Necesitatea unei comunicări eficiente are ca temei juridic Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), care garantează tuturor cetățenilor dreptul de a fi informați despre UE. Instituțiile UE au creat o serie de instrumente și servicii pentru a rămâne în contact cu publicul și pentru a-l informa. De la lansarea sa oficială în 2012, Inițiativa cetățenească europeană a permis cetățenilor să se implice într-un mod mai direct în legislația nouă și în chestiunile legate de UE.

Temei juridic

Tratatele UE nu conțin dispoziții speciale referitoare la politica de comunicare. Tratatul de la Lisabona a conferit însă Cartei caracter obligatoriu și același statut juridic ca și cel al tratatelor UE. Carta oferă un cadru comun tuturor instituțiilor UE pentru a corela realizările Uniunii cu valorile sale fundamentale în comunicarea cu publicul larg. Printre articolele importante ale Cartei se numără articolul 11 (dreptul la informare și libertatea de exprimare, precum și libertatea și diversitatea media), articolul 41 (dreptul de a fi ascultat și dreptul de acces la dosarul propriu), articolul 42 (dreptul de acces la documentele instituțiilor europene) și articolul 44 (dreptul de a adresa petiții).). Deoarece în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) nu există un temei juridic separat pentru politica de comunicare, toate acțiunile la nivelul UE se raportează la articolul 352 din TFUE.

Obiective

Uniunea are responsabilitatea de a comunica deciziile și activitățile sale cetățenilor și altor actori implicați. Instituțiile UE dispun de personal specializat și de bugete specifice pentru a se asigura că informațiile despre Uniune sunt ușor accesibile, într-o limbă pe care cetățenii o înțeleg.

Având acces la informații clare, cetățenii sunt mai în măsură să-și exercite dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii, în care deciziile trebuie luate într-un mod cât mai deschis și cât mai aproape de cetățeni, cu respectarea principiilor pluralismului, participării, deschiderii și transparenței. Documentele de politică pe tema comunicării prezentate de Comisie reflectă importanța majoră a acestei politici, care se bazează pe trei principii:

  • ascultarea cetățenilor și luarea în considerare a opiniilor și preocupărilor lor;
  • explicarea modului în care politicile Uniunii Europene influențează viața de zi cu zi a cetățenilor și rezidenților;
  • stabilirea de contacte cu cetățenii la nivel local, comunicând cu ei în cadrul lor național sau local, prin intermediul canalelor mediatice pe care le preferă.

Principalele inițiative și evoluții

Începând din 2001, s-au depus eforturi mai mari pentru a crea o strategie coerentă de comunicare a UE, iar Comisia a prezentat o serie de documente importante de politică privind comunicarea. Acesta a fost integrat în portalul din 2002 „Vocea ta în Europa”, transformat în portalul „Exprimați-vă părerea” în noiembrie 2018, care le oferă cetățenilor, consumatorilor și companiilor posibilitatea de a juca un rol activ în procesul de elaborare a politicilor Comisiei. În februarie 2006, Comisia a adoptat Cartea albă a politicii europene de comunicare. Acest document de politică a evidențiat cinci domenii de acțiune în parteneriat cu alte instituții, guverne și societatea civilă și a subliniat importanța promovării dreptului la libertatea de informare în UE, sugerând elaborarea unei Carte europene sau a unui Cod de conduită privind comunicarea.

Comisia și Parlamentul comunică cu media, actorii implicați și cetățenii pe teme de interes european, printre care politicile și acțiunile UE, oferind diferite servicii de informare prin intermediul respectivelor lor direcțiilor generale pentru comunicare (DG COMM). Instrumentele de comunicare utilizate includ site-uri internet, conturi pe platformele de socializare, facilități pentru vizitatori, birouri de legătură și birouri locale în toate țările UE, precum și servicii speciale pentru media. Principalele instrumente și acțiuni ale politicii de comunicare a UE sunt:

  • centrele de contact direct, cum ar fi Centrul de informare Europe Direct, Centrul de Documentare Europeană și Ask EP. cetățenii pot scrie sau pot apela aceste centre de contact pentru a obține răspunsurile de care au nevoie;
  • site-ul oficial al UE EUROPA, serviciul TV de informare al UE, Europe by Satellite, Centrul multimedia al Parlamentului, care acoperă cele mai recente știri ale Parlamentului European și care difuzează pe internet dezbaterile parlamentare plenare și reuniunile comisiilor;
  • diferitele site-uri internet ale instituțiilor UE, serviciile lor de presă și diferitele rețele de socializare;
  • programul „Europa pentru cetățeni” și programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (a se vedea mai jos);
  • Inițiativa cetățenească europeană (a se vedea mai jos);
  • Comunicarea Comisiei „Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa”;
  • site-urile „Ce face Europa pentru mine” și EUandME, și aplicația pentru dispozitive mobile „Europa la îndemână” (a se vedea mai jos);
  • creșterea volumului de știri și informații despre UE prin cooperarea cu platformele audiovizuale și online, cum ar fi Rețeaua europeană de radio Euranet și Euronews.

1. Programul Europa pentru cetățeni și noul program Cetățeni, egalitate, drepturi și valori.

În urma apelurilor lansate în cadrul Consiliilor Europene de la Tampere (1999) și Nisa (2000) la un dialog mai deschis cu societatea civilă, a fost adoptat un prim program de acțiune la nivelul UE pentru a promova cetățenia europeană activă, la Consiliul European din ianuarie 2004. După eșecul proiectului Constituției pentru Europa, acest program a fost înlocuit de programul „Europa pentru cetățeni”, creat de Parlament și Consiliu pentru perioada 2007-2013. Programul a fost reînnoit pentru perioada 2014-2020, și oferă finanțare pentru două arii tematice: (1) Memoria europeană și (2) Implicarea democratică și participarea civică.

La 28 aprilie 2021, Parlamentul și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2021/692 de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, care este împărțit în patru componente. A treia componentă se numește „Implicarea și participarea cetățenilor” și înlocuiește programul „Europa pentru cetățeni”. Programul urmărește (1) să promoveze implicarea și participarea cetățenilor la viața democratică a UE și schimburile dintre cetățenii din diferite state membre și (2) să atragă atenția asupra istoriei lor europene comune.

2. Inițiativa cetățenească europeană (ICE)

ICE a fost introdusă în Tratatul de la Lisabona și oferă cetățenilor UE posibilitatea de a se face mai bine auziți, acordându-le dreptul de a solicita direct Comisiei să prezinte noi inițiative de politică. Inițiativa cetățenească urmărește să adauge o nouă dimensiune democrației UE, să completeze drepturile legate de cetățenia Uniunii, să extindă dezbaterea publică în jurul politicilor UE și să crească implicarea cetățenilor și a organizațiilor societății civile în conceperea acestor politici, contribuind astfel la crearea unui veritabil spațiu public european. În 2011, Parlamentul și Consiliul au adoptat o propunere a Comisiei pentru un regulament care definește normele și procedura care reglementează ICE. Normele au fost actualizate în urma unei propuneri a Comisiei din 2017. Regulamentul (UE) 2019/788 a fost apoi adoptat la 17 aprilie 2019 de către Parlament și Consiliu. Noile norme au intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2020.

Organizatorii unei inițiative cetățenești au obligația de a crea un comitet al cetățenilor compus din cel puțin șapte cetățeni ai UE cu reședința în cel puțin șapte state membre diferite. Acest comitet al cetățenilor trebuie apoi să înregistreze inițiativa la Comisie înainte de a putea începe colectarea declarațiilor de susținere de la cetățeni. Comitetul are apoi la dispoziție un an pentru a obține numărul necesar de semnături, care trebuie certificat de autoritățile competente din statele membre respective. Până acum, zece inițiative au fost prezentate cu succes Comisiei și au primit un răspuns.

3. Site-ul Ce face Europa pentru mine și aplicația Europa la îndemână

„Ce face Europa pentru mine” este un site interactiv și multilingv, dezvoltat de Parlament, unde pot fi găsite informații detaliate cu privire la impactul UE în viața cetățenilor și a comunităților locale. Utilizatorii pot găsi cu ușurință informații concrete despre ce face UE pentru regiunea ori profesia lor sau orice alt subiect care îi interesează, cum ar fi hobby-urile. Sunt incluse 1 700 de localități și pot fi consultate, partajate sau reutilizate 2 000 de fișe de câte o pagină.

Site-ul este organizat în trei secțiuni principale:

  1. „În regiunea mea”, unde utilizatorii pot găsi informații despre regiunea lor, selectând locul în care locuiesc sau lucrează;
  2. „În viața mea”, unde utilizatorii pot afla cum influențează UE aspecte precum familia, serviciile medicale, călătoriile și drepturile sociale;
  3. „În prim plan”, unde utilizatorii au acces la informații esențiale despre politicile UE, punând în prim plan mai ales opinia publică și preocupările și așteptările cetățenilor cu privire la acțiunile UE.

4. Alte instrumente participative ale UE

Printre instrumentele participative ale UE se numără portalul „Exprimați-vă părerea”, care permite participarea activă la elaborarea politicilor UE, dialogurile cu cetățenii ale comisarilor, mecanismul dialogul UE cu tinerii ca parte a Strategiei UE pentru tineret 2019-2027, precum și diverse canale de comunicare socială.

Rolul Parlamentului European

Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a întărit rolul Parlamentului European și a pus un accent mai puternic pe beneficiile pe care un proces decizional raționalizat și mai democratic le aduce cetățenilor Uniunii. Ca organism ales direct, care reprezintă cetățenii UE, Parlamentul are responsabilitatea clară de a le explica ce înseamnă Europa, de a le articula interesele și de acționa în direcția lor.

Deși sentimentul de apartenență la UE în rândul cetățenilor săi pare să fie ridicat (87 %), acesta fluctuează în funcție de statele membre, după cum o demonstrează rezultatele sondajului Eurobarometru din 2023. Fluctuațiile subliniază importanța elaborării unor strategii și politici de comunicare adecvate la nivelul UE. Prin urmare, a lua parte activ la elaborarea acestor strategii și politici nu este numai o obligație a Parlamentului European față de cetățenii UE, ci este și în propriul său interes.

Ca atare, în rapoartele și rezoluțiile sale, Parlamentul prezintă adesea propuneri de îmbunătățire a relației dintre UE și cetățenii săi. De exemplu, în rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la crearea unei sfere publice europene, Parlamentul a propus modalități concrete de a încuraja implicarea cetățenilor în dezbaterile pe teme europene și a subliniat că o mai bună comunicare din partea guvernelor, partidelor politice, universităților, serviciilor publice de radiodifuziune și instituțiilor UE este vitală pentru dezvoltarea unei „sfere publice europene”. În plus, mai mulți deputați în PE s-au implicat activ în dezbateri cu cetățenii și au răspuns la întrebările lor pe platforma Debating Europe.

Parlamentul acordă o mare atenție ICE și a contribuit cu succes la transformarea acesteia într-un instrument al democrației participative mai accesibil și mai apropiat de cetățeni. De exemplu, Parlamentul a obținut o reducere a numărului minim de state membre din care trebuie să provină declarațiile de susținere. Totodată, datorită Parlamentului, toți rezidenții UE au dreptul de a semna o ICE, indiferent de naționalitatea lor. Parlamentul a solicitat, de asemenea, în repetate rânduri, ca procedurile ICE să fie simplificate și raționalizate și ca impactul acestora să fie mai mare.

Parlamentul oferă informații și publică documente și pe site-ul său internet, în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, precum și pe platforma Centrului său multimedia, și are o prezență puternică pe diferitele canale media de socializare. Întrucât media are un rol esențial în difuzarea opiniilor, Parlamentul susține diferite canale mediatice, oferindu-le de informații factuale, instrumente și facilități, pentru a le ajuta să-i prezinte activitățile.

În plus, cetățenii pot vizita Parlamentul (la Strasbourg și la Bruxelles), Parlamentariumul (centrul pentru vizitatori al Parlamentului) și Casa Istoriei Europene. (ambele la Bruxelles). Parlamentul are cel puțin un birou de legătură în fiecare stat membru, unele dispunând și de centre de vizitatori. Rolul birourilor de legătură este de a-i ajuta pe cetățeni să înțeleagă ce este, ce face și ce reprezintă Parlamentul European, precum și de a funcționa ca centre de informare adaptate nevoilor locale. Birourile realizează acest lucru prin contacte cu cetățenii, cu diferiți actori și cu media.

Parlamentul derulează programele educative „Școli-ambasador” și Euroscola pentru a contribui la îmbunătățirea cunoștințelor despre democrația și valorile UE. Programul online Euroscola este un program interactiv care le permite elevilor din învățământul secundar să participe printr-un joc de roluri la procesul decizional al UE în calitate de deputați în Parlamentul European. În sfârșit, pe lângă site-ul web „Ce face Europa pentru mine” și aplicația Europa la îndemână, Parlamentul utilizează o multitudine de platforme de comunicare socială pentru a interacționa cu cetățenii. Toate oportunitățile pe care Parlamentul le oferă tinerilor pot fi găsite pe platforma sa pentru tineret Youth Hub.

În octombrie 2022, Parlamentul a publicat un studiu care a evaluat abordarea UE în materie de multilingvism în politica sa de comunicare. Studiul a concluzionat că, deși instituțiile UE respectă, în general, obligațiile în materie de multilingvism, disponibilitatea conținutului multilingv variază semnificativ de la o limbă oficială la alta. În plus, a evidențiat o lipsă de transparență și de formalizare a normelor care stabilesc regimul lingvistic în cadrul organismelor UE.

Studiul a sugerat:

  1. dezvoltarea unui cadru comun și transparent pentru comunicarea multilingvă;
  2. instituirea unei monitorizări periodice a conformității și a transparenței;
  3. înființarea unui post de responsabil cu multilingvismul care să răspundă în fața Parlamentului;
  4. promovarea utilizării limbilor oficiale în comunicarea digitală; și
  5. creșterea sumelor alocate de la buget pentru multilingvism.

În 2024, Parlamentul informează cetățenii despre alegerile europene din iunie, evidențiind importanța lor pentru viitorul UE. A fost lansat un site dedicat alegerilor europene pentru a oferi informații despre procedurile de vot, procesul electoral și rolul Parlamentului. Sloganul „Folosește-ți votul” a fost ales pentru a crește gradul de conștientizare și a încuraja participarea la vot la alegerile europene din 2024. În plus, platforma inițiativei impreuna-in.eu a fost lansată în 24 de limbi pentru a ajunge la un număr cât mai mare de persoane și pentru a-i implica în viața democratică a UE. Prin intermediul acestei platforme, oamenii se pot alătura unei comunități angajate să promoveze alegerile prin diverse mijloace, inclusiv sesiuni de formare și instrumente pentru dezvoltarea competențelor.

 

Agni Vourtsi / Lina Sasse