și țările individuale.
Temei juridic
- Titlul V (Acțiunea externă a UE) din Tratatul privind Uniunea Europeană;
- Titlurile I-III și V (politica comercială comună; cooperare pentru dezvoltare și ajutor umanitar; acorduri internaționale) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Relațiile interregionale
UE și America Latină și Caraibe (ALC) sunt parteneri naturali, legați prin legături politice, economice și culturale profunde. UE are o rețea extinsă de acorduri cu 27 din cele 33 de țări din regiune. Legăturile economice sunt, de asemenea, puternice: UE este cel mai mare investitor din regiune, al treilea partener comercial ca mărime și principalul contribuitor la cooperarea pentru dezvoltare. Împreună, țările din UE și ALC reprezintă peste o treime din statele membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și constituie o forță pentru un multilateralism puternic și bazat pe norme.
La 7 iunie 2023, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Comisia au adoptat o comunicare comună care stabilește „O nouă agendă pentru relațiile dintre UE și America Latină și Caraibe”, cu scopul de a consolida relațiile și de a reînnoi parteneriatul UE-ALC. Comunicarea se concentrează pe șase domenii cheie:
- un parteneriat politic reînnoit;
- consolidarea unei agende comerciale comune;
- strategia de investiții Global Gateway pentru a accelera o tranziție echitabilă, ecologică și digitală și pentru a soluționa inegalitățile;
- unirea forțelor pentru justiție, securitatea cetățenilor și lupta împotriva crimei organizate transnaționale;
- colaborarea pentru a promova pacea și securitatea, democrația, statul de drept, drepturile omului și ajutorul umanitar;
- construirea unui parteneriat vibrant între oameni.
Comunicarea recunoaște diplomația parlamentară ca o componentă esențială a relației biregionale și menționează, în special, rolul Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane (EuroLat).
A. Summiturile
Primul summit dintre Uniunea Europeană și LAC a fost organizat la Rio de Janeiro în iunie 1999 și a instituit un Parteneriat strategic biregional. Cea de a șasea și ultima reuniune la nivel înalt UE–ALC a avut loc la Madrid în 2010, unde a fost înființată fundația UE–ALC cu misiunea de consolidare și promovare a parteneriatului strategic biregional.
Lansată în 2010, Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC) este un bloc regional compus din cele 33 de țări din America Latină și Caraibe. Summiturile regionale dintre UE și CELAC reprezintă în prezent principalul forum de dialog și cooperare pentru abordarea în comun a provocărilor globale. Cel de al treilea summit UE–CELAC al șefilor de stat sau de guvern a avut loc la Bruxelles în perioada 17-18 iulie 2023, la opt ani de la ultimul summit. Liderii UE și CELAC s-au angajat să reînnoiască și să instituționalizeze parteneriatul de lungă durată dintre ele. Summitul s-a desfășurat sub tema „Reînnoirea parteneriatului biregional pentru consolidarea păcii și a dezvoltării durabile” și au fost discutate o gamă largă de chestiuni, inclusiv cooperarea consolidată în cadrul forumurilor multilaterale, pacea și securitatea globală, comerțul și investițiile, combaterea schimbărilor climatice, justiția și securitatea. La summit a participat și Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Discursul său s-a axat pe importanța avansării în ceea ce privește acordurile comerciale și de asociere în curs. La sfârșitul summitului a fost adoptată Declarația Summitului UE–CELAC 2023, care a fost aprobată de toate țările UE-CELAC, cu excepția uneia singure. Foaia de parcurs UE–CELAC pentru perioada 2023-2025 a fost, de asemenea, publicată în timpul evenimentului, iar liderii au convenit să găzduiască viitoarele summituri o dată la doi ani, următorul urmând să se desfășoare în Columbia în 2025.
B. Dimensiunea parlamentară
Pentru UE și ALC, diplomația parlamentară este un canal esențial pentru dialog, schimbul de idei și schimbul de bune practici. Contactele periodice dintre deputații în Parlamentul European și parlamentarii din America Latină au început în 1974, odată cu prima din cele 17 conferințe interparlamentare bienale.
În 2006 a fost fondată Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană (EuroLat) ca instituție parlamentară a Parteneriatului strategic biregional. Este un forum de dezbateri, monitorizare și analizare a tuturor aspectelor legate de parteneriat.
EuroLat are 150 de membri: 75 din partea Parlamentului European și 75 din partea parlamentelor subregionale latinoamericane, inclusiv Parlatino (Parlamentul Latinoamerican), Parlandino (Parlamentul Andin), Parlacen (Parlamentul Central-American), Parlasur (Parlamentul Mercosur) și Congresele din Chile și Mexic.
EuroLat a purtat dezbateri pe teme precum digitalizarea și economia digitală, securitatea cibernetică și IA, combaterea criminalității organizate, securitatea alimentară și schimbările climatice, printre altele, și a convocat în total 15 sesiuni plenare începând din 2006. Cea mai recentă sesiune plenară a EuroLat a avut loc în iulie 2023 la Madrid, Spania.
Declarația comună a celui de al treilea summit UE-CELAC a recunoscut diplomația parlamentară drept o dimensiune importantă a relației biregionale și a salutat rolul constructiv jucat de EuroLat în această privință. În plus, copreședinții EuroLat s-au adresat summitului cu o declarație axată pe importanța încheierii acordurilor comerciale și de asociere bilaterale privind schimbările climatice și revitalizarea multilateralismului în curs.
Relațiile parlamentare ale UE cu țările din Caraibi intră în sfera de competență a Adunării Parlamentare Paritare OSACP[1]-UE. Acordul din Samoa se aplică din 2024 și a adus în centrul atenției nevoile specifice ale regiunilor, ceea ce a condus la crearea unei Adunări Parlamentare Caraibi-UE. Reuniunea constitutivă a acestui nou organ, care este alcătuit din 15 deputați în Parlamentul European și câte un parlamentar din fiecare țară din Caraibi, a avut loc în februarie 2024, în Angola. La prima reuniune, Adunarea și-a adoptat regulamentul de procedură, care prevede organizarea unei adunări anuale care să aibă loc alternativ în regiunea Caraibilor și în Uniunea Europeană. Următoarea adunare se va desfășura în Caraibi în 2025.
Relațiile cu subregiunile
A. Comunitatea Andină (Bolivia, Columbia, Ecuador și Peru)
În decembrie 2003, UE și regiunea andină au încheiat un acord de dialog politic și cooperare (ADPC), care a introdus noi domenii de cooperare, dar care nu a intrat încă în vigoare. Negocierile privind un acord de asociere au început în iunie 2007 și au condus în cele din urmă la un acord comercial cu Peru și Columbia în martie 2010. Acordul, semnat în iunie 2012 și ratificat de Parlamentul European în decembrie 2012, a intrat în vigoare la 1 martie 2013 pentru Peru și la 1 august 2013 pentru Columbia. El prevede liberalizarea totală a comerțului cu produse industriale și din pește pe o perioadă de zece ani (majoritatea tarifelor urmând a fi eliminate la intrarea sa în vigoare) și crește accesul la piețe pentru produsele agricole. În plus, acoperă achizițiile publice, investițiile, drepturile omului și standardele de mediu și de muncă. Ecuadorul a aderat la acordul comercial la 1 ianuarie 2017; Și Bolivia poate să solicite aderarea, dar nu și-a exprimat încă dorința în acest sens. Aplicarea integrală a acordului este supusă în prezent ratificării de către un ultim stat membru: Belgia.
B. Zona Caraibilor
Relațiile UE-Caraibi sunt modelate de diferite cadre instituționale care se suprapun, inclusiv Acordul din Samoa, alături de protocolul său privind Caraibii, care include 15 state din zona Caraibilor[2].
Strategia de parteneriat comună UE-Caraibi oferă un cadru structurat pentru un dialog și o cooperare mai ample și mai aprofundate. UE este cel mai mare partener comercial al zonei Caraibilor. Principalul partener regional pentru dialogul economic cu UE este Forumul Caraibilor (Cariforum). Acesta include membri din Comunitatea Caraibelor, plus Republica Dominicană. În 2008 a fost semnat Acordul de parteneriat economic UE-Cariforum, un acord de liber schimb și economic cuprinzător.
Negocierile privind încheierea unui ADPC cu Cuba au început în aprilie 2014 și s-au încheiat cu succes în martie 2016. Acordul se aplică cu titlu provizoriu din 1 noiembrie 2017. Acesta va intra în vigoare după ce va fi fost ratificat de toate statele membre ale Uniunii. ADPC include trei capitole principale privind dialogul politic, cooperarea și dialogul în materie de politici sectoriale, precum și comerțul.
C. America Centrală (Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama)
Un acord de asociere, primul acord interregional de acest tip încheiat de Uniunea Europeană, a fost semnat în iunie 2012 și ratificat de Parlamentul European în decembrie 2012. Acordul conține trei piloni – dialogul politic, cooperarea și comerțul – și stabilește obiectivul de a dezvolta un parteneriat politic privilegiat, bazat pe valori, principii și obiective comune. Acordul urmărește, de asemenea, să îmbunătățească drepturile omului, să reducă sărăcia, să combată inegalitatea, să prevină conflictele și să încurajeze buna guvernanță, securitatea, integrarea regională și dezvoltarea durabilă. De asemenea, acordul de asociere liberalizează comerțul cu produse industriale și din pește și elimină majoritatea tarifelor aplicate comerțului agricol. Din 2013, numai capitolul din acord referitor la comerț se aplică cu titlu provizoriu. În prezent, acordul a fost ratificat de toate statele membre ale UE și se preconizează că va intra în vigoare în 2024. O comisie parlamentară de asociere va monitoriza punerea în aplicare a acordului, extinzând posibilitățile de acțiune la nivel parlamentar.
D. Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay)
În 1999 au fost lansate negocierile pentru un acord de asociere, incluzând dialogul politic, cooperarea și liber schimbul. În 2019 s-a ajuns la un acord politic. Cu toate acestea, ratificarea acordului de asociere a fost suspendată din cauza preocupărilor legate de standardele în materie de mediu și drepturile omului în Brazilia, sub conducerea guvernului președintelui Bolsonaro. Negocierile au fost reluate odată cu alegerea președintelui Lula da Silva în 2022, dar în prezent există un impas în procesul de adoptare. La intrarea în vigoare a acordului, exporturile Uniunii către Mercosur ar beneficia de eliminarea taxelor vamale pentru 91 % din mărfuri și de reducerea taxelor vamale pentru diverse produse. Uniunea ar elimina taxele vamale pentru 92 % din mărfurile importate din Mercosur, dar ar menține contingente tarifare pentru produsele agricole sensibile.
Relațiile cu țări individuale
A. Brazilia
În 2007, Uniunea Europeană și Brazilia au instituit un parteneriat strategic. Uniunea și Brazilia continuă cooperarea și dialogurile politice în peste 30 de domenii de interes reciproc, cum ar fi pacea și securitatea internațională, drepturile omului, guvernanța sectorului public, aspecte economice și financiare, inovarea și competitivitatea, politicile sociale, educația, mediul și integrarea regională. Parteneriatul strategic UE–Brazilia prevede, de asemenea, un dialog periodic între Congresul Național al Braziliei și Parlamentul European. Alegerea lui Lula da Silva în funcția de președinte al Braziliei în 2022 a condus la o revigorare puternică a relațiilor UE–Brazilia după ce și-a început mandatul în ianuarie 2023, inclusiv la o serie de vizite la nivel înalt efectuate de ambele părți. În 2023, nu mai puțin de patru delegații ale Parlamentului European[3] au vizitat Brazilia. Un summit UE–Brazilia este planificat în 2024.
B. Chile
UE a încheiat un acord de asociere cu Chile în 2002. Negocierile pentru modernizarea acordului de asociere și înlocuirea acestuia cu un acord-cadru avansat (ACA) au început în noiembrie 2017 și s-au încheiat în decembrie 2022. Acesta a fost adoptat de Parlamentul European în februarie 2024. Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene au adoptat acordul comercial interimar (ACI), care conține numai elementele comerciale și de investiții ale ACA, necesitând ratificarea doar la nivelul UE. Odată ce Chile finalizează procesul intern de ratificare, ACI va intra în vigoare. Ulterior, ACI va expira la intrarea în vigoare a ACA, odată ce toate statele membre îl vor ratifica.
Acordul actualizat constă într-un pilon de dialog politic și cooperare și un pilon privind comerțul și investițiile. El consolidează relațiile comerciale și de investiții dintre UE și Chile, conține angajamente obligatorii în materie de mediu și de muncă, facilitează accesul la materii prime critice și, pentru prima dată într-un acord al UE, are un capitol dedicat comerțului și egalității de gen. Comisia parlamentară mixtă UE–Chile a monitorizat punerea în aplicare a acordului de asociere începând din 2003 și va continua să monitorizeze ACA prin două reuniuni anuale.
C. Mexic
Mexicul este singura țară cu care UE are atât un acord de asociere, cât și un parteneriat strategic. Acordul de parteneriat economic, de coordonare politică și de cooperare între UE și Mexic, cunoscut și drept Acordul UE–Mexic, a intrat în vigoare în 2000. Acesta a instituționalizat dialogul politic, a extins domeniile de cooperare, inclusiv democrația și drepturile omului, și a creat o zonă de liber schimb UE–Mexic. Negocierile cu Mexicul vizând actualizarea Acordului UE–Mexic au început în mai 2016. În aprilie 2018, părțile au ajuns la un „acord de principiu” cu privire la capitolele comerciale și au ajuns la un consens cu privire la ultimele aspecte nesoluționate în aprilie 2020. În prezent, este în curs de ratificare.
Parteneriatul strategic a fost stabilit în 2009, cu un dublu obiectiv: consolidarea cooperării și a coordonării UE–Mexic la nivel multilateral privind chestiunile globale, precum și o mai mare impulsionare politică a relațiilor și inițiativelor bilaterale. În cadrul parteneriatului strategic, au avut loc trei summituri UE–Mexic, cel mai recent în iunie 2015. Între Uniunea Europeană și Mexic au loc periodic dialoguri la nivel înalt cu privire la multe aspecte, inclusiv drepturile omului, securitatea și asigurarea respectării legii, aspectele economice, mediul înconjurător și schimbările climatice. Comisia parlamentară mixtă UE–Mexic a monitorizat implementarea Acordului UE–Mexic începând din 2005. Comisia parlamentară mixtă se reunește de obicei de două ori pe an și este un forum fundamental pentru schimburi.
Jonas Kraft / Clotilde Chantal Claudie Sebag