Europa socială: ce face Parlamentul în politicile sociale

Politicile sociale sunt importante în toate etapele vieții noastre, din copilărie până la pensionare. Aflați mai multe despre legislația UE la care lucrează Parlamentul.

©AP images/European Union - EP
©AP images/European Union - EP

O gamă largă de provocări


Comparativ cu restul lumii, Europa are cele mai bune niveluri de protecție socială și se clasează foarte sus în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea. Cu toate acestea, se confruntă cu o gamă largă de provocări.

Impactul crizei economice este încă profund resimțit în multe state membre și, deși lucrurile s-au îmbunătățit deja în multe țări, în UE există încă mari disparități. Ratele șomajului scad în general, dar variază puternic între țările UE.

Ratele scăzute ale natalității și îmbătrânirea populației pun sub semnul întrebării sustenabilitatea sistemelor de protecție socială.

De asemenea, viața profesională se transformă în mod substanțial din cauza inovației tehnologice, a globalizării și a creșterii sectorului serviciilor. Noile modele de afaceri din economia colaborativă, cu forme mai flexibile de lucru, devin tot mai importante.

Pandemia de Covid-19 a avut, de asemenea, un impact major asupra politicilor sociale, ceea ce a determinat UE să ia o serie de măsuri pentru a face față consecințelor acestei crize fără precedent.

Competențele privind politicile sociale: UE vs guvernele naționale


UE are doar competențe limitate în ceea ce privește chestiunile sociale. Responsabilitatea pentru politicile sociale și cele referitoare la ocuparea forței de muncă revine în principal statelor membre și guvernelor acestora. Aceasta înseamnă că guvernele naționale - și nu UE - decid asupra unor chestiuni precum regulamentul salariilor, inclusiv salariul minim, negocierile colective, sistemele de pensii și vârsta de pensionare și alocațiile de șomaj.

Cu toate acestea, de-a lungul anilor, UE și-a dezvoltat dimensiunea socială pe tot parcursul procesului de integrare europeană și a elaborat o serie de instrumente în sectorul social. Acestea includ legi, fonduri și instrumente ale UE pentru o mai bună coordonare și monitorizare a politicilor naționale. UE încurajează, de asemenea, statele membre să împărtășească între ele cele mai bune practici privind aspecte precum incluziunea socială, sărăcia și pensiile.

Tratatul de la Roma din 1957 cuprindea deja principii fundamentale precum remunerarea egală pentru femei și bărbați și dreptul muncitorilor de a circula liber în UE. Pentru a face posibilă această mobilitate, au fost adoptate dispoziții suplimentare, cum ar fi normele privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, garanțiile privind tratamentul medical în străinătate și garanțiile privind drepturile de pensie deja dobândite.

În plus, există norme UE privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru sau munca cu normă parțială și legislația care vizează combaterea discriminării la locul de muncă și asigurarea sănătății și securității lucrătorilor.

UE sprijină statele membre în eforturile lor de a organiza asistența medicală și de a îmbunătăți sănătatea europenilor prin finanțare și legi privind o gamă largă de subiecte, cum ar fi produsele și serviciile de sănătate, alimentele sigure, combaterea bolilor, aerul curat sau locurile de muncă sănătoase.

În noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană au lansat Pilonul european al drepturilor sociale în scopul de a oferi drepturi noi și mai eficiente pentru cetățeni. De asemenea, acesta are ca obiectiv sprijinirea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială. Pilonul are la bază 20 de principii cheie și cuprinde o serie de inițiative (legale) în trei domenii principale: egalitatea de șanse și accesul la piața muncii, condiții de muncă echitabile și protecția și incluziunea socială.

De la primele etape ale integrării europene, Parlamentul European a solicitat de multe ori o politică mai activă în domeniul social și a sprijinit propunerile Comisiei în acest domeniu.


Drepturi sociale pentru cetățenii europeni care lucrează în străinătate


Coordonarea sistemelor de securitate socială la nivelul UE prevede norme care garantează faptul că cetățenii europeni beneficiază de ajutoarele sociale și de sănătate la care au dreptul atunci când se mută într-o altă țară din UE

Parlamentul a aprobat în 2019 decizia de înființare a unei Autorități europene a muncii, care să asigure aplicarea în mod echitabil și simplu a normelor UE privind mobilitatea forței de muncă și a coordonării sistemelor de securitate socială.

În 2018, Parlamentul a aprobat un nou cadru legal privind lucrătorii detașați care să asigure un echilibru între drepturile sociale ale lucrătorilor, pe de o parte, și concurența economică, pe de altă parte.


Asistență pentru șomeri și tineri


Lansat în 1957, Fondul social european este principalul instrument al UE de promovare a ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale. A ajutat milioane de oameni să învețe noi competențe și să găsească locuri de muncă.

Watch the video document
ESF+: Optimizarea programului European Social Fund
Fondul Social European Plus: îi ajută pe cei mai vulnerabili

În iunie 2021, deputații europeni au adoptat adoptat noi reguli pentru a combate șomajul și sărăcia în UE după pandemie. Înnoit și simplificat, Fondul social european+ se axează pe copii și tineret. Acesta îmbină o serie de fonduri și programe existente, punând împreună resursele fiecăruia dintre acestea.

Fondul european de ajustare la globalizare oferă sprijin lucrătorilor concediați ca urmare a modificării modelelor comerciale globale atunci când, de exemplu, întreprinderi mari sunt închise sau producția este mutată în afara UE. În 2021, eurodeputații au adoptat reguli noi care lărgesc domeniul de aplicare al fondului pentru a oferi asistență în cazul unor schimbări și provocări majore legate de digitalizare, automatizare și tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon.

Rețeaua europeană a serviciilor de ocupare a forței de muncă (Eures) este o rețea de mobilitate a forței de muncă care oferă servicii de informare, orientare și recrutare / plasare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, statele membre au decis în 2013 să lanseze inițiativa europeană Garanția pentru tineret, prin intermerdiul căreia doresc să se asigure că toți tinerii sub 25 de ani primesc o ofertă bună de angajare, de educație continuă, de ucenicie sau de stagiu după o perioadă de patru luni de la șomaj sau de la părăsirea educației.

Corpul european de solidaritate, care a fost lansat oficial în 2016, are ca scop crearea de oportunități pentru tinerii ce se oferă voluntari sau lucrează la proiecte care sunt benefice pentru comunități și oameni în Europa. În 2021, deputații au extins domeniul de aplicare al Corpului european de solidaritate pentru a include munca umanitară (anterior un program separat), făcându-l pentru prima dată un program de voluntariat de sine stătător, cu buget propriu.

Citiți mai multe despre ce face UE pentru a combate șomajul și în special șomajul în rândul tinerilor.

Condiții de lucru


UE dorește să se asigure că toți lucrătorii au standarde de viață decente. Eurodeputații au adoptat noi reguli în septembrie 2022 prin care să garanteze venituri minime naționale adecvate.

Parlamentul European a adoptat, în 2019, norme care introduc noi drepturi minime în condițiile de lucru, pentru a proteja toți muncitorii, inclusiv pe cei cu contracte de muncă atipice și pe cei din domeniul economiei activităților mărunte („gig economy”).

Tot mai mulți oameni lucrează prin intermediul platformelor digitale, iar diferența între a fi liber profesionist și a te găsi într-un loc de muncă precar, fără protecție socială poate fi mică. Deputații elaborează reguli pentru a defini corect statutul de încadrare al acestor lucrători, astfel încât drepturile lor să fie protejate.

Munca de acasă a crescut semnificativ după pandemia de Covid-19, dar această practică, împreună cu dezvoltarea instrumentelor de lucru digitale, a estompat distincția dintre viața profesională și cea privată. Deputații europeni susțin reguli clare care să întărească dreptul fundamental al angajaților de a se deconecta de la serviciu în afara orelor de lucru.

Eurodeputații actualizează periodic normele UE referitoare la protecția la locul de muncă. De exemplu, acestea prevăd stabilirea de limite de expunere pentru substanțe chimice dăunătoare.

Aflați cum îmbunătățește UE drepturile lucrătorilor și condițiile de muncă.

Egalitatea de gen


UE a adoptat legi și emite recomandări și bune practici pentru îmbunătățirea egalității de gen la locul de muncă, în politică sau în alte domenii. Parlamentul European, cu comisia sa pentru drepturile femeilor, a fost întotdeauna un apărător puternic al cauzei și, în fiecare an, sensibilizează oamenii organizând diverse evenimente pentru a marca Ziua Internațională a Femeii.


Deputații doresc, de asemenea, să asigure un echilibru adecvat între viața profesională și cea de familie. În 2019, au adoptat noi reguli pentru o mai bună conciliere între viața profesională și viața privată și consolidarea drepturilor părinților și îngrijitorilor.

Parlamentul a solicitat în mod repetat Comisiei Europene să propună măsuri privind reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, precum și al decalajului de pensii.

Prin rezoluțiile sale, Parlamentul atrage atenția și asupra necesității de a combate forme specifice de violență împotriva femeilor, cum ar fi hărțuirea sexuală sau controlul cibernetic și de a crește coerența politicilor de egalitate de gen în raport cu alte politici, precum comerțul, dezvoltarea sau migrația.

Parlamentul este un susținător al reprezentării egale a femeilor și bărbaților în politică. În legislatură actuală, procentul de femei în funcții la nivel înalt este mai mare decât în mandatul anterior, cu 8 vicepreședințe și 12 președinte de comisie.

Detalii despre lupta Parlamentului pentru egalitatea de gen în UE.

Citiți mai multe despre cum combate UE violența bazată pe gen.

Ameliorarea sănătății publice


UE reglementează autorizarea și clasificarea medicamentelor prin intermediul rețelei europene de reglementare a medicamentelor. După ce produsele ajung pe piață, siguranța acestora continuă să fie monitorizată.


Legislația UE stabilește cerințe minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă: prevederi privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor însărcinate, a tinerilor și expunerea la zgomot sau la substanțe specifice, precum cele cancerigene și mutagene.


UE are reguli care garantează un nivel ridicat de siguranță în toate etapele procesului de producție și distribuție a alimentelor.

În 2018, a fost adoptat un nou regulament privind medicamentele de uz veterinar pentru a reduce utilizarea antibioticelor în agricultură și a opri răspândirea rezistenței de la animale la oameni.

Apele de scăldat sunt monitorizate de către țările UE prin directiva privind apa de scăldat.

Cardul European de Asigurări de Sănătate (EHIC) garantează că persoanele care trăiesc în UE pot avea acces la asistență medicală necesară de la stat în timpul unei șederi temporare în orice altă țară UE.


Aflați cum ajută UE la ameliorarea sănătății publice.

O piață a muncii incluzivă


Parlamentul a propus un set de măsuri și recomandări pentru a se asigura că persoanele care au fost în concedii medicale de lungă durată se pot întoarce cu ușurință la locul de muncă, iar lucrătorii cu afecțiuni cronice sau cu dizabilități pot fi mai bine integrați pe piața muncii.

De asemenea, deputații europeni au aprobat în 2019 Actul european privind accesibilitatea pentru a crește accesibilitatea persoanelor cu dizabilități și în vârstă la produse precum smartphone-urile, calculatoarele, bancomatele, automatele de vânzare a biletelor sau cărțile electronice.

Mai multe informații

Articole pe același subiect

Distribuiți acest articol: