Opoziția Democratică din Venezuela – 2017, Venezuela

În 2017, opozanții politici ai guvernului venezuelean, inclusiv Adunarea Națională și toți deținuții politici, au primit premiul pentru curajul permanent de care au dat dovadă în lupta lor pentru libertate și prosperitate în Venezuela.

Premiul Saharov a fost acordat opoziției democratice din Venezuela, adică Adunării Naționale (reprezentate de Julio Borges) și tuturor deținuților politici identificați de Foro Penal Venezolano (Forul Penal Venezuelean), reprezentați de Leopoldo López, Antonio Ledezma, Daniel Ceballos, Yon Goicoechea, Lorent Saleh, Alfredo Ramos și Andrea González.

Venezuela se confruntă cu o criză politică de mai mulți ani. Partidul aflat la putere a restrâns treptat statul de drept și ordinea constituțională și, în martie 2017, Curtea Supremă i-a revocat Adunării Naționale, aleasă democratic, puterea legislativă. Julio Borges, președintele Adunării Naționale, a rezumat situația din Venezuela astfel: „În Venezuela nu are loc doar o confruntare politică. Este o confruntare vitală, existențială, bazată pe valori."

Într-un context de inflație galopantă, haos și tulburări care durează de cel puțin un deceniu, guvernul venezuelean persecută, hărțuiește și aruncă în închisoare sute de oponenți politici. Identitatea și statutul deținuților politici sunt raportate de Foro Penal Venezolano, o proeminentă organizație pentru drepturile omului din Venezuela, care oferă asistență juridică pro bono persoanelor cu resurse economice limitate despre care se bănuiește că sunt deținute arbitrar, torturate sau agresate în timpul protestelor.

Printre deținuții guvernului din Venezuela se numără lideri ai opoziției, cum ar fi Leopoldo López, Antonio Ledezma, Daniel Ceballos, Yon Goicoechea, Lorent Saleh, Alfredo Ramos și Andrea González. Deși unii dintre ei au fost eliberați provizoriu în 2018, mulți sunt încă în arest la domiciliu sau în închisoare, uneori în condiții dificile și inumane.

Liderul opoziției venezuelene Leopoldo López a fost eliberat în urma unei tentative de lovitură de stat în mai 2019, dar nu i s-a permis să revină pe scena politică. López și-a petrecut peste trei ani în închisoare și doi ani în arest la domiciliu. Din aprilie 2019, s-a refugiat în ambasada Spaniei din Caracas. Un alt om politic marcant din rândurile opoziției, fost primar al Caracasului, Antonio Ledesma, a fost în arest la domiciliu din 2015, dar a reușit să fugă din țară în noiembrie 2017. Și Alfredo Ramos, fost primar al orașului Iribarren, și Daniel Ceballos, fost primar al orașului San Cristóbal, au stat în închisoare perioade îndelungate. Amândoi sunt acum în libertate.

După alegerile prezidențiale din mai 2018, care au fost boicotate de opoziție și ale căror rezultate nu au fost recunoscute de majoritatea actorilor internaționali, inclusiv de Uniunea Europeană, guvernul venezuelean a încercat să-și îmbunătățească imaginea eliberând unii deținuți politici. În octombrie 2018, laureatul Premiului Saharov Lorent Saleh, un lider al mișcării studențești și militant prodemocrație, a fost eliberat și expulzat în Spania, după ce și-a petrecut peste patru ani în închisorile La Tumba și El Helicoide din Caracas, în condiții inumane.

În ianuarie 2020, milițiile proguvernamentale au înconjurat clădirea Adunării Naționale și au hărțuit deputații care încercau să intre, bătându-i și trăgând în mașinile lor. Situația este în continuare tensionată. Adunarea Națională este recunoscută de comunitatea internațională ca parlamentul legitim al Venezuelei, dar își desfășoară activitatea în paralel cu Adunarea Constituantă, care susține regimul lui Nicolas Maduro.

Pe 6 decembrie 2020, a fost aleasă o nouă adunare controlată de regim, printr-un vot pe care comunitatea internațională nu l-a considerat a fi liber și corect. Opoziția democratică din Venezuela se luptă în continuare pentru organizarea unor alegeri libere și corecte. Curtea Supremă, controlată de regim, i-a interzis din punct de vedere legal principalei candidate a opoziției, Maria Corina Machado, să candideze la alegerile prezidențiale din 2024. Această măsură a fost condamnată de Parlamentul European într-o rezoluție aprobată la 8 februarie 2024.