Skriftlige stemmeforklaringer Mihai TUDOSE

Raportul pe care l-am votat evaluează realist perspectivele economice ale UE, de la incertitudine în faţa riscurilor, la creșterea ratei datoriei publice şi persistenţa deficitelor excesive într-un număr semnificativ de state membre. Un exemplu concludent privind aşteptările pe care putem să le avem: pentru anul 2026 se prevede că majoritatea statelor membre vor avea poziții bugetare mai slabe decât înainte de pandemie, în 2019. Aceasta, în condiţiile în care ţările UE se angajează la creşterea cheltuielilor publice în domeniul apărării.
În acest context, susţin cererea către Comisia Europeană de a crea instrumente de investiții prin care să asigure reducerea la minimum a costurilor pentru contribuabilii UE și de a maximiza eficiența furnizării de bunuri publice europene.
Întrucât statele membre au nevoie de flexibilitate bugetară pentru a crește investițiile în apărare fără încadrarea la deficit excesiv, Comisia trebuie să prezinte cât mai rapid condiţiile în care va putea să fie activată clauza naţională de derogare.

Raportul, în favoarea căruia am votat, trece în revistă situaţia socială a UE: de la creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă până la 75,3%, la faptul că unul din cinci europeni este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială şi că 30% din angajaţi au locuri de muncă foarte solicitante.
Deşi UE a făcut faţă relativ bine pandemiei, războiului din vecinătate şi inflaţiei, suntem pe cale să ratăm obiective precum cel de reducere până în 2030 a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială cu cel puțin 15 milioane față de 2019, dintre care cel puțin 5 milioane de copii. Pentru că în aproape jumătate dintre statele membre, tendința este inversă. Un copil din patru este expus riscului de sărăcie în UE.
De aceea, susţin solicitările adresate Comisiei Europene de a adopta prima strategie a UE de combatere a sărăciei, de a aloca un buget ambițios pentru Garanția pentru copii în următorul buget multianual şi de a adopta măsuri pentru combaterea inegalităților regionale în materie de educație și formare.

FSE+ este principalul instrument al UE pentru acţiune în materie de protecţie socială şi asigurarea unei forţe de muncă adecvate cerinţelor pieţei.
De aceea, am votat raportul care cere finanțare majorată pentru atingerea obiectivelor Pilonului european al drepturilor sociale.
Insist în special ca, într-o Europă cu diferenţe majore de dezvoltare şi specific, programele operaţionale din cadrul FSE+ să oglindească mai bine particularităţile locale şi comunităţile locale să fie beneficiarii direcţi ai fondurilor alocate. Decidenţii şi organizaţiile de la nivel regional şi local sunt cele mai apropiate de nevoile cetăţenilor, de aceea cred că trebuie implicate mai mult în definirea instrumentelor de finanţare.
Nu în ultimul rând, pentru o aplicare cât mai eficientă, solicit reducerea sarcinilor administrative.

Am votat pentru transformarea Subcomisiei pentru securitate si apărare în comisie europarlamentară. Este un semnal important că Parlamentul European ia foarte în serios amenințările la adresa securității UE și își adaptează structurile în fața provocărilor acestei perioade.
Sunt esențiale pentru UE cele două coordonate majore ale activității noii comisii: monitorizarea punerii în aplicare a politicii de securitate și apărare comune, precum și definirea unei Uniuni a Apărării. Va fi necesară, în acest sens, realizarea unei piețe unice a apărării, bazată pe integrarea și cooperarea industrială dintre statele membre în domeniul apărării. Aici e vorba atât de producție în comun, cât și de cercetare, dezvoltare și inovare.
Deopotrivă cu asigurarea capabilităților de apărare, pentru România e vitală infrastructura de mobilitate militară, incluzând aici infrastructura de transport cu dublă utilizare.
Totodată, comisia va avea competențe cu privire la misiunile civile și militare ale UE, securitatea infrastructurii critice, apărarea cibernetică, precum și controlul parlamentar asupra structurilor și agențiilor Uniunii din domeniul apărării.

Am susținut constant aspirațiile europene ale Georgiei și am pledat pentru suportul UE acordat procesului de reformă și integrare. Din păcate, sunt nevoit să votez pentru rezoluția care cere înghețarea finanțării europene pentru Georgia, din cauza regresului democratic, tradus prin încălcarea drepturilor fundamentale de exprimare, asociere și protest pașnic.
Modificările aduse Codului electoral, legea privind „transparența influenței străine”, persecutarea opoziției, a societății civile și a presei independente, reprimarea violentă a demonstrațiilor, promovarea dezinformării și retoricii anti-occidentale - toate acestea sunt elemente care îngrijorează și dezamăgesc, mai ales când se înregistrează într-o țară căreia i s-a acordat, în decembrie 2023, statutul de candidată la aderare.
Solicit autorităților de la Tbilisi să respecte Acordul de asociere cu UE, să asigure corectitudinea alegerilor parlamentare din 26 octombrie 2024 și să redea cetățenilor georgieni drepturile democratice, dar și pe acela de a beneficia de asistența UE pentru preaderare.

Susțin rezoluția privind Acordul dintre Uniunea Europeană și Statele Unite vizând lansarea sateliților Galileo de pe teritoriul SUA.
Acordul este indispensabil pentru succesul programului european Galileo - sistemul de navigație prin satelit, esențial pentru securitatea UE.
Complexitatea lansărilor necesită o securitate de nivel înalt, dar și o cooperare internațională sporită. Colaborarea cu Statele Unite este soluția cea mai bună pentru a asigura eficiența și siguranța lansării, dar și confidențialitatea informațiilor ce privesc UE.
Sprijin consolidarea relațiilor transatlantice, precum și întărirea rolului UE în domeniul tehnologiei spațiale.
Totodată, subliniez că acordul este un pas important pentru dezvoltarea economică și tehnologică a Uniunii, pentru ca programul Galileo să fie competitiv la nivel global.

Am votat în favoarea rezoluției care subliniază efectele devastatoare ale inundațiilor din Europa Centrală și de Est și necesitatea de a întări capacitatea UE de a face față dezastrelor de acest tip, în contextul schimbărilor climatice.
În România și în celelalte regiuni vulnerabile, schimbările sunt tot mai vizibile, prin creșterea frecvenței și intensității fenomenelor extreme, precum inundațiile și seceta.
Este necesară o acțiune colectivă pentru a proteja viețile oamenilor, infrastructura și economia. Rezoluția accentuează nevoia de îmbunătățire a mecanismelor de protecție civilă, precum și de creștere a prevenției și a capacității de reacție.
Țin să subliniez că fondurile actuale sunt insuficiente, deci este necesar urgent un buget mai mare pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor, mai ales în regiunile cu risc.