Spegazzjonijiet tal-vot (in writing.) Ioan-Rareş BOGDAN

Am susținut în plenul Parlamentului European constituirea unei comisii permanente pentru securitate și apărare și a unei comisii permanente pentru sănătate publică. Subcomisiile existente pentru securitate și apărare și pentru sănătate publică au fost transformate în comisii cu drepturi depline. Modificările au fost propuse de președintele Metsola și de liderii grupurilor politice ale Parlamentului pentru a răspunde provocărilor actuale ale Europei, precum și propriilor priorități ale Parlamentului, luând în considerare în același timp preocupările cetățenilor și rezultatele alegerilor europene.
Sănătatea este un domeniu esențial care afectează direct toți cetățenii Uniunii Europene. O comisie dedicată poate asigura o atenție constantă și un cadru legislativ mai bine coordonat pentru îmbunătățirea sistemelor de sănătate și protecția sănătății publice. În ceea ce privește comisia pentru securitate și apărare, aceasta joacă un rol crucial în coordonarea și dezvoltarea politicilor pentru protejarea cetățenilor Uniunii Europene.
Am votat în favoarea constituirii acestor comisii, apreciind că ele sunt esențiale pentru asigurarea unei Uniuni Europene mai sigure, mai reziliente și mai sănătoase, având un impact direct asupra calității vieții cetățenilor și a stabilității în regiune.

Am votat pentru înființarea Comisiei speciale pentru Scutul democrației europene, convins fiind că acesta va contribui la consolidarea securității și integrității democratice ale Uniunii Europene și la combaterea amenințărilor externe și interne care pun în pericol procesele democratice.
Printre responsabilitățile Comisiei speciale pentru Scutul democrației europene se numără evaluarea legislației și politicilor existente pentru a identifica lacunele și riscurile de interferențe răuvoitoare în procesele democratice din Uniune (de exemplu, atacuri hibride, manipularea informațiilor, influențarea alegerilor, amenințări cibernetice, etc.). Totodată, se are în vedere colaborarea cu comisiile competente pentru a propune soluții de remediere a lacunelor identificate și pentru a întări reziliența Uniunii la amenințările externe și interne. Un alt aspect important vizează contracararea campaniilor de informare și comunicarea strategică a țărilor terțe răuvoitoare, care dăunează obiectivelor Uniunii și care sunt create pentru a influența opinia publică din Uniune. Comisia specială va avea în vedere să colaboreze cu instituțiile Uniunii, autoritățile naționale și organizațiile internaționale, pentru a întări acțiunea Uniunii Europene împotriva amenințărilor hibride și manipulării informațiilor.
Susțin decizia Parlamentului de a înființa acest comisie, hotărâre care accentuează angajamentul Uniunii Europene de a apăra și proteja democrația.

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a locuințelor, afectând persoane de toate vârstele și din diverse grupuri de venituri, din cauza prețurilor ridicate și a lipsei de locuințe accesibile. Această problemă este deosebit de greu de suportat pentru tineri, care sunt împiedicați să înceapă o viață independentă. În plus, criza locuințelor afectează toți cetățenii din statele membre și are un impact negativ asupra sănătății, bunăstării și condițiilor de viață ale acestora.
Ținând cont de toate aceste aspecte, am votat pentru înființarea unei Comisii speciale pentru criza locuințelor în UE. Susțin total acest demers, având în vedere că o criză locuințelor este o problemă extrem de serioasă în toată Europa, și afectează în special familiile tinere.
Noua comisie va analiza în detaliu cauzele crizei locuințelor și va propune soluții concrete și implementabile, cum ar fi investiții în locuințe sociale și accesibile, reglementări care să protejeze chiriașii de abuzuri și sprijin pentru familiile tinere aflate în căutarea unui cămin.
Consider că noua Comisie este absolut necesară pentru că ar asigura o abordare coordonată și eficientă, iar prin recomandările și acțiunile sale, ar contribui la reducerea inegalităților și creșterea coeziunii sociale în Uniunea Europeană.

Având în vedere că Tonga este clasificată drept țară cu venituri medii superioare și, prin urmare, nu mai beneficiază de sistemul generalizat de preferințe al Uniunii Europene, aderarea acesteia la Acordul interimar de parteneriat economic (APEi) va sprijini creșterea economică a țării, facilitând integrarea sa mai profundă în comerțul regional și global.
Acordurile de parteneriat economic sunt acorduri comerciale și de dezvoltare negociate între Uniunea Europeană și țările din regiunile Africa, Caraibe și Pacific (ACP). Aceste acorduri permit accesul imediat și complet al țărilor ACP pe piețele Uniunii Europene, în timp ce partenerii ACP își deschid treptat piețele pentru importurile din UE, pe parcursul unor perioade de tranziție.
Susțin integrarea economică a statelor din Pacific și consider necesară aderarea Tonga la Acordul interimar de parteneriat economic, apreciind că acest pas va aduce beneficii atât regiunii, cât și relațiilor comerciale cu Uniunea Europeană.

Convenția din Mauritius a ONU privind transparența în soluționarea litigiilor între investitori și state (ISDS) reprezintă un progres important pentru creșterea transparenței în procedurile de arbitraj și pentru implicarea societății civile în litigiile legate de tratatele de investiții. Uniunea Europeană susține de mult timp ratificarea acestei convenții, iar Parlamentul European a cerut-o în mod clar, inclusiv în rezoluția sa din 2022 privind politica UE în domeniul investițiilor internaționale. Actualmente, normele ISDS permit confidențialitatea procedurilor, ceea ce poate ascunde decizii care afectează interesele publice, inclusiv prin acordarea de despăgubiri considerabile. De aceea, transparența completă devine o necesitate.
Convenția din Mauritius implementează Normele de transparență ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internațional (UNCITRAL) pentru tratatele de investiții semnate înainte de 1 aprilie 2014, impunând publicarea documentelor și audierilor și permitând organizațiilor societății civile să participe la procese. Aceste norme sunt deja aplicate pentru acordurile UE semnate după 2014. Aproape 1.200 de acorduri, inclusiv Tratatul privind Carta energiei, sunt afectate. Ratificarea Convenției reprezintă un prim pas în reforma globală a mecanismelor de soluționare a litigiilor în domeniul investițiilor.

Niue beneficiază de regimul SGP standard, care îi oferă eliminarea sau reducerea taxelor pentru aproximativ 66% din totalul liniilor tarifare ale Uniunii Europene. Pentru a obține acces pe piața UE fără taxe vamale și contingente tarifare, precum și pentru a valorifica pe deplin avantajele acordului, Niue ar trebui să adere la Acordul de Parteneriat Economic Interimar (APEi) dintre Uniunea Europeană și statele din Pacific.
Susțin integrarea economică a statelor din Pacific și salut aderarea Niue la Acordul de Parteneriat Economic Interimar, subliniind că aceasta va aduce beneficii semnificative atât pentru regiune, cât și pentru relațiile comerciale cu UE. Aderarea va facilita accesul Niue la o piață largă și va sprijini dezvoltarea economică sustenabilă a insulei. Astfel, acest pas reprezintă o oportunitate majoră pentru diversificarea economiei locale, atragerea de investiții și îmbunătățirea condițiilor de trai. Am votat în favoarea acestei recomandări, apreciind că integrarea în Acordul interimar de parteneriat economic va întări legăturile comerciale și politice dintre Niue și Uniunea Europeană, consolidând încrederea și cooperarea pe termen lung.

Tuvalu va pierde în curând beneficiile acordate de regimul Everything-But-Arms (EBA) al Uniunii Europene, întrucât se preconizează că va ieși din categoria țărilor cele mai puțin dezvoltate în 2024. Pentru a sprijini tranziția și a menține accesul complet la piața Uniunii Europene, fără taxe vamale și fără contingente tarifare, ar fi benefic pentru Tuvalu să adere la Acordul de Parteneriat Economic Interimar dintre UE și statele din Pacific (Fiji, Papua Noua Guinee, Samoa și Insulele Solomon). Apreciez necesară integrarea economică a statelor din Pacific și salut aderarea Tuvalu la Acordul de Parteneriat Economic Interimar, considerând că acest pas va fi benefic atât pentru regiune, cât și pentru relațiile comerciale cu Uniunea Europeană. Aderarea va asigura Tuvalu un acces continuu și preferențial pe piața europeană, facilitând diversificarea economică și creșterea sustenabilă. În plus, această integrare va consolida legăturile comerciale și politice dintre UE și statele insulare, promovând dezvoltarea durabilă și creșterea cooperării în zona Pacificului. Pentru Uniunea Europeană, extinderea acordului cu Tuvalu va întări relațiile regionale și va sprijini stabilitatea economică și politică în această parte a lumii.

Galileo este sistemul global de navigație prin satelit al Uniunii, conceput pentru a furniza gratuit informații privind poziționarea și determinarea timpului pentru o gamă variată de sectoare, cum ar fi aviația, căile ferate, transportul maritim sau telecomunicațiile.
Încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru stabilirea procedurilor de securitate legate de lansarea sateliților Galileo de pe teritoriul SUA aduce multiple avantaje strategice și economice pentru UE.
Colaborarea cu SUA în domeniul lansării sateliților amplifică capacitatea Uniunii de a desfășura operațiuni spațiale complexe. Sistemul european de navigație prin satelit Galileo este esențial pentru independența UE în domeniul tehnologiilor spațiale, iar lansarea sateliților din SUA oferă o mai mare flexibilitate logistică și oportunități de reducere a costurilor.
Stabilirea unor proceduri clare de securitate este vitală pentru protejarea infrastructurii critice a Uniunii. Lansarea sateliților implică riscuri semnificative, iar acest acord cu SUA asigură un cadru legal și procedural solid, garantând că măsurile de securitate sunt respectate și coordonate eficient între cele două părți. Astfel, se minimizează riscurile de securitate și se protejează infrastructura strategică și datele sensibile.
Un vot favorabil pentru acest acord susține securitatea, cooperarea strategică și inovația tehnologică în Uniunea Europeană.

Fără ridicarea restricțiilor actuale, Ucraina nu își poate exercita pe deplin dreptul la autoapărare și rămâne expusă atacurilor asupra populației și infrastructurii sale. Din această perspectivă, livrările insuficiente de muniție și restricțiile privind utilizarea acestora riscă să submineze impactul eforturilor depuse până în prezent. În rezoluția adoptată de Parlamentul European s-a reiterat apelul adresat statelor membre de a-și îndeplini angajamentul din martie 2023 de a accelera livrarea de arme, sisteme de apărare aeriană și muniție. Totodată, se reafirmă poziția potrivit căreia toate țările UE și aliații NATO ar trebui să se angajeze în mod colectiv și individual să acorde Ucrainei un sprijin militar anual de cel puțin 0,25% din PIB-ul lor.
Consider necesar ca statele membre ale UE să mențină și să extindă politica de sancțiuni a Consiliului împotriva Rusiei, Belarusului și țărilor și entităților din afara UE care furnizează Rusiei tehnologii militare și cu dublă utilizare.
Susțin rezoluția adoptată de Parlamentul European și apreciez că UE și statele membre trebuie să obțină un sprijin internațional larg pentru Ucraina și să găsească o soluție pașnică la război, bazată pe respectarea independenței și integrității teritoriale a Ucrainei.

UE ar trebui să facă tot posibilul pentru a se asigura că Edmundo González Urrutia, președintele legitim și ales în mod democratic al Venezuelei, poate prelua mandatul la 10 ianuarie 2025. În rezoluția adoptată de Parlamentul European se condamnă ferm și se respinge pe deplin frauda electorală orchestrată de Consiliul Național Electoral controlat de regim, care a refuzat să facă public rezultatul oficial.
În rezoluție se denunță faptul că regimul Maduro nu a respectat Acordul de la Barbados din 2023, împiedicând organizarea de alegeri corecte. De asemenea, se solicită reinstituirea sancțiunilor împotriva regimului Maduro și se avertizează că nerespectarea voinței democratice ar putea genera un nou val de migrație.
Consider important ca actorii regionali și comunitatea internațională să exercite o presiune maximă asupra regimului Maduro și a cercului său apropiat pentru a accepta voința democratică a poporului venezuelean, recunoscându-l pe Edmundo González Urrutia ca președinte legitim și ales în mod democratic.
Am votat în favoarea rezoluției pentru că apreciez că respectarea voinței poporului venezuelean, exprimată la alegeri, rămâne singura cale prin care Venezuela poate să reinstaureze democrația, să permită o tranziție pașnică și autentică și să rezolve actuala criză umanitară și socioeconomică.